1,233 matches
-
prieten, nu-i așa? Dacă doriți, vi-l recomand, numai să nu veniți după aceea la mine cu reclamații, fiindcă după o săptămână o să i se pară că-l priviți cruciș, că-l săpați, că-l înșelați, că nutriți gânduri ucigașe asupra lui și a familiei sale etc, etc... Trebuie să vă șoptesc la ureche un mare secret, pe care nu-l știe decât tot târgul, individul este atât de paranoic încât sunt sigur că uneori, în clipele sale de relaxare
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de poliglot cu limba paralizată, de luptător wushu tăiat de propriile săbii abile. luo na, sunt obsesiv-compulsiv, scriu versuri cu mama sunt prea convins că exiști și ești a mea așa cum respiri ca să pot să te scap de îmbrățișarea aceasta ucigașă. exces șase în primul loc: dacă șoptești, te voi auzi, dacă urli, vei stârni furtuna, care aduce pagube și nenoroc, marele fluviu galben își umflă apele, tu, cu penița de la subsuoară, încerci să îi modifici albia, să nu vină pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am picioarele tale lungi, cu glezne subțiri, cu scobitura tălpii înaltă cu gastrocnemian și croitor evidenți, cum place cu talie de vespula vulgaris și sâni cu sfârcuri ca fructele de rubus fruticosus cu scenarii de mata hari și multe alte ucigașe și seducătoare scenarii. am vrut să te fac și pe tine, femeie iubită, bărbat și am reușit, ai fost brusc puternică ai dominat, ai văzut sânge, speranță, ararat ai ieșit din dorința de siguranță, din narcisism și bine și din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
doua oară! Doar chestiune de timp. Atât. Și-atunci, ivindu-se în sfârșit, merita s-o întâmpini cu același zâmbet mieros ca să nu-ți ghicească adevărata intenție, să nu-ți zărească mâna ascunsă sub pufoaica cenușie strângând în pumn cuțitul ucigaș. Cățea ticăloasă și perfidă! Capeți ce meriți! Uite!... Cu furie oarbă cuțitul de bucătărie străpungea! Putoarea dracului! Putoare! Putoare! Putoare!... Daniel privea drept în sus cu ochii larg deschiși. După atâta timp și după atâta durere în suflet tavanul ar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lângă altul, ca pasagerii unei curse maritale fără destinație precisă: „Te deranjează dacă urc la bord în seara asta?“ sau „Ce-ai zice de o abordare în seara asta, draga mea?“. Până la urmă, Carol începuse să fixeze cu o privire ucigașă farfuria ovală pe care o avea în față de fiecare dată când auzea fraza aceea pe care o detesta atât de mult. Odată, când tăiase prea viguros o bucată din puiul Kiev, un strop din marinata cu unt a sărit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ca să punem la punct strategia și tacticile de luptă. Când am ajuns, focul ardea într-o veche cască de asalt și aproape toți din bloc, înarmați, erau acolo, ai lui Jancsi confecționaseră la strung, în orele de atelier, adevărate steluțe ucigașe, shaken, de proveniență Ninja, și tomahawk-uri, aveam și eu la mine cuțitul meu de tinichea, cu toate că știam că nu fac mare brânză cu el în lupta corp la corp, l-am luat totuși, gândindu-mă că pică bine, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
căpetenie cine era prizonierul și de ce crimă se făcea vinovat. Omul acesta i-a răspuns că prizonierul, era un asasin de a cărui mână Pinabel, fiul contelui Anseim, fusese ucis mișelește. La aceste cuvinte, tânărul acuzat a izbucnit: ‘’Nu sunt ucigaș și n-am avut nici cel mai mic amestec în moartea acelui cavaler.” Roland cunoscând bine firea sălbatecă și crudă a capilor casei de Maganza nu a mai avut nevoie să i se spună mai mult pentru a se convinge
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
căpetenie cine era prizonierul și de ce crimă se făcea vinovat. Omul acesta i-a răspuns că prizonierul, era un asasin de a cărui mână Pinabel, fiul contelui Anseim, fusese ucis mișelește. La aceste cuvinte, tânărul acuzat a izbucnit: ‘’Nu sunt ucigaș și n-am avut nici cel mai mic amestec în moartea acelui cavaler.” Roland cunoscând bine firea sălbatecă și crudă a capilor casei de Maganza nu a mai avut nevoie să i se spună mai mult pentru a se convinge
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nesigur pe vreo alee, până la fotografii narcisiști și tipii priapiști plini de bani care o urmăreau cu scopuri precise, iar acum există lichele cu mutre de duri, huligani ai stadioanelor cu cap pătrat, negrotei vagabonzi, toți bătând străzile cu gânduri ucigașe, toți ciupind-o mai mult sau mai puțin constant de cur, sau atingându-i sânii, fără a se sfii să facă ce au ei chef. Trebuie să fie o senzație îngrozitoare să știi că jumătate din populația planetei, absolut toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oamenilor, exact ca-n mărturisirile lui Driesz Van Coillie în destăinuirea: “j’ai subie le lavage du cerveau” ediția Mobilisation de Consciences, 1964. Opresiunea sălbatică și fără termen naște monștri, mai rău ca somnul din tabloul lui Goya, naște instincte ucigașe, oameni fără Dumnezeu, executori orbi și ai părinților dacă li se cere, după principiul bolșevic predicat și de doctrinarul roșu Dimitri Manuilski, secretar general al cominternului: «...toate crimele, toate cruzimile, sunt nu numai premise, dar și recomandabile”, ceea ce acoperă teoretic
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și mai degeaba că ăștia au rămas În viață. Cât a stat acolo cu ei, la masă, nu a scos nici un sunet, nu a făcut decât să zâmbească și să dea din cap aprobator, ridicând Întruna spre cer trofeul speranței ucigașe, lacrimile nimicului, care, șerpuindu-i prin sânge, În inimă, deveneau lacrimile lui. Nu putea nici să plângă, nici să privească fețele mutilate de alcool care se aplecau asupra lui râzând și pupându-l pe obrajii Îmbujorați de rușine, pașaportul lui
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ceru să fie primit în audiență. Împăratul îi asculta pe informatori singur, fără martori. El intră fără să fie observat și se arătă bucuros să demonstreze că-și merita banii: aducea vești incomplete, însă alarmante, despre un complot, un plan ucigaș. Spuse: — Nu sunt simple zvonuri, Augustus, sunt două documente scrise, dovezi. Ne-a căzut în mână corespondența nătângă și imprudentă dintre un tribunus aflat pe Rhenus, la Mogontiacum, și câțiva oameni de la Roma. Am văzut un curier plecând de la Mogontiacum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Mijloacele de transport hipo, mecanice ori de alt tip, nu mai pot ieși în drum. De fapt,în care drum, oare, că nu mai e, nu se mai vede, pe nicăieri, nici un drum. Totul e o mare de vifor amenințător, ucigaș. Doar mașinile puternice, grele, de teren, ale organelor de ordine publică,își mai fac apariția, pe ici-pe colo. La Poeni, localitate atât de frumos botezată de înaintași, atât de mult iubită de actualii comunitari,în tot timpul anului, acum, parcă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de păsări care mănâncă semințe de iederă și le găinățează peste tot. Un cvartal mai încolo, străzile s-au transformat în niște canioane verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și de neoprit. Sfârșitul civilizației derulat cu încetinitorul. Chelnerița zice că, de fiecare dată când autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
noi doi cuminți ne jucăm de-a v-ați ascunselea sub umbrele mari crezând că suntem țâncii și stăpânii luncilor iazurilor și pădurilor dar nu e așa căci eu plâng după jucăria stricată din buzunarul tot mai ros de moliile ucigașe iar tu plângi după mica mea lume ciudată cu ieri prin care treceau călăreți în goană azi umbra unui cântec de leagăn tu mă ții de mână eu te țin de mână și-n inimă-mi sună puful galben de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
câmpul galben, secerând grâul. Paiele îl zgârie, mărăcinii îi înțeapă picioarele goale, dar el tot ține pasul alături de părinții lui. Pe la amiază căldura este greu de suportat. Bulgărele auriu arde de nerăbdare să pună stăpânire peste tot și trimite raze ucigașe ce străpung fiecare colțișor. Ionică se așază la umbra carului. Când o să fiu mare, vreau să zbor până la cer. Să-ți ajute Dumnezeu! spune mama. Așa poate o să scapi de viața asta grea de la țară... Anii au trecut, Ionică a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
după care încremeni. Cine era? Ce făcea aici? Ce forță străină lui îl stăpînea? Ca smuls dintr-un coșmar, Lupino se dezmetici în clipa imediat următoare. În doar cîteva zile se transformase într-atît încît să nu-și poată controla pornirile ucigașe? Nu pentru asta se apropiase de turmă! Ratase din nou. Căprioarele dispăruseră fără urmă și putea să jure că acum erau deja departe. Înălță pieptul și scoase un urlet prelung, de ciudă și de deznădejde, care-l ajută să se
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
râzând dezgustată, în vreme ce urcam treptele. Mi-am adus aminte de ceva ce-mi spusese Phil când ieșisem, pentru prima dată, să bem ceva după serviciu. Când lucrează pentru Vivian, îmi zisese el, oamenii dezvoltă una din două tendințe: devin fie ucigași, fie sinucigași. La vremea respectivă, izbucnisem într-un hohot de râs. Acum îmi dădeam seama că Phil nu glumise deloc. Eu simțeam câte puțin din ambele tendințe. Capitolul treisprezecetc "Capitolul treisprezece" Cuiul înfipttc "Cuiul înfipt" Sally Jones nu era decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-ți dai seama că moarta-i o rampă de lansare mai bună decât Junior Nash“, iar în timp ce mă îndreptam în cea mai mare viteză spre centru, m-am revăzut cedând în fața fantomelor partenerului meu, deși știam foarte bine că țărănoiul ucigaș era un strigoi în carne și oase. Am intrat în trombă în parcarea de la Primărie și în fața ochilor mi-a apărut Lee, ademenindu-mă, lingușindu-mă, împingându-mă de la spate și convingându-mă să-i accept punctul de vedere. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Luchi e corespunzătoare?” am întrebat eu la masă. „Daniel, se poate?” m-a pus la punct mama. Era una dintre ultimele dăți când s-a mai târât ca să mâncăm împreună. Tata n-a zis nimic. Mi-a aruncat o privire ucigașă, atât. Nu mult după asta am avut prilejul să mă răzbun. M-am furișat noaptea sub scara camerei de serviciu cu o pisică în brațe, iar când tata s-a strecurat în cămăruța unde dormea Luchi, am strâns pisica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de toată sărăcimea lumii. Până vor ajunge oamenii să priceapă că zeii sunt născociri, vor pieri și se vor chinui foarte mulți dintre ei. Hor părea înfrînt. Totuși mai întrebă: - Și tu, Auta, poți ști care dintre acei oameni e ucigaș? - Știu... Începu Auta, dar în aceeași clipă se auzi de-afară o larmă surdă, neobișnuită, pe podiș. Ieșirii cu toții repede. Larma venea dinspre pădurea de cedri. În scurt timp, dintre copaci porniră să iasă cete învălmășite de oameni. Când această
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de sine și nu s-a dezvățat să ucidă? Auta înțelese și plecă ochii rușinat. Totuși întrebă: - Dar dacă ar fi uciși numai ucigașii? - Când ucigașii nu vor să înțeleagă altfel, cred că ceea ce spui tu e singura cale. Totdeauna ucigași sunt puțini. Mi-a arătat cineva din foștii robi pe care i-a vindecat Maat a noastră un. loc unde se adună gâzele acelea galbene să facă miere. - Un stup de albine... - Da. A intrat un animal mic cu coadă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
la Închisoare). Peter se făcea arhitect și se Îndrăgostea disperat de o tânără ducesă, care era, În realitate, prietena sa din copilărie. Dacă primele capitole avuseseră un realism naiv dar sincer, restul romanului părea să fie Împins inexorabil spre țărmurile ucigașe ale poveștilor romanțioase. Eroul filozofa puțin cam mult, Împărtășind prejudecățile creatorului său cu privire la religia practicată. Dar Henry nu consideră a fi de datoria lui să arunce cu apă rece asupra nădejdilor autorului. Ajunse la un punct În care Îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
toți în jurul meu. Eu nu voi cădea. Eu voi duce povara. Dar nu și vina. Vina să cadă asupra cui trebuie, asupra locatarilor rămași în viață în casa morții, asupra ei, mormânt zugrăvit, cu gura uscată, și asupra lui, vultur ucigaș. Contesa Irina nu-și ia nici o vină asupra ei. Anthony St. Clair Peyrefitte Vânătorul se afla în Elbaroom când a sosit vestea morții lui Gribb. Prima lui reacție fusese una de încântare sălbatică. — Acum să vedem, a spus el. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Va, fusese un om așezat și domol, interiorizat și cu aplecare spre Învățătură, s-a Îndreptat spre mai puțin costisitoarea școala a CFR-ului, lucrând printre liniile de cale ferată și murind Între acestea, strivit Între tampoanele celor două vagoane ucigașe a unui tren În formare. Ochenoaia nu s-a recăsătorit niciodată, așa cum se destăinuia adesea celor câtorva prietene: Fa, nu mai vorbiți prostii, că eu am minte-n cap, nu ca voi! Omu’ care ar vrea să mă ia pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]