3,247 matches
-
politic serios despre dragostea în timpul războiului”. Romanul din 2013 al lui Adichie Americanah s-a clasat de asemenea în vârful clasamentului, dar mai avea nevoie de un vot ca să ajungă în top 12. 9. Ian McEwan, Atonement/ Ispășire (2001) Romanul tulburător și frumos construit se deschide într-o zi de vară din 1935, când Briony, în vârstă de 13 ani, îi arată mamei sale o piesă pe care a scris-o ca să o joace împreună cu cei trei veri ai săi mai
Cele mai bune cărţi ale secolului 21: TOPUL romanelor alese de critici literari [Corola-blog/BlogPost/92790_a_94082]
-
simțirii noastre izvorâte din suflet, nu e un desen rece, nu riduculizează prin îngroșarea unor trăsături, schimonosind chipul, decât la nevoie, satirizându-i pe cei care se fac de ocară. El vede, prin ochi, sufletul. De-ați ști ce mesaj tulburător vă transmite portretul pe care acest mare artist vi-l creionează în mai puțin de două minute, ați cere să vi se împlinească, degrabă, această dorință. Cu o răbdare de admirat, omul acesta, creatorul de geniu, vi se adresează la
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
de geniu, vi se adresează la modul elegant, așa cum doar persoanele înalt educate o fac. Apoi, vă va surprinde cât de repede extrage din partea văzută, dar și din cea nevăzută, esența celui care sunteți. Ați avea o experiență de viață tulburătoare, vă garantez asta, ca unul care s-a supus radiografiei ”marca Popa’S”. Nu refuză pe nimeni și lucrează oricât de mult timp i-ar lua, fie și toată noaptea, până ce ultimul, așteptându-și portretul, va fi ajuns pe scaun
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
deslușește, cu bucurie nejucată și fără emfaza didacticista, ce se ascunde dincolo de o imagine imortalizata pe peliculă. Vom descoperi sau redescoperi cu încântare în paginile de însemnări ale lui Emanuel Tânjala peste 150 de fotografii superbe, emoționante, neliniștitoare, amuzante, calde, tulburătoare, înzestrate cu puterea de a repovesti lumea în care trăim. „Nu am stat niciodată să detaliez despre obiectivele sau tipul camerei cu care am facut o anumita fotografie. Dar mi-a placut să-mi amintesc povestea din spatele acelei fotografii și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
iau atitudine, construind mai multe pușcării decât școli; aleg un candidat la funcția supremă care vorbește despre «lege și ordine»... Jurnaliștii continuă să-l propage pe tot parcursul electoral, dar ar fi util să-și amintească toți că, oricât de tulburătoare ar putea părea lumea de azi, orice scriitor sau politician al viitorului care va privi înapoi o va putea considera o Epocă de aur...”. Roxana Istudor
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
dintre motivele pentru care actualii proprietari ai Castelului Bran îl promovează ca fiind “Casa lui Dracula”, mai spune Daily Mail. De asemenea, istoricii susțin că proprietatea prezintă o asemănare notabilă cu cea a cetății terifiante de pe deal, descrisă atât de tulburător în romanul lui Stoker. Deși recunosc faptul că Stoker nu a călătorit în România, înainte sau după ce a scris capodopera în care vorbește despre Dracula, proprietarii afirmă că “descrierea imaginară a Castelului lui Dracula, așa cum apare el în gravura tipărită
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
PRUNARU “Concertul (inaugural al stagiunii 2012/2013 al Filarmonicii “Oltenia”, n. r.), ne-a prilejuit reîntâlnirea cu violonistul Liviu Prunaru... artistul a fost protagonistul unui moment de mare artă: un discurs de o claritate impecabilă, calm, solemn, maiestuos, dar și efervescent, tulburător, entuziasmant. Tehnica sa este desăvârșită, cântă cu o dezinvoltură impresionantă; tonul Stradivarius-ului său este frumos, dulce, dar în același timp penetrant... Liviu Prunaru a creat o seară magică, un eveniment copleșitor.” (Gheorghe Fabian, “Mozaicul”, nr. 10/2012) Distins în
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
Adevărate „flori de suflet” care împrăștie un parfum inefabil. Poetul așterne din rugăciuni un adevărat covor de smerenie și evlavie: „Rugăciunea mea, strigarea mea / covor de lacrimi” (Vitralii III). Parafrazând pericope biblice ori psalmi, poetul obține imagini de un lirism tulburător. Unele poeme cum sunt Benignitas, O Jesu vivens in Maria și Veritas sunt adevărate litanii, prin cantabilitate și repetiția unor formule la începutul versurilor. Iar poemul „Mediatrix” - pare smuls din invocațiile din Litania Lauretană sau din Acatistul Prea Sfintei Fecioare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
și vigoarea versului Leonidei Lari. De reputatul poet Ion Horea nu se mai îndoiește nimeni, fiind un nume notoriu în poezia românească. Expresie a convingerilor și a Crezului său religios și artistic, poemele sunt mărturii creștine ale omului devotat Creatorului, tulburătoare experiențe mistice pe care autorul le împărtășește semenilor. Scrise în vers orchestrat amplu, poemele sunt adevărate fresce ale vieții religioase din zona Ardealului, oglindind totodată tradițiile și datinile care se mai păstrează la sat. Jianu Liviu Florian - poet de fibră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
sublimului, materializând gânduri și emoții prin acel „laser lingvistic” stănescian, care „taie mereu realitatea în două: de o parte lucrurile, de altă parte numele lor”. De la „dulcele stil clasic”, la „antimetafizica” am refăcut aventura imaginarului stănescian, de o profundă și tulburătoare originalitate, spre permanenta noastră trăire și admirație. Din fragmentele de amintiri ale prietenilor scriitori, a fost evocat tot acum omul Nichita Stănescu (chiar dacă, așa cum proclama el însuși, „Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală”), într-o încercare de elevație
„Sensul iubirii”, sensul creaţiei / ATELIERELE DE LECTURĂ ŞI DEZBATERE NICHITA STĂNESCU – 82 [Corola-blog/BlogPost/93545_a_94837]
-
Fr. Niezsche. Cunoașterea trecutului devenea, în considerațiile lui, condiție esențială pentru realizarea a ceea ce se înțelege prin Educație, iar aceasta, la rândul ei, era principala răspunzătoare de „sănătatea unui om, a unui popor și a unei culturi”. Exemplară, profundă și tulburătoare este argumentația lui din eseul intitulat Despre foloasele și dezavantajele istoriei pentru viață (Vom Nutzen und Nachteil der Historie für das Leben.). Memoria nu ar fi decât un continuum al experienței acumulate în timp de către cei ce au fost, element
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
oameni ce și-au pierdut identitatea, devenind concepte și categorii, embleme reci ale așanumitelor epoci istorice, ei care au fost cândva prezentul, existența, lumea vie cu mișcarea, freamătul interior și diversitatea ei uluitoare. E o senzație unică, stranie, tulbure și tulburătoare. În fine... Și când căutam un lucru anume, și când răsfoiam rutinier documente de arhivă, eram urmărit de un noroc chior. Ceva - n-aș putea spune ce, un instinct secundar, o pornire irațională, febrilă, ca un puseu sexual, aproape - declanșa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
porți, te simți deodată izbit extraordinar în moalele capului? — Foarte vag - răspunse căpitanul Tresoro. — Ei bine - zise triumfătoare Amada - noi am cunoscut-o! — înseamnă - zise bătrânelul căruia i se uscase pe bărbie o urmă din sosul de lobodă, trădând astfel tulburătoarea apropiere a completei senilități - că ați fost prădate? — Prădate? - făcu îndurerată Fibbia. Puțin spus! Am fost pur și simplu deposedate de tot ce are omul mai bun în el: capacitatea de a ști cine ești ca să știi cu cine te-nsoțești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și batjocoriți ca și cum ar fi fost niște criminali. Luptaseră cu unghiile și cu dinții ca să supraviețuiască, lăsaseră chiar o parte din sângele lor în acel puț ce abia le îngăduia să trăiască, și acum Allah le trimitea acel nou și tulburător blestem sub forma unor oameni veniți din țări îndepărtate, care nu respectau nimic. — Ce ne facem? Se întoarse să se uite la chipul desfigurat al surorii sale, în ai cărei ochi se citea spaima. — Nu știu. Cum vom putea trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
numărului doi răsună de astă dată vădit tulburat: — Lepădătura asta cere ajutor în italiană. S-ar putea să fi tras într-un prizonier. — Nu mă înnebuni! — Țipă ca un porc. Întreabă-l cum îl cheamă. La puțin timp sosi răspunsul tulburător: — Maurizio Belli. — Băga-mi-aș picioarele! Ce naiba caută tâmpitul ăsta aici? Spune că ieri tuaregii i-au dat drumul să plece. — Și ceilalți? — Sunt reținuți în continuare, cu toate că s-ar părea că au omorât deja unul. — Căca-m-aș!... - Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
asupra hîrtiei albe eliberînd lent și chinuitor doar cîteva dîre de poezie, cum le Întinde neîndemînatec cu mîna stîngă Într-o dezordine ce se lasă cu greu descifrată, apoi Își scoate din ascunzătoare țigările, Își regăsește autoritatea, redevine bărbat. SÎnt tulburătoare și derutante aceste pierderi de poezie, au În ele ceva fiziologic, sînt de fapt un fel de poluții, infime hemoragii conținînd În puțina lor substanță energii ascunse cutremurătoare care la prima vedere par netede și fără expresie - „să exiști În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În fața altarului Sfintei Fecioare, „O, Du Frohliche, O, Du Selige“ și simțeam aceeași ardoare În fiecare cîntec și nu vedeam nici o diferență Între ele - cîntam. Inhalam binele și răul laolaltă fără să am știință de ele, pluteam Într-o confuzie tulburătoare, totul părea pur și impur deopotrivă, Înaintam În vîntul proaspăt al dimineții cotropită de o bucurie suspectă, Îmi simțeam sîngele și transpirația și mi se făcea rușine ca de un păcat pe care Începusem să-l iubesc. Intrasem Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
atît de puține, atît de comprimate și ceea ce se petrece În creierul meu cînd scriu o singură propozițiune s-ar putea Întinde pe kilometri Întregi de gîndire În care Întîmplările se succed fără oprire ca niște vehicule rapide, teleghidate; sînt tulburătoare aceste itinerare cu surprizele lor, gările uitate ale creierului zburînd vertiginos prin fața unui ochi absorbit Înlăuntrul său. Și cînd citesc ce-am scris, abia cîteva cuvinte inodore, incolore ca niște pastile mici homeopatice În care s-au comprimat mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am făcut nimic altceva decât să mă pregătesc ca pentru o singură după-amiază să fiu perfectă. Fără drept de apel. Nu mi-am păstrat fecioria. Mai degrabă a rămas ca supliment, pentru final. Iar acum asta n-a fost varianta tulburătoare, ci aceea indiferentă. Seara mi-am notat în carnet: M-AM FUTUT. Ia-o ca atare. Omul acesta a apărut la moartea lui Artúr. Avea hârtie cum că acum el moștenește. Că era fiul lui. Noroc că nu se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ca o cutie albă plină cu crom, cu sticlă și fier. Fără plante, fără tablouri, fără fotografii. Cândva îmi dădea senzația unei oaze de calm, echivalentul unui duș răcoritor într-o zi cu zăpușeală. Acum, în mod ciudat, îl găseam tulburător; albit, ca oasele în soare. Canapelele erau îmbrăcate în pânză albă apretată, mocheta era cu un ton mai închisă, o nuanță neutră. Chiar și lumina care pătrundea prin fereastră era albă, sclipind pe balamalele de metal ale dulapurilor de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
acest pământ, eu trebuie să fiu cel mai hotărât. Dar, mai ales, de ce face ceea ce face acest demon înfricoșător, fără nume și chip? De unde vine? Să fie oare vorba în ceea ce-l privește despre lupta aceea eternă, cântată în versuri tulburătoare de toți marii poeți ai veacurilor, despre încleștarea aceea groaznică din care credeam că eu nu am cum să fac parte, că am să fiu scutit de a-i fi slujbaș? Chiar despre ea să fie vorba, iar acum, ironie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Cernat scrie, spune. Merită remarcat efortul autorului de a cuprinde complexitatea vieții în această parte de țară. Prezintă interes analiza raporturilor economice între boieri și rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții în arealul analizat, biserica și școala sunt așezate, cum se cuvine, în centru. Profesorul Ion Cernat este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe frânghii până ce au atins fundul gropii cu un sunet sec. Ruinele stației păreau să emane încă un miros de carne arsă. Nu vor fi puțini cei cărora li se va părea de neînțeles faptul că o ceremonie atât de tulburătoare, cu un doliu colectiv atât de dureros, a fost lipsită de influxul consolator care ar fi rezultat din practicile rituale de înmormântare ale diferitelor așezăminte religioase implantate în țară, în felul acesta sufletele defuncților fiind private de cea mai sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
emoție. Nu pot nici măcar să umblu pe străzile orașului fără a mă simți în pragul unei aventuri. În schimb, Strickland rămânea placid. Privind acum în urmă după atâția ani, cred că era orb față de absolut orice în afară de o anumită viziune tulburătoare din propriul său suflet. S-a petrecut un incident oarecum absurd. În cârciumă erau câteva prostituate. Unele ședeau pe la mesele bărbaților, altele singure. Și curând am observat că una dintre ele se uita la noi. Când a reușit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
maniera de a picta, deși carnația era zugrăvită cu o senzualitate pasionată care avea în ea ceva miraculos; nu era numai impresia de soliditate care-ți dădea în mod extraordinar senzația de materialitate a trupului; mai era și o spiritualitate, tulburătoare și nouă, care-ți călăuzea imaginația pe niște căi nebănuite, și-ți sugera niște spații goale și vagi, luminate doar de stelele nemuritoare, unde sufletul, gol-goluț, se aventura temător spre descoperirea unor noi mistere. Sunt retoric în descrierea mea, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]