2,050 matches
-
întreg, 1 praf de copt, facultativ 2 linguri de cacao Se face o cocă, după care se împarte în două. Se întinde prima foaie în tavă, peste ea punem un strat de gem din caise, peste care se pune o umplutură făcută din 250 g nucă măcinată, 250 g zahăr, 1 plic de vanilie și spuma de la 4 albușuri. Se pune a doua foaie și se dă la copt. Când este coaptă, peste prăjitura fierbinte se pune o glazură făcută din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foc potrivit, circa 12-15 minute. Dulceața se încălzește și se pasează, după care se umplu două câte două. PRICOMIGDALE MOCCA 150 g unt, 60 g zahăr pudră, 1 gălbenuș, o linguriță de ness, 130 g făină, 20 g cacao. Pentru umplutură: 3 linguri frișcă nebătută, 2 linguri de ness, 90 g ciocolată rasă, 3 linguri de coniac Se amestecă untul cu zahărul, gălbenușul și nessul, apoi se adaugă făina amestecată, în prealabil, cu praful de cacao. Se obține un aluat care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
5 ore. PRAJITURA DE ARMINDENI Aluatul - 1 kg făină, 8 gălbenușuri, o lingură de coajă de lămâie rasă, o ceașcă de lapte cald, 200 g zahăr pudră, o linguriță de drojdie, zahăr vanilat, 150 g unt, unt pentru uns tava. Umplutura - 500 g miez de nucă măcinat, 200 g stafide, 500 g zahăr pudră, 1 plic de zahăr vanilat, o lingură de zeamă de lămâie, 2 ouă pentru uns Se freacă făina cu unt până se face ca nisipul, apoi se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vanilie, zeama de la o lămâie și stafide, apoi se unge o tavă mare cu unt din belșug, se formează turte cât palma, subțiri cât o muchie de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar la final, se pudrează cu zahăr. PRAJITURA DELICIOASA Se ard auriu 10 linguri de zahăr, apoi se sting cu 100 g apă și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
untul, apoi adăugăm zahărul, smântâna și cerealele. Aluatul - 250 g făină, 1 praf de copt, o vanilie, 2 ouă, 2 linguri de zahăr, 125 g brânză de vaci, 75 ml de ulei, 2 linguri de smântână. Se amestecă cu mixerul. Umplutura - 150 g smântână, 3 linguri de zahăr, o lingură de amidon, o lingură de coajă de portocale. Se bate cu mixerul. În tavă tapetată punem aluatul, iar peste el punem umplutura. Adăugăm câteva bucăți de piersică, iar peste acestea punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ulei, 2 linguri de smântână. Se amestecă cu mixerul. Umplutura - 150 g smântână, 3 linguri de zahăr, o lingură de amidon, o lingură de coajă de portocale. Se bate cu mixerul. În tavă tapetată punem aluatul, iar peste el punem umplutura. Adăugăm câteva bucăți de piersică, iar peste acestea punem blatul crocant, apoi dăm la cuptorul încins timp de 35 - 40 de minute. PRAJITURA ROZI (DE POST) 4 foi napolitană mari, 500 g ciocolată menaj albă, 500 g ciocolată menaj cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1 pahar de făină, 15 albușuri bătute spumă, 6 gălbenușuri, stafide, vanilie, sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250 g zahăr pudră, 3 linguri de griș (pesmet), 3 albușuri bătute spumă, 200 g stafide, coajă de lămâie și un pachețel de vanilie. Glazura - 3 gălbenușuri, 3 linguri de zahăr pudră, 3 linguri de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 g făină, 150 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 linguri de cacao, 100 g unt sau margarină, 3 gălbenușuri, un praf de copt, o lingură de smântână și o lingură de ulei; se amestecă până când aluatul devine moale. Umplutura - 1 kg brânză, 350 g zahăr, vanilie, stafide, arome, 3 linguri de pesmet sau griș și 3 albușuri spumă. Punem aluatul în tavă tapetată cu făină, peste el adăugăm brânza, iar deasupra ungem cu un gălbenuș bătut, după care dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
rece timp de trei - patru ore, apoi așezați pe un platou și ornați cu afine și zahăr pudră. PRAJITURA CU BRANZA Blatul - 6 ouă, 6 linguri de zahăr pudră, 6 linguri de făină și 1 plic de praf de copt. Umplutura - 700 g brânză, 1 pachet de unt, vanilie, lămâie și 300 g zahăr pudră. Glazura - se face jeleu dintr-un pachet de budincă de zmeură și 400 g Fanta. Amestecăm 100 ml de suc cu praful de budincă, restul de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
linguri de oțet, patru linguri de ulei, o linguriță de sare, 150 ml de apă călduță. Se frământă un aluat, apoi se bate de masă până devine elastic, după care se lasă să stea timp de o jumătate de oră. Umplutura - 500 gr. de brânză de vaci, 500 gr. de brânză sărată, 500 gr. de smântână, șase gălbenușuri, 50 gr. de unt, șase linguri de zahăr, patru linguri de griș, coajă de lămâie, vanilie. Aluatul se împarte în două și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi se umplu câte două cu cremă de ciocolată și pe deasupra se glasează cu ciocolată topită. Din acest aluat se pot face și cornulețe care se dau și ele prin ciocolată topită. Cornulețele cu două culori se pot face, fără umplutură, mai mari. După ce le scoatem din cuptor și sunt calde, turnăm peste ele un sirop de zahăr, le așezăm pe un platou și presărăm deasupra nucă de cocos. JAPONEZĂ 200 g unt, 200 g zahăr, 6 albușuri, 1 praf de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
30 g făină, 500 ml lapte, 150 g ciocolată și 150 g zahăr; se bat într-un căzănel la Bain- Marie până se îngroașă, iar la final se servește la pahar, cu frișcă pe deasupra sau se poate folosi ca umplutură pentru eclere. CREMĂ DE COCOS Se topesc 250 g unt sau margarină cu 200 g zahăr, apoi se adaugă 100 g ciocolată și 100 g fulgi de nucă de cocos. Se ia de pe plită și se pun 3 ouă întregi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
concentrația și distribuția, cât și compoziția fazei continui, contribuie în egală măsura la realizarea proprietăților materialului. Materialele compozite sau rășinile compozite sunt sisteme trifazice, fiind constituite dintr-o faza organică continuă (matricea de polimer reticulat), faza anorganica discontinua (particule de umplutura), și agenți de cuplare (silanii hidrolizabili). Umplutura anorganica, după tratarea cu un agent de cuplare este uniform dispersata în faza organică. Aceasta din urmă conține monomeri cu două grupări funcționale (metacrilice), care prin polimerizare formează o rețea tridimensională în care
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
continui, contribuie în egală măsura la realizarea proprietăților materialului. Materialele compozite sau rășinile compozite sunt sisteme trifazice, fiind constituite dintr-o faza organică continuă (matricea de polimer reticulat), faza anorganica discontinua (particule de umplutura), și agenți de cuplare (silanii hidrolizabili). Umplutura anorganica, după tratarea cu un agent de cuplare este uniform dispersata în faza organică. Aceasta din urmă conține monomeri cu două grupări funcționale (metacrilice), care prin polimerizare formează o rețea tridimensională în care este înglobata umplutura anorganica. Polimerizarea reticulata este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de cuplare (silanii hidrolizabili). Umplutura anorganica, după tratarea cu un agent de cuplare este uniform dispersata în faza organică. Aceasta din urmă conține monomeri cu două grupări funcționale (metacrilice), care prin polimerizare formează o rețea tridimensională în care este înglobata umplutura anorganica. Polimerizarea reticulata este asigurată de radicalii liberi furnizați de sistemul de inițiere. Compozitul utilizat de noi, Charisma, este un compozit hibrid cu microumplutură (particule de 0,01-0,1µm). La un material compozit, faza organică este compusă din monomerii de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
m3/m3; εAfactor de expansiune; x - coeficient de rezistență;xviscozitatea dinamică, Pa·s; x - coeficient de frecare; x - conductivitatea termică, W/m ·K; x - viscozitatea cinematică, m2/s; xdensitate, kg/m3; x - tensiune superficială, N/m; x - suprafața specifică a umpluturii, m2/m3; xa - efort unitar admisibil al materialului, MPa; x - timp, s; x - coeficient de umplere sau coeficient de expandare. Reactoare în industria chimică organică 5 1.1.VISCOZITATEA Viscozitatea este acea proprietate a fluidelor datorită căreia iau naștere, în interiorul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
pielea, pâsla, hârtia, cartonul, materiale termoplastice, grafitul, materiale metalice etc. Clingheritul este un material de etanșare care îmbină proprietățile azbestului crisolitic și a cauciucului deoarece el rezultă prin combinarea celor două materiale (65 75 % azbest, iar restul materiale minerale de umplutură și cauciuc natural sau sintetic). Are o bună compresibilitate, o comportare bună la temperaturi ridicate și o rezistență deosebită la pătrunderea gazelor sau a lichidelor. Se folosește la temperaturi între 250 și 450oC și se recomandă pentru abur saturat, gaze
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Datorită condițiilor de lucru speciale ale reactoarelor, este necesar să se controleze starea lor interioară la intervale planificate sau în caz de defecțiuni. De asemenea datorită necesității de a curăți reactorul de substanțele aderente, sau de a înlocui catalizatorul sau umplutura, precum și pentru montarea unor dispozitive interioare este necesară înzestrarea reactoarelor cu guri de vizitare, prin care, după caz, să se poată introduce mâna sau să intre un om. Unele tipuri de reactoare, care au elemente anexe mari (agitatoare, serpentine etc.
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de contactare a fazelor, este: (3.91) în care: Mv - debitul volumic mediu al fazei continui, m3/ s vf - viteza fictivă a fazei continui, m/ s În literatura de specialitate există ecuații care permit determinarea vitezei fictive ținând seama de umplutura din reactor și de proprietățile fizico-chimice ale celor două faze. Pentru reactoarele tip coloană cu umplutură viteza fictivă se calculează funcție de viteza de înec cu relația: vf = ( 0,75 ÷ 0,9 ) vînec (3.92) Viteza de înec se poate calcula
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
m3/ s vf - viteza fictivă a fazei continui, m/ s În literatura de specialitate există ecuații care permit determinarea vitezei fictive ținând seama de umplutura din reactor și de proprietățile fizico-chimice ale celor două faze. Pentru reactoarele tip coloană cu umplutură viteza fictivă se calculează funcție de viteza de înec cu relația: vf = ( 0,75 ÷ 0,9 ) vînec (3.92) Viteza de înec se poate calcula cu ecuația: . Pentru reactoarele cu talere perforate viteza maximă în reactor se obține înmulțind valoarea obținută
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
obține: (3.109) Ca o aplicație a cazului când reacția chimică este determinantă de proces, se poate considera clorurarea benzenului în fază lichidă cu clor gazos. 3.2.2.3. Determinarea coeficienților individuali de transfer de masă a. Coloane cu umplutură Pentru calculul coeficientului individual de transfer de masă prin filmul de gaz, kg, se recomandă ecuația lui van Krevelen și Hoftizzer: 33,00,8Re ScCSh (3.110) în care: - criteriul Schmidt; d - diametrul mediu de volum al umpluturii (diametrul unei
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Coloane cu umplutură Pentru calculul coeficientului individual de transfer de masă prin filmul de gaz, kg, se recomandă ecuația lui van Krevelen și Hoftizzer: 33,00,8Re ScCSh (3.110) în care: - criteriul Schmidt; d - diametrul mediu de volum al umpluturii (diametrul unei sfere care ar avea același volum cu volumul elementului de umplutură), m D - coeficientul de difuziune, m2/ s qg - debitul masic specific de gaz, kg/ m2.s σ - suprafața specifică a umpluturii, m2/ m3 ηg - viscozitatea gazului, Pa
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de gaz, kg, se recomandă ecuația lui van Krevelen și Hoftizzer: 33,00,8Re ScCSh (3.110) în care: - criteriul Schmidt; d - diametrul mediu de volum al umpluturii (diametrul unei sfere care ar avea același volum cu volumul elementului de umplutură), m D - coeficientul de difuziune, m2/ s qg - debitul masic specific de gaz, kg/ m2.s σ - suprafața specifică a umpluturii, m2/ m3 ηg - viscozitatea gazului, Pa.s ρg - densitatea gazului, kg/ m3 C = 0,1 ÷ 0,2 - constantă. Coeficientul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
d - diametrul mediu de volum al umpluturii (diametrul unei sfere care ar avea același volum cu volumul elementului de umplutură), m D - coeficientul de difuziune, m2/ s qg - debitul masic specific de gaz, kg/ m2.s σ - suprafața specifică a umpluturii, m2/ m3 ηg - viscozitatea gazului, Pa.s ρg - densitatea gazului, kg/ m3 C = 0,1 ÷ 0,2 - constantă. Coeficientul individual de transfer de masă prin filmul de lichid, kl, se calculează din ecuația criterială: nScCSh mRe (3.111) în care
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]