1,812 matches
-
produse speciale: pasta de dinți, apa de gură, periuța de dinți și ața dentară. Evită pe cât posibil scobitorile! Ai grijă ca părul să fie îngrijit, pieptănat, aranjat într-un mod plăcut. Nu-l lăsa să-ți intre în ochi, ci tunde bretonul deasupra liniei sprâncenelor sau prinde-l! b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute, rupte sau cu nasturi lipsă! Îmbracă-te adecvat fiecărui anotimp, cu haine nici prea largi, dar
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
oratorii buni sunt nervoși; totul este să facem în așa fel încât această energie nervoasă să lucreze în contul nostru. Ținuta îngrijită Un alt punct în a deveni stăpân pe sine este modul apariției în public. E nevoie să ne tundem sau să ne coafăm? Ne sunt pantofii lustruiți? Ne-am călcat de curând pantalonii sau fusta? Dacă nu avem toate aceste lucruri puse la punct putem crea impresii negative înainte de a începe să vorbim. Să fim vioi și activi, dar
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
probează o văzută desconsiderare a instituțiilor și al legilor religioase”, iar „slobozirea puștii spre biserică au căzut în vinovăția necinstirii ei”. Alte motive: „diaconul Creangă nu locuiește cu soția lui timp de mai mulți ani” și „au devenit a-și tunde părul”. 1872. La 19 februarie publică în Noul curier român din Iași articolul Misiunea preotului de la sate, semnat „Preotul I. Creangă” (nu recunoscuse hotărârea consiliului care-l destituise, considerând că a fost o eroare de procedură). Ministerul Cultelor și Instrucțiunii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
plecat la spitalul de boli contagioase din oraș. M-au internat. Nu țin minte ce mi-au făcut doctorii, probabil clismă, în primul rând. Când m-am întors acasă, părul meu frumos, cu zulufi, nu-l mai aveam, căci eram tuns zero. Când m-am uitat în oglindă, am exprimat: - Uite, mamă, parcă-s Ghisă! căci nu-l pronunțam bine pe „ț”. Căci fratele meu, Ghiță, era elev și ca atare, era tuns complet. Vizavi de stradă era o poartă monumentală
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu zulufi, nu-l mai aveam, căci eram tuns zero. Când m-am uitat în oglindă, am exprimat: - Uite, mamă, parcă-s Ghisă! căci nu-l pronunțam bine pe „ț”. Căci fratele meu, Ghiță, era elev și ca atare, era tuns complet. Vizavi de stradă era o poartă monumentală din piatră, cu porți înalte de fier forjat. De obicei era deschisă. Era intrarea în cimitirul evreiesc. Pe latura stângă, lipită de poartă, era o căsuță, pe timpuri, a portarului, iar pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
stema Regatului României și portretele regelui Mihai și a mareșalului Ion Antonescu. Mi-amintesc că dimineața, pășea în clasă domnul învățător, am uitat cum se numea, cu preotul. Se făcea inspecția la batistuțe, unghii și la păr. Trebuia să fim tunși chilug, iar dacă vreunul avea părul ceva mai crescut, i se făcea observația că trebuie să se tundă. Hăinuțele trebuiau să fie curate, așișderea încălțămintea și ciorăpeii. Apoi intonam cu toții imnul regal și rosteam „Tatăl Nostru”. Urma ora de religie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
clasă domnul învățător, am uitat cum se numea, cu preotul. Se făcea inspecția la batistuțe, unghii și la păr. Trebuia să fim tunși chilug, iar dacă vreunul avea părul ceva mai crescut, i se făcea observația că trebuie să se tundă. Hăinuțele trebuiau să fie curate, așișderea încălțămintea și ciorăpeii. Apoi intonam cu toții imnul regal și rosteam „Tatăl Nostru”. Urma ora de religie, după care orele obișnuite. Timpul trecea și într-o zi au venit zvonuri despre război. Venea peste noi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
supraetajate, dispuse pe ambele laturi ale pereților, care lăsau în mijloc un culoare lat de câțiva metri. Ațipisem fiecare pe unde am apucat să pună capul, dar ne-au trezit și ne-au dus imediat la frizerie. După ce ne-au tuns zero, am primit câte o bucățică de săpun - lăsasem hainele civile la magazie, haine pe care aveam să le mai vedem abia peste doi ani, la lăsarea la vatră - și goi pușcă, am intrat în baie. Ne-a lăsat să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și porunci arestarea celor cinci bărbați și încarcerarea în celule separate, apoi se adresă doamnei și domniței: Dacă aud vorbe necuviincioase despre cum a murit măria sa, astă seară amândouă luați drumul mânăstirii Dintr-un Lemn, unde pe loc veți fi tunse. Apoi, privind-o în ochi pe doamna Maria, șopti: — Numai eu știu cine l-a omorât pe vodă. — Cine? țipă isteric femeia. — Mai încet, că zidurile au urechi. Cine i-a furat lui vodă scrisorile venite acu’ o lună de la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Muntele Arafat, situat la 20 km de Mecca, la poalele căruia petrec noaptea în rugăciuni, merg în satul Mina, la 8 km de Mecca, unde aruncă cu pietre în „demonii” întrupați în trei stâlpi de piatră, apoi bărbații se tund iar femeile își taie o șuviță de păr, sacrifică animalele pe care le-au adus cu ei (oaie, berbec) și timp de trei zile petrec (Sărbătoarea Sacrificiului). În ultima zi, pelerinii se întorc la Mecca, pentru a mai face o dată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
căciula, zise soția lui, de aia umblă așa. O să facă într-o zi o meningită. Era alături de el, dar era îngrijorată. Iar eu eram nedumerit: înțelegeam, și-a dat căciula și paltonul acolo în închisoare, dar de ce s-a mai tuns și așa scurt? Aveam deci de așteptat. Am vândut cu un preț bun Istoria literaturii române de Călinescu, singura care îmi mai rămăsese, și după câteva zile i-am făcut din nou o vizită lui Geo Dumitrescu pe Griviței. Era
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
din mohair pentru alea mici care se nășteau; botoșei, costumașe, căciulițe. Ce m-a certat fii-mea, că nu trebuia! De la aeroport m-au dus direct În magazine să-mi cumpere Îmbrăcăminte și Încălțăminte, apoi la coafor unde m-au tuns, vopsit, coafat, făcut manichiura, pedichiura, epilat, tratament la față. Toată Îmbrăcămintea cu care am venit pe mine, de acasă, au aruncat-o Într-un coș de gunoi ce se afla În magazin, când eram În cabina de probă. Îmi aduceau
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
unul de altul fără să ne dăm seama. Sufletele, sentimentele, gândurile, trăirile, erau comune dar duse de fiecare în stilul lui propriu. - Florica iasta iar umblă cu bățu cela. O să pălească pi cineva într-o zi. - Cred cî s-o tuns așa cî avea păduchi... - Ci zîci?... - Cî avea păduchi, di asta s-o tuns așa... - Ei, apoi arz-o focu’ di treabă cî cine știe ci mai are și fata asta în cap... - Păduchi, fa, n-auzi... Bătrânele priveau pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dar duse de fiecare în stilul lui propriu. - Florica iasta iar umblă cu bățu cela. O să pălească pi cineva într-o zi. - Cred cî s-o tuns așa cî avea păduchi... - Ci zîci?... - Cî avea păduchi, di asta s-o tuns așa... - Ei, apoi arz-o focu’ di treabă cî cine știe ci mai are și fata asta în cap... - Păduchi, fa, n-auzi... Bătrânele priveau pe geam la o fată de vreo douăzeci și șase de ani. Micuță, cu trăsături
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Mai târziu. O examina meticulos, cu privirea, pe porțiuni. Fără răutate, cu un ochi rece, de profesionist. Cercetarea se încheiase printr-un zâmbet. — N-am ce face, părul nu ți-l pot reda în trei zile. Păcat că te-au tuns. Aveai păr frumos ? Muțenia deținutei nu o scandaliza. Întrebările păreau doar un fel de ipoteze amuzante. Cum ar fi fost, oare, părul domnișoarei în întregime albit ? — În rest, te-ai menținut acceptabil. Asta e chiar o victorie. Zâmbise din nou
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ațâțătoare. Nu contează că n-au făcut-o ? Și-au luat revanșa, cu altele. Totuși, să știți, contează. Se aștepta să-l vadă zâmbind subțire, cu ironie. Nu, nu părea totdeauna preocupat să coreleze cuvintele cu mimica. După ce v-au tuns, v-au obligat să faceți din păr un fel de perie de șters praful ? Și nu numai praful... Apropo, uitau să lase vasul pentru excremente în celulă ? Mai ales în zilele când erați bolnavă de stomac. Diaree anume provocată. Ați
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ferestrei, aduce mai aproape sticla fumurie, să-și vadă obrazul osos și alb, ca de var, doar-doar apare amănuntul revelator : semnele particulare ! Dintr-un salt e iar în pat. Se acoperă, cuvertura subțire trece sub șolduri, spre picioare. Se va tunde, da, la zero, să se vadă bine masca ! Dar nu adoarme, e prea târziu. Gândurile stau la pândă. „Insecta care habar n-are de moarte și deci nu poate să facă pe moarta habar n-are nici de sinucidere. Nu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Mariana Melnik, mamă nemăritată și mereu înamorată. Stațiile de pompe, ochelaristul filatelist numismat Robert Braun, mahmurul Mehmed, ofițerul-iscoadă Adrian Lupu, stagiarul Tudorel Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea, adică manieratul Varlam și tovarășul Manole, lucidul Lucian Vornicu și amicul A.P. tuns bec bilă balon, alături de onor ostașul Ortansa-Oracol, urechea și ochiul la pândă. Turnurile de răcire. Automatizarea, drenajul, semnalizările, doamna Manole și melomanul Grefu, nudista Lungana, campioana twistului, și mai jos atelierul topografic, în dreapta utilajele, în stânga tehnologii, sus arhitecții, mai sus
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
roasă. Obloanele celor două ferestre erau închise, iar găurile din obloane, astupate cu șervete. De altfel, ferestrele n-aveau perdele și pe pereți se vedeau numai câteva cadavre de ploșnițe sătule. În capul mesei din stânga ședea căpitanul Klapka. Fără cască, tuns la piele, fața lui rotundă răspândea bunătate și blândețe, deși în ochi îi tremura o spaimă pe care încerca s-o ascundă sub un surâs prefăcut și rece. Când păși Bologa în odaie, zgomotul de glasuri care se auzise din
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a izbit în cele patru colțuri ale casei: Casa s-a prăbușit peste tineri, și au murit. Și am scăpat numai eu, ca să-ți dau de știre." 20. Atunci Iov s-a sculat, și-a sfîșiat mantaua, și și-a tuns capul. Apoi, aruncîndu-se la pămînt, s-a închinat 21. și a zis: "Gol am ieșit din pîntecele mamei mele, și gol mă voi întoarce în sînul pămîntului. Domnul a dat, și Domnul a luat, binecuvîntat fie Numele Domnului!" 22. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
bani, în timp ce Rebegilă îi explica organigrama partidului. Secretarul de partid pe Canal, unul Burlacu era scos din producție și avea sediul la centrală, la Medgidia. Imediat a tresărit și începură să-i fluture ideile! - Burlacu! Sunt salvat, nu mă mai tund și problema e ca și rezolvată! Nu mă fac ăștia membru cât oi trăi... că port părul mare! Și râse în sinea lui! Pe Burlacu îl știa de când era student. Le cunoscuse pe fetele lui într-o vacanță și îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
însă l-a mirat situația. Burlacu punea întrebările, Rebegilă răspundea și Laur primea de fiecare dată felicitările! A ajuns singur la concluzia, că le merita! Când a ieșit afară Laur era amețit! Nici nu s-a pus problema să se tundă! Doar lucrau teoretic la Șantierul Național al Tineretului, însă practic deserveau Grupul 3 Basarabi! Așa se scrie istoria nescrisă. Întâmplător Ivanov, comandantul șantierului ipotetic de tineri, avea plete, dar și chelie ! Trădarea Laur lucra pe drumul spre Năvodari. Sediul îl
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dă din nou afară, - La tuns nerușinaților! Cei trei nici nu se gândesc să își taie părul, el mai fricos, când ajunge acasă îi întreabă pe părinți, - Spuneți... am eu părul mare?! - Da este cam mare, du-te să te tunzi la Ionel! Îi răspunde tatăl cu bunăvoință. Stani făcea întotdeauna comparații; Neli, apărătorul lui din copilărie la 16-17 ani a ajuns student, făcuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit să fie student, în armată sau la muncă în conjunctura
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
trimită la tuns, deci nu era mulțumit nici acum de cum arătau... el îi spune profesorului, - Am fost cu tata la frizer și el a spus că acum e suficient de scurt! - Bine, stai jos, iar voi trei plecați imediat la tuns ! Începuseră calculul integral... îl scoate la tablă și îi dă să facă un exercițiu simplu. Normal, învățase și termină rapid... îi dă altul ceva mai complicat însă se descurcă. - Treci la loc! nici că a fost bine, nici că a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fost rău, Avea o metodă sucită și ciudată de a-și examina elevii; băieților le punea maxim 7, poate 8, iar pe fete le mângâia cu note mari de la 8 în sus. Cei trei s-au hotărât. - Nu ne mai tundem de loc ce o să ne facă? Corijenți nu are curaj să ne lase... suntem clasa a XII-a ! Ora următoare când intră în clasă s-a înroșit până în vârful urechilor, însă nu a mai zis nimic. Îl scoate pe Kemi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]