KorAP: Find »[drukola/base=tutelar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...141 >

3,509 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

lunar statului cel care are obligația legală de întreținere a copilului (art.23). c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului " În cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinți, sau a copilului dacă a împlinit vârsta de 14 ani, a autorității tutelare sau a vreunei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii"(art.44 alin.1 C.fam.). Schimbare parțială a condițiilor care, în ansamblu, au determinat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de capacitate de exercițiu, fiind minor sub 14 ani ori sub interdicție. În această situație, potrivit art.52, alin.2, C.fam. acțiunea poate fi pornită de reprezentantul legal al copilului. Pentru introducerea acțiunii, nu are nevoie de încuviințarea autorității tutelare. Alte situații în care copilul se află în imposibilitatea de a promova acțiunea. În anumite situații, legea (art.152 C.fam.) prevede posibilitatea instituirii curatelei, precum In situații de boală, lipsă îndelungată sau dispariția copilului. Curatorul numit copilului nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acestuia pot doar să continue o acțiune pornită de el (alin.2 art.54 C.fam.). În cazul când soțul este pus sub interdicție după procedura legală, acțiunea va fi pornită de către reprezentantul său legal, însă numai cu încuviințarea autorității tutelare, conform art.54 alin.3 C.fam. Acțiunea de tăgada paternității 186 este acțiunea care are ca scop răsturnarea prezumției legale de paternitate, în baza prevederilor art.53 C.fam. si crearea pentru copil a situației de copil din afara căsătoriei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
necesară, încheierii actelor juridice, ci doar discernământul necesar, astfel că minorul ori persoana pusă sub interdicție în momentele sale de luciditate, pot face o recunoaștere voluntară de paternitate. În aceste cazuri nu este necesară încuviințarea prealabila și legală a autorității tutelare. Aceste abateri de la regulile generale care domină actele juridice este doar în interesul copilului și în scopul de a-i crea acestuia un statut legal: * actul recunoașterii voluntare de către tată a unui copil este declarativ de filiație, astfel că el

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de vedere legal, este lovit de incapacitate generală (art.11 din Decretul nr.31 din 1954), exercită dreptul la acțiune în cercetarea paternității prin mama sa, chiar daca aceasta este minoră, iar în lipsa acesteia de către reprezentantul sau legal, fără încuviințarea autorității tutelare (art.59, alin.1 C.fam.); * moștenitorii copilului nu pot promova această acțiune, dar o pot continua, excluzând situația în care titularul acestui drept la acțiune a renunțat la ea; * procurorul 211, în baza art.45 C.proc.civ., poate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinții. Numele stabilit în acest fel se declară odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă. Dacă părinții nu se învoiesc cu privire la numele copilului, atunci decide autoritatea tutelară de la domiciliul copilului, după ce ascultă pe părinți, așa cum cere interesul copilului. Autoritatea tutelara poate decide ca acel copil să ia numele unuia dintre părinți sau numele lor reunite. "S-a decis ca un copil din căsătorie care poartă numele de familie al tatălui sau, nu poate cere rectificarea acelui nume pe motivul că

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
7 Decretul nr.975 din 29 octombrie 1968 privind numele). Cererea pentru schimbarea numelui de familie a minorului, se face, după caz, de către părinți sau tutore. În cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide autoritatea tutelara. În toate cazurile, daca minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de schimbare a numelui se semnează și de către el. Pentru persoana pusa sub interdicție, cererea în vederea schimbării numelui se face de către tutore cu încuviințarea autorității tutelare. Schimbarea numelui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
decide autoritatea tutelara. În toate cazurile, daca minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de schimbare a numelui se semnează și de către el. Pentru persoana pusa sub interdicție, cererea în vederea schimbării numelui se face de către tutore cu încuviințarea autorității tutelare. Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al părinților sau pentru motive temeinice, separat. Schimbarea numelui de familie se înscrie, prin mențiune, pe marginea actului de naștere și, după caz, cel de căsătorie

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
223. În privința aplicării acestei dispoziții legale, se pot ridica mai multe probleme: Copilul poate primi încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația. Competența nu aparține în acest caz autorității tutelare. Soluția este aceeași fie că filiația s-a stabilit prin recunoaștere, fie că s-a stabilit prin hotărâre judecătorească; Instanța judecătorească nu este obligată să încuviințeze pe copil să poarte numele de familie al părintelui. Această soluție rezultă din felul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
poarte numele părintelui. Copil poate purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația numai dacă există în acest sens o hotărâre judecătorească. Instanța judecătorească poate da această încuviințarea fără a mai fi necesară ascultarea autorității tutelare și acordul părintelui al cărui nume ar urma să-l poarte copilul. Copilul din afara căsătoriei care a primit încuviințarea, în condițiile arătate de a purta numele de familie al celui de-al doilea părinte nu poate cere, după căsătoria acestui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
trecuți ca fiind părinții săi firești; vechiul act de naștere se va păstra menționându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act (art.21 alin.2). În noul act de naștere al copilului, ca loc al nașterii se trece denumirea autorității tutelare unde își are sediul autoritatea administrației publice locale care întocmește actul (Legea 119/1996, art.26 alin1-3). În redactarea textului, coroborat cu disp. ordonanței privind adopția, constatăm o neconcordanță în legătură cu serviciul de stare civilă competent pentru întocmirea noului act de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
acestuia, unde trebuie să găsească o atmosferă de familie favorabilă dezvoltării fizice și intelectuale și aceasta nu poate fi creată dacă unul din soți se opune la adopție. Consimțământul soțului celui care adoptă nu poate fi înlocuit cu autorizația autorității tutelare sau a instanței judecătorești, ori a altui organ și el nu se cere în situația în care acesta este în imposibilitatea de a-și manifesta voința (art.4 alin.2), cum ar fi soțul care este pus sub interdicție, decăzut

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Comisiei pentru protecția copilului măsurile care se impun și aplicarea lor. El se află în subordinea Consiliului județean, a cărei activitate este coordonată de secretarul consiliului județean. Serviciile publice de specialitate din subordinea consiliilor locale desfășoară activități în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului, și sprijină serviciul public județean specializat pentru protecția copilului în realizarea atribuțiilor ce-i revin. Conform art.24 din O.U.G. nr. 25/1997, adoptatorii au obligația de a informa copilul că este adoptat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
consiliului local al municipiului București (art.4 alin.2 și art.5 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997). Comisia pentru protecția copilului coordonează activitatea autorităților administrației publice locale din unitățile administrative-teritoriale de pe teritoriul județului în domeniul autorității tutelare și al protecției drepturilor copilului (art.5 alin.2 din aceeași Ordonanță de urgență). Organizarea și funcționarea Comisiei pentru protecția copilului sunt reglementate prin art.26-29 ale Ordonanței de urgență nr. 26/1997. În domeniul adopției, Comisia pentru protecția copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
copilului este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părintești, prin purtare abuzivă sau prin neglijarea gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, ori dacă educarea, învățătura sau pregătirea profesională a copilului nu se fac corespunzător, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare, va pronunța decăderea părintelui din drepturile părintești. Unele cauze sunt formulate asemănător, deși sancțiunile sau consecințele sunt diferite. Purtarea abuzivă, respectiv exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești, ori neglijarea gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte ori dacă sănătatea sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
personale cu acesta, precum și obligația de a veghea la creșterea, învățătura și pregătirea lui profesională, pentru ca, în situația schimbării împrejurărilor, la cererea oricăreia dintre părinții adoptatori sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, la solicitarea autorității tutelare sau a unei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii. E. Încredințarea copilului unei persoane, familii, Serviciului public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
al acestora, dacă soții s-au înțeles în acest sens și s-a făcut cerere de schimbare a numelui copilului. Pentru minor, cererea de schimbare a numelui de familie se face, după caz, de către părinții adoptatori sau, cu încuviințarea autorității tutelare, de către tutore. Cererea se semnează și de către copil dacă a împlinit 14 ani. În cazul în care părinții adoptatori nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide autoritatea tutelară. Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
la care dintre ei va locui copilul. În caz ca părinții adoptatori nu cad la învoială, decide instanța judecătorească, ținând seama de interesele copilului după ce asculta pe părinți și pe copil, daca acesta a împlinit vârsta de 10 ani. Autoritatea tutelara poate da încuviințare adoptatorului minor, la cererea acestuia, după împlinirea vârstei de 14 ani, să aibă locuința pe care o cere desăvârșirea învățăturii sau pregătirii profesionale (art.102 din C.fam). j. Cetățenia adoptatului a) Dobândirea cetățeniei române Art.6

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
schimbarea condițiilor de existență a obligației de întreținere, poate fi modificat și cuantumul întreținerii, adică poate fi majorat sau micșorat la cererea creditorului, la cererea debitorului și, când interesele copiilor minori sunt neglijate de către reprezentanții lor legali, la cererea autorității tutelare. Pensia de întreținere se acordă de la data chemării în judecată și nu de la pronunțarea hotărârii sau de la rămânerea ei irevocabilă. Dacă însă copilul a fost trecut efectiv în îngrijirea părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărârea de divorț, pensia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
obligațiilor și datoriilor care revine părinților față de copiii lor minori, în egală măsură pentru copilul din căsătorie, din afara căsătoriei și cel adoptat, a cărei exercitare sa face exclusiv în interesul minorilor, sub îndrumarea și controlul efecitv și permanent al autorității tutelare. Durata de timp în care se realizează ocrotirea părintească cuprinde perioada de la nașterea copilului și până la majorat, când acesta dobândeșta capacitatea deplină de exercițiu. Ocrotirea părintescă încetează înainte de împlinirea vîrstei de 18 ani dacă minora se căsătorește la 16 ani

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
revine părinților față de copiii lor minori, în egală măsură pentru copilul din căsătorie, cel adoptat și cel rezultat din afara căsătoriei, a căror exercitare trebuie să se facă exclusiv în interesul minorului, sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorităților tutelare. Ocrotirea părintească durează 285 de la nașterea copilului până la majoratul său, la împlinirea vârstei de 18 ani (art.8, alin.2, Decretul nr.31/1954), când dobândește capacitatea deplină de exercițiu și prevederea art.8.este aplicabilă și minorului pus sub

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere, ceea ce înseamnă că părintele nu are nici un drept asupra veniturilor produse bunurile copilului. Modul lor de administrare este supus controlului și supravegherii autorității tutelare. Principiul exercitării ocrotirii părintești sub supravegherea și controlul autorității tutelare. Atribuțiile autorității tutelare sunt exercitate de către consiliile locale comunale, orășenești sau municipale, așa cum ele sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.215/2001. Ocrotirea părintească se înfăptuiește sub

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în afară de dreptul la moștenire și la întreținere, ceea ce înseamnă că părintele nu are nici un drept asupra veniturilor produse bunurile copilului. Modul lor de administrare este supus controlului și supravegherii autorității tutelare. Principiul exercitării ocrotirii părintești sub supravegherea și controlul autorității tutelare. Atribuțiile autorității tutelare sunt exercitate de către consiliile locale comunale, orășenești sau municipale, așa cum ele sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.215/2001. Ocrotirea părintească se înfăptuiește sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorității tutelare 3

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
moștenire și la întreținere, ceea ce înseamnă că părintele nu are nici un drept asupra veniturilor produse bunurile copilului. Modul lor de administrare este supus controlului și supravegherii autorității tutelare. Principiul exercitării ocrotirii părintești sub supravegherea și controlul autorității tutelare. Atribuțiile autorității tutelare sunt exercitate de către consiliile locale comunale, orășenești sau municipale, așa cum ele sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.215/2001. Ocrotirea părintească se înfăptuiește sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorității tutelare 3 (art.158 C.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
autorității tutelare. Atribuțiile autorității tutelare sunt exercitate de către consiliile locale comunale, orășenești sau municipale, așa cum ele sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.215/2001. Ocrotirea părintească se înfăptuiește sub îndrumarea și controlul efectiv și permanent al autorității tutelare 3 (art.158 C. fam.), acest control reprezintă, totodată mijlocul cu ajutorul căruia se verifică respectarea celorlalte principii și a reglementărilor legale din acest domeniu, conform legii. Controlul și supravegherea trebuie exercitate în mod efectiv și continuu. Mijloacele prin care se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]