34,237 matches
-
înaintea vitrinelor bogat împodobite cu tot felul de obiecte furnizate de bogăția Occidentului. Dispăruse din peisajul Căii Victoriei grădina Oteteleșanu, căreia îi luase locul uriașa clădire a Palatului telefoanelor. Magazine noi etalau mărfuri de calitate prezentate în mod atrăgător. La umbra colorată a copertinelor apăruse ca loc de elegant popas apreciat de bucureșteni noul local pe nume Corso. Peste drum de el cofetăria Nestor devenise de mult un elegant lăcaș apreciat de burghezia bucureșteană. Pe mine mă interesau, la acel ceas
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Dar toată această concentrare a demonicului rămîne suspendată, stare a lumii înseși, o dată cu dispariția păpușii. Bîlciul, lumea de la capătul liniei de tramvai, nu este decît o altă înfățișare a cartierului șters în care locuiește Veniamin, unde personajele se confundă în umbra prăfoasă a decorului. Evadarea, nu numai că nu e posibilă, dar nici nu e dorită. Esmeralda, cea de a doua nuvelă din volum, tratează, devitalizînd, tema exotismului, îi reduce vraja la superficiale (și neînțelese) cărți poștale. Personajele sînt abulice, autiste
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
abulice, autiste, cu aparență fantomatică, viața e puțină și rigidă, îmbătrînită. Atracția inexplicabilă a Esmeraldei pentru leul de la circ nu duce la ruperi spectaculoase de ritm, ci la cîteva momente de pace, de pierdere a identității (eroina abia se distinge, umbră cenușie, în cușca leului) și de fapt eșuează. Paginile de jurnal surprind, în mici nuclee epice, scene inexplicabile și totodată fără însemnătate, de același tip ca în proze, sau meditații scuturate cu grijă de praful autobiografic. „In mijlocul orașului, în dreptul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
fi să fie îndoielnica graniță a părăsirii poruncilor? o strâmtoare de văzduh între lege și erezie prin care plutesc într'un zbor siluit păsări albe și negre căința dăinuie în mireasma sfârtecată a florii însângerate Nenumire în fereastra amurgului două umbre contopite de o stea nenumită luminate lăuntric negre ninsori ploi și grindini neguri și spaime întretaie lumina târziului poate noi amândoi luminați de nenumire respirăm rugina alunecatului amurg Neliniștea florilor un singur strop de sânge e îndestul pentru a sparge
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
desferecat pășesc pe oglindirea apelor adânci ce auz ar cuprinde zvâcnirea din străfunduri a peștilor de taină purceși din semnele cerești? pe țărmul așteptării oamenii pescari pândesc năvodul nevăzut dăruitor îmbelșugat cu pești străluminați de duh Lacrima neplânsă prădați de umbră în gol se leagănă copacii pierduți în uitare rătăcită într'o aură tristă într'o foșnire pustie frunza nu mai dă zvon văzduhul veșted văduvit fără milă de adierile odinioarei când mor poeții pădurile pier fără urmă în lacrima neplânsă
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea puterea isusiană de a preface apa în vin Aș transforma toți pușcașii marini americani și englezi din Iraq În cîntăreți din viori, flaute și chitări la umbra și soarele Statuii Libertății! Pămîntul l-aș vopsi, tot, în alb - o Planetă a Păcii! Nu doar o metaforă a Păcii în Univers. Pămînt al Iubirii de Oameni! Al Zborului în Stele! Al întîlnirii Fraților din Spații! Al Familiei Cosmice
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
așază, seara, pe trotuar și-și fac socotelile, ce au vîndut, ce le-a rămas de dat, ce au dat pe datorie. Uneori își înșiră în față grămăjoare de bani. Fiecare grămăjoară, un soi de marfă: ceapa, usturoiul, ardeii, morcovii. Umbra lăsată de negustorii cu coșuri are, din cauza coșurilor cu zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
lanțurile de la glezne se aud în cealaltă parte a nopții; a crescut fierul, ne leagă și el de pământ, domnule Mendeleev l'Air du Temps eu vin târziu mereu după tine dau la o parte atâta uitare mai tare ca umbra peretele cel greu, intru-n izvorul de la capătul spectrului și vin după tine, prin el mă aud în ecoul mare al casei: mezaninul de cuarț refractă,-n mii de țăndări, dinlăuntru pustiul desen în altă memorie scriu despre tine oriunde
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
grafeme dintr-un idiom dispărut, 'nainte de '900, în marea dalmată mâine master Andru va duce, în New Zeeland, mesajul meu drept în cutia ta de scrisori de la marginea oceanului. maria din legendă sora mea seamănă cu tine, Katherine, ca umbra: acasă,-n Oldenholm, calculează amurgul hebdomadar; face o medie sub cumpăna zării, o ia îndelung în privire și-o toarnă de-a dreptul, în golul memoriei, sub forma unui fluviu oarecare ca și tine, dreaptă-i mereu la fântână, așteptând
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
cu care despic pustiul acesta de umanitate. cine știe, poate că suflul său va scutura definitiv incertitudinile agățate cu nouă cârlige de cianură pe o frânghie între Scyla și Caribda din mine, risipind într-un moment de sinceritate totală luxoasele umbre ce-nvăluie trupul imaterial al morții. aș mai adăuga, onorată instanță că ursitoarele îmi preziceau altceva cu totul altceva. viață trăită în umbra unei cocoașe ca un fel de bășică supradimensionată umplută cu neputințe, așa mă imaginez în nopțile de confuzii
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
cianură pe o frânghie între Scyla și Caribda din mine, risipind într-un moment de sinceritate totală luxoasele umbre ce-nvăluie trupul imaterial al morții. aș mai adăuga, onorată instanță că ursitoarele îmi preziceau altceva cu totul altceva. viață trăită în umbra unei cocoașe ca un fel de bășică supradimensionată umplută cu neputințe, așa mă imaginez în nopțile de confuzii și insomnie: Quasi-modo dezmoștenit prinț parizian, vibrând la atingerea poemelor incendiare ale iubirii. vis cu arlechini, cu vitralii și cu dans la
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
literare erai strâmtorat te-am înțeles băiețelul ăsta parcă fusese trimis la colț învățătoarea îi confiscase toate simțurile condamnându-l la moarte ce mare s-a făcut când te gândești că în toți acești ani s-a hrănit numai din umbră un trup de cămilă spânzurat de picioare în piața romană e dublul meu astral mady îmi tot vorbea despre el ce amiază saturată ce agonie în cerul gurii tale dumnezeule gata nu mai scriu un cuvânt ba da ba nu
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd spre absentele timpane ale trecutului - vibrații de super-corzi ce înveșmîntă umbra din mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce ne țin pe dinlăuntru încleștați într-o leneșă dezlegare de zdrențe muzică
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
Nici timpul n-ar fi dreapta lor măsură cum le apasă-n piatră, foi de aur, nici cei ce le vor scoate la lumină cercând să afle-n ele adevărul de care mie nici c-o să-mi mai pese. În umbra mea se împletiră umbre, și focuri mari s-au stins pe totdeauna, deasupra stă să-și verse vinul Cupa și Toaca parcă-ncepe iar să bată, zăpezi pe dealuri duse-n unduire ascund apoi ce nu se poate-ascunde și spun
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
fi dreapta lor măsură cum le apasă-n piatră, foi de aur, nici cei ce le vor scoate la lumină cercând să afle-n ele adevărul de care mie nici c-o să-mi mai pese. În umbra mea se împletiră umbre, și focuri mari s-au stins pe totdeauna, deasupra stă să-și verse vinul Cupa și Toaca parcă-ncepe iar să bată, zăpezi pe dealuri duse-n unduire ascund apoi ce nu se poate-ascunde și spun ce nimeni n-ar
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
pentru a reprezenta aici atmosfera pașnică și întrucîtva adormită a unui orășel universitar englezesc în anii ’50. După-amiază m-am mai strecurat eu în jurul cartierului general al echipei de filmare, dar n-am mai putut zări nimic altceva decît niște umbre în mașinile în care erau cabinele unde se schimbau actorii. Norocul și Gwyneth în persoană mi-au zîmbit însă a doua zi, în timp ce-mi făceam cumpărăturile în centrul orașului. La Catedrala Sf. Paul dau iar peste o zonă
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
Prin contract conducătorii maori împreună cu întreaga lor avere se pun sub suzeranitatea Reginei Victoria, care le promite în schimb să le asigure protecția și dreptul de folosință asupra țării lor. Probabil că ei și-au închipuit că, de-aici înainte, "umbra" țării aparține reginei, în schimb "substanța" le rămîne lor... O cotitură semnificativă în evaluarea socială a "maoritismului" a avut loc abia la jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
capetele opuse ale mesei de sărbătoare. Privirea mea trece prin flacăra lumânării lăsând urme de arsuri pe carnea limbii tale. Semănăm ca două picături de apă moartă. Cuvintele nerostite se lovesc de geamul închis. Fiece petală e o limbă plutitoare. Umbra din oglindă ascultă pașii lașității. Pasărea are gust de diavol. Dacă am fi murit nu am fi păstrat acum o tăcere de mormânt.
Tăcerea din pahare by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/14329_a_15654]
-
ca o morișcă. Centrul de azi Centrul de azi e altul decît cel de ieri doar marginea e-aceeași Centrul un pic frivol zăpăcit mobil marginea virtuoasă răbdătoare neclintită Centrul gata a străluci a porunci marginea așteptînd poruncile ori măcar umbra Centrului. Oare de ce acest cerc Oare de ce acest cerc acest cerc nespus de limpede aidoma sîngelui curgînd din robinetul de baie cum fluieră vîntul printr-însul ca printr-o fereastră spartă acest cerc ce se ridică și se pune singur
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
care acum o pornise la vale înghițind mereu alte străzi alte și alte orașe o viață care nu mai avea nici un capăt îi rămăsese în schimb centrul de unde nu se auzea decît gîfîitul fetiței rostogolind-o și se vedea doar umbra ei lungă și ascuțită care se hrănise cu toate străzile și orașele prin care trecuse cum despica noaptea lăsînd de o parte și de alta fațadele mari și albe ca uniformele celor pregătiți să salveze somnul sacrificînd visul Lumina se
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
tânăr efeb, cu un aer preocupat și sumbru", pe George Murnu, purtând plete și lavalieră, ca poeții epocii, și mai ales pe Calistrat Hogaș, el însuși om al școlii, căruia îi desenează un portret înaintea lui Ionel Teodoreanu (din Masa umbrelor) și după acela indirect, schițat de G. Ibrăileanu în romanul Adela. În afară de istoria nefericită a edițiilor operei lui Hogaș, una plină de greșeli cu carul, alta, căzută pradă unui incendiu, surprinde întocmai pitorescul romantic al personajului: "Bastonul lui gros, țigareta
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
la recepția unui hotel din centru. Și-aici sună Boico, bulgarul de la Kinepolis: "...tu veus să ne plimbăm?", "da, hai să-ți arăt până unde!". Nu-mi amintesc să-l fi văzut pe Boico pe lumină. Mereu în lumini și umbre. Ori schimbă niște benzi de film, ori trece cu mașina prin vre-un tunel. Și mă sună mereu când aștept liftul. Apare în zece minute. Cu o mașină prăfuită, pe care i-a scris un coleg de serviciu Boico - champion
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
în altul muzici de viori mă apăsau pe inimă curgeau prin mine seve de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil de biserică de vioară că sunt singur apăsam pe
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
apăs și mașina nu se mișcă și a început să vorbească cu vocea mea măi minune așa mi-a zis măi minune - fricoasă ești oare dispus ca eu să trec la volan ești oare dispus să te bucuri de libertățile umbrei hai să-ți spun un secret aici mașina merge cu întuneric și de unde de unde să-mi iau întuneric l-am întrebat disperat am trăit și sunt dependent de viață viața viața nici nu trebe să vorbim ne știm eu și
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]