5,770 matches
-
poartă numele pârâiașului din spatele grădinii de legume a curții părintești și este pietruită, dreaptă. Primăria s-a îngrijit să sistematizeze toate străzile adiacente șoselei principale (care trece prin mijlocul comunei) și să introducă pe fiecare stradă, apă curentă. Și totuși, ulița pare pustie: o liniște de necuprins, un aer cald, primitor, curat, culoarea verde de-o parte și de alta a drumului... Casele le număr pe degete; au rămas dispersate ici, colo, și între ele multe terenuri virane pline cu iarbă
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
și duioșie fiindcă imi amintesc fiecare gospodărie în parte și nu îmi vine să cred că nu mai există. Ochii mi se umezesc și lacrimile îmi cad pe obraji fiindcă filmul copilăriei mi se derulează în minte cu toate imaginile uliței: bărbați, femei, copii, toți trăind într-o armonie cu natura, în toate anotimpurile. Ajung în dreptul casei părintești și inima îmi bate mai tare. Deschid poarta și mă întâmpină o cățelușă drăgălașă care dă din coadă de bucurie că mă vede
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
la oraș, niciodată! Acolo, la marginea hotarului dintre grădină și pârâu stăteam verile, la umbra salcâmilor sau la umbra nucilor și citeam. Doamne, ce repede a trecut timpul! Mi-e dor de copilărie, de tata, de prieteni, de oamenii de pe ulița mea...Lacrimile îmi curg, fără să vreau, este un sentiment de dor mai mult, nu de durere...Ce repede se scurge viața! Ne dăm seama că viața noastră este un tren în care călătorim de-a lungul ei schimbând doar
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
Autorului Când mi-e dor de tine, mamă, Ninge în livadă, merii... Mă cuprinde-un fel de teamă Și... te-aștept în pragul serii. Dar tu nu mai ești măicuță... Multe aș fi vrut sa-ți spun. Casa ta de pe uliță, Văruită nu-i nicicum ! Azi, copii sunt departe... O lăcată e la poartă, Nimeni nu mai e aproape, Nici fântâna n-are apă. Ne-așteptai în pragul serii Să venim toți de la joacă, Dar acuma sunt doar merii Îmbrăcați în
DOR DE MAMĂ... de VASILE COMAN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370906_a_372235]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SATUL MEU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1019 din 15 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului sunt mereu lângă tine sat natal pe-aceleași uliți prieten cu câmpia, pădurea și dealurile, port în mine febra singurătății și eresul nevinovat al dorului. mă mai cunosc decât salcâmii bătrâni și vântul toamnei și poate frunzele hoinare sau nucul pe care l-a sădit tata în tinerețe. turnul
SATUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370993_a_372322]
-
a unei străzi. O să spuneți că contează faptul unde.. însă, o întrebare simplă: câți oameni distinși, sau mai puțin, au primit o asemenea onoare, pentru ca încă din timpul vieții să-i fie numită cu numele ce îl are măcar o uliță din cătunul de pe munte? Doresc în primul rând să vă mulțumesc pentru onoarea făcută! ,,Dansând pe un parchet de constelații, Oricine îmi va spune visător, Dar nu va preciza în care spații, Mă voi limita ca muritor.” Poetul Mihai LEONTE
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
să vă mulțumesc pentru onoarea făcută! ,,Dansând pe un parchet de constelații, Oricine îmi va spune visător, Dar nu va preciza în care spații, Mă voi limita ca muritor.” Poetul Mihai LEONTE: Mulțumesc, dragul meu, pentru cuvinte prea mari..! Denumirea uliței pe care am copilărit a primit numele de Mihai LEONTE cu ceva ani în urmă printr-o hotărâre a Consiliului Local al comunei Bunești - Suceava. De asemenea numele bibliotecii sătești din Petia a primit numele de: Biblioteca Mihai LEONTE tot
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
Doamnă Tudose! N-ați văzut cum arată fața băiatului meu! Să-l chem, să-l vedeți! Să vedem cine-i mai vinovat! Când a văzut femeia că treaba se îngroașă, se uită în spate, să vadă unde e cărarea spre uliță, își luă odrasla de mână și plecă acasă, fără să mai spună nimic. Așa se lămuriră ambii părinți care a fost adevărul cu băieții lor. Peste o săptămână am fost chemați din nou la școală, tot pentru culesul de plante
SETEA DE IERARHIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371033_a_372362]
-
nimeni din Univers nu știe că Tudorel se află în pericol. Vă enervez? Cum adică, mint? A, da! Aveți dreptate. Angajații domnului Ionescu știu că el a plecat acasă. Dar pe șosea, trecând prin sate cu oameni și copii pe ulițe. Unde lupul nu îndrăznește să vină. De aceea, vă propun să înghețăm povestea în momentul când cumătrul lup face saltul său fatal asupra lui Tudorel cel fericit. Ca pe o peliculă de film ruptă sau oprită-n loc de niște
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Ionescu opri caii la poarta lui Iancu Stelaru și-i spuse băiatului : du-te și spune-i lu’ tac-tu că am venit și noi după bolindeți! Iancu Stelaru i-a auzit, că era după gard și a ieșit în uliță : bine ați venit, domnule Ionescu! -Să trăiești, Iancule! Uite, ți-am adus băiatul că vrea să meargă după bolindeți ! -Bolindeți? s-a mirat Iancu. Dă-te, mă, jos...Tămâia mă-tii! Să-ți dau eu bolindeți! Tudorel care știa ce
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
o bătaie zdravănă, ca să-i treacă. Eu vreau să fac om din el, că d-aia ți l-am dat ucenic la moară. -Și eu vreau să fac om din el, Iancule! Dar nu așa cum...mă ții tu aici în uliță, să-mi înghețe caii. -Aoleu! Să mă ierți, domnu’ Ionescu! Să vă aduc două pături. Sau...vreți să poftiți în curte? Deshămăm caii și...luați ceva, acolo! Un păhărel, ceva șorici, jumări și... -Bolindeți, râse Anton. -Nu! i-a retezat
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
clasa a șaptea am fost, poate, cel mai scund dintre colegii de clasă, dar când am început să mă deșir, cred că i-am depășit pe toți la înălțime și iuțeală în deplasare. În pauze, mă alergau toți colegii pe ulițele din jurul școlii și ajungeam la locul de start primul, neatins. Era mare satisfacție și chiar mă lăudam cu aceste victorii trecătoare. În traista despre care am zis că o purtam cu mândrie, nu aveam cărți și caiete. În ea puneam
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
mă corecta ori îmi spunea „bravo”, ștergeam și scriam ce mi se mai cerea. Traista era lucrată de mama, din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini uneori, că erau destui pe o uliță pe care o străbăteam mai mult în fugă, frică mare având de ei, după ce mă tăvăliseră odată prin țărână. Nu erau drumuri asfaltate în cartierul Bold din Caracal în acele vremuri. Puțini copii aveau ghiozdane, unele din tablă fiind. Le
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
orice-om zice, Moș Crăciun și Moș Gerilă De oriunde or să pice, De copii le este milă. ** MOȘ CRĂCIUN În inimă și suflet e-atâta bucurie, Acum când norii cern în roiuri fluturi albi Și când copiii ies pe uliță grămadă, Pe Moș Crăciun, în sanie, să-l vadă Cum e plimbat de renii-nrămurați și slabi. Îi sar în față și-l opresc urându-i: - Moș Crăciun, Bine-ai venit! Am fost cuminți tot anul; știi Din scrisorile trimise de
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
au plecat la oraș și prin străinătate, fiecare în căutarea unei vieți mai ușoare, a unei bucăți de pâine mai albă... Câți or fi reușit? Dumnezeu cu buna-I milă știe... Și uite-așa, cu noaptea-n cap, intrăm pe ulițele satului, eu și gândul, care în ultimul timp nu face decât să mă plimbe prin toate locurile prin care m-am perindat în cei patruzeci și trei de ani ai mei, dar cel mai des mă întoarce către copilărie, către
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
următoarea, deși proprietarii de drept sunt decedați, fiul o întreține, ba chiar are stupină și vine destul de des ; îmi crește inima și îl felicit, împreună cu gândul, pentru asta. Și tot așa, tot numărând la case părăsite și umbre deșirate pe ulițele pustii ale satului, îmi opresc privirea pe o casă ce mai are puțin să se dărâme. O casă ce dintr-o dată prinde viață datorită tovarășului meu de drum, gândul, care mi-a simțit slăbiciunea și dorul de o copilărie fericită
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
în nostalgii.” Satul este aproape pustiu, lipsit de viață, obiceiurile frumoase s-au pierdut și poeta este cuprinsă de tristețe și atenționează cititorul să ia aminte, să îndrepte cele stricate pentru că această stare este, se pare, generalizată în țară: “Atâtea ulițe pustii,/ atâtea case părăsite,/ atâtea umbre deșirate triste,/ care și-au pierdut stăpânii.” Mai intens decât atât, Olguța Trifan își manifestă dragostea față de părinți și familie, în general, aspect care o onorează, dar și dragostea față de oameni și anotimpuri, de
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ȚARA PE ULIȚĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ( parodie după " IARNA PE ULIȚĂ " de George Coșbuc ) A-nceput mai ieri să cadă, Ordonanțe peste stat, Viața ne-au cam bulversat, Se dă liber
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ȚARA PE ULIȚĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ( parodie după " IARNA PE ULIȚĂ " de George Coșbuc ) A-nceput mai ieri să cadă, Ordonanțe peste stat, Viața ne-au cam bulversat, Se dă liber prin pravilă , La furat! Nu e soare, nici nu-i bine... Iar în piață nervi și fum, Oameni vin buluc
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
ciolanu-i, La Grivei! În palate foc și pară... " Deh... Politicieni ștrengari , Ei, auzi, vedea-i-aș mari, Au rămas din 89, Mitomani! "... Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Sursa foto:Facebook Referință Bibliografică: ȚARA PE ULIȚĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2227, Anul VII, 04 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
emoțional, la Iohannes Becher timpul ca simbol al noului este perceput ca eden al simțurilor, fapt ce-l descoperim În munți,la umbra lor m-am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică:iar problema ce se pune este,aceea a
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
2015 Toate Articolele Autorului La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Referințe critice (selectiv): în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 19. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
cu mândria. Spre exemplificare, voi reda textul unei astfel de rugăciuni: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, Dumnezeul meu, că mi-ai dat partea mea la un loc cu cei ce stau în scaunul învățăturii și nu cu cei ce stau în colțurile ulițelor; căci eu mă duc cu ei devreme la muncă și ei tot devreme sunt la muncă; eu mă zoresc să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar ei se zoresc să lucreze la lucruri de o clipă. Eu mă ostenesc, se ostenesc
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]