1,694 matches
-
ne-au pus banderola neagră. - De ce neagră? - Că era de pedeapsă. Kommando de pedeapsă. Dar erau și unguri... - Tot cu banderolă neagră? Deci nu erau semne speciale pentru evrei? - La Dachau au Început să pună... - Cât ați stat În Închisorile ungurești ați fost văzut și ca socialist, și ca evreu? - Nu mai conta la ei. Dacă era socialist era comunist, dacă era comunist majoritatea erau evrei... Iar cei care erau unguri, că au fost cu noi unguri care erau și În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În clasa a II-a și În timpul când ar fi trebuit să mă duc la școală În clasa a II-a a venit Dictatul de la Viena, iar vechiul liceu „Gheorghe Barițiu” s-a desființat și s-a transformat În liceu unguresc. Pe mine nu m-ar fi deranjat prea mult treaba asta, pentru că eu vorbesc și ungurește, și românește, și nemțește, așa că nu era nici o problemă. Numai că ungurii au adus cu ei și un nărav care era mult mai rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și a cărui specialitate erau greaca veche și sanscrita veche, și care preda istoria și latina. Un savant cu totul ieșit din comun și cu un renume mondial bine format la ora aceea. Deci spun o măgărie, Însă legile rasiale ungurești, sub acest raport, cel puțin până ne-au băgat În lagăr, au fost favorabile, pentru că am avut ocazia să studiem la niște școli absolut extraordinare. - Toate aceste somități culturale au venit și au predat la acest liceu În Cluj pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
țărani care aveau o curte de patru-cinci ori mai mare decât asta, pe care o vezi aici, și care reprezentau aportul de legume pentru piața locală. Deci această stratificare era greu de depășit și În vremea românească, și În vremea ungurească. Au rămas aceeași. Sigur că poziția centrală s-a schimbat - asta este evident. Ungurii au avut foarte mult de suferit pe vremea românească, dar nu atât de grav cum au suferit românii pe vremea ungurească. Deci era greu pentru un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vremea românească, și În vremea ungurească. Au rămas aceeași. Sigur că poziția centrală s-a schimbat - asta este evident. Ungurii au avut foarte mult de suferit pe vremea românească, dar nu atât de grav cum au suferit românii pe vremea ungurească. Deci era greu pentru un ungur să ajungă funcționar de stat pe vremea românească... - Nu știau limba? - Nu știau toți. O să-ți spun imediat când a devenit o problemă. Dar nu puteau ocupa un asemenea post decât dacă aveau niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
societate mai avea Încă o particularitate deosebită: oamenii care În 1940 aveau mai mult de 30 de ani se născuseră În Austro-Ungaria. Deși Transilvania aparținea legal de Regatul Ungariei, prin existența sașilor și șvabilor din Transilvania regimul nu era chiar unguresc - era mai mult austro-ungar decât unguresc. Astfel că practic toți evreii se trăgeau din Austro-Ungaria. Foarte puțini au mai venit din Vechiul Regat, după 1918 - puțini: 3-4%. Ei, ce Însemna asta? În Austro-Ungaria, evreii se bucurau de niște drepturi relativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deosebită: oamenii care În 1940 aveau mai mult de 30 de ani se născuseră În Austro-Ungaria. Deși Transilvania aparținea legal de Regatul Ungariei, prin existența sașilor și șvabilor din Transilvania regimul nu era chiar unguresc - era mai mult austro-ungar decât unguresc. Astfel că practic toți evreii se trăgeau din Austro-Ungaria. Foarte puțini au mai venit din Vechiul Regat, după 1918 - puțini: 3-4%. Ei, ce Însemna asta? În Austro-Ungaria, evreii se bucurau de niște drepturi relativ largi - de exemplu, directorul nostru, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa I de liceu până la bacalaureat. Franceza era obligatorie. Francezii erau foarte Încântați că majoritatea vorbeau franțuzește și atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pertinenta analiză a rolului UDMR în politica românească: Cei 300 ai lui Marko Bella, Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849, pus sub cuvintele istoricului maghiar Köváry: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi niciun cuvânt unguresc”, ori Bantustanizarea României II, care are ca motto afirmația lui Karl Marx din Însemnări despre români: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși”. În Apocalipsa dupa Tökés, concluzionează: „A nega pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și după, înseamnă a te situa în afara interesului național”, precizând că președintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor „în legătura cu ce înseamnă șovin ungur, nu, nu greșește!” „Fantasmele de mărire ungurești” îl determină pe Ion Cernat să facă un cald dar ferm îndemn la consecvență: „Că te-a îndemnat frica pentru unitatea țării, c-ai vrut să arăți că poți sta și drept, să iei apărarea celui slab (așa cum a făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Transilvania în prezent: sunt lipsiți de drepturi; sunt discriminați; nu au acces la folosirea limbii materne în școală, administrație, justiție; nu li se restituie proprietățile, etc. Atunci se plângeau la Societatea Națiunilor, acum se plâng la U.E. Întreaga propagandă ungurească a cultivat ura, minciuna, crima, șantajul, declanșând instinctele primare ale migratorului carnasier. Expresie a șovinismului și urii, broșura lui Dücso Csaba intitulată „Nincs Kegyelem” (Fără îndurare), îndemna la exterminarea românilor: „Nația ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
copil... voi suprima pe fiecare valah și atunci nu va mai fi în Ardeal decât a singură naționalitate, cea maghiară, sângele meu! Voi face inofensivi pe Horia și Cloșca. Nu va fi milă!” Românii n-au știut să contracareze propaganda ungurească, așteptând să curgă evenimentele peste ei. Nu era vorba de a se răspunde la ură cu ură și nici să îndemne la omor; erau suficiente argumente pentru a tempera zelul „spendidei rase”. Armata română ocupase la 6 august 1919 Budapesta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe firul roșu, pe președintele Bush, ce s-ar întâmpla cu hispanicii sau afro-americanii din SUA, dacă ar cere autonomie sau separare totală? Prinși la mijloc, între o Basarabie pe care nu am știut s-o atragem și între revizionismul unguresc, care acționează prin intermediul secuilor (încă de la început, secuii au fost în avangarda ungurilor), vom ajunge să vorbim de o națiune secuiască, de limbă maghiară, periculoasă prin poziție geografică, un cancer în pântecele României, și prin origine: 50% din sângele secuiesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în dictonul „Corb la corb nu scote ochii”, o împăcare pe ciolan fiind oricând posibilă; guvernanții au totul de pierdut și le vine pe cap și justiția, care nu va mai fi gestionată de Monica și de baschetbalista cu nume unguresc. Eliberat de multe poveri și răspunderi, concentrându-se numai pe salvarea scaunului, Băsescu va avea timp să gândească la cât adevăr este cuprins în dictonul latin: „Quod licet Iovi non licet bovi”, care, în buna limbă românească, înseamnă: „Ce este
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pentru că s-ar auzi în toată lumea o bufnitură: pumnul luat în gură și piciorul în fund. 6 martie 2007 Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849 Motto: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
funcție, după o cercetare amănunțită. Schimbarea de atitudine la Marko Bela nu este întâmplătoare; are loc în preajma aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a „revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
etc. nau fost „amăgiți” de habsburgi, cum susțin ungurii, dimpotrivă, sau ridicat la luptă, în condiții de inferioritate ca pregătire militară și înzestrare cu arme și muniție, în primul rând pentru recunoașterea naționalității. Când n-au mai putut îndura silniciile ungurești, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 și au hotărât organizarea lor ostășească, după care au trecut la dezarmarea gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion Buteanu, Mihai Andreica și alții. Conducătorul contrarevoluției maghiare, renegatul Lajos Kossuth, și-a dat seama că până când nu înfrânge rezistența românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari și al unui Imperiu unguresc. Cetatea Munților Apuseni a fost asaltată de trupe ungurești, conduse de ofițerii Hatvany, apoi Kemény și pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Andreica și alții. Conducătorul contrarevoluției maghiare, renegatul Lajos Kossuth, și-a dat seama că până când nu înfrânge rezistența românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari și al unui Imperiu unguresc. Cetatea Munților Apuseni a fost asaltată de trupe ungurești, conduse de ofițerii Hatvany, apoi Kemény și pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au organizat așa numitele „tribunale de sânge”, conduse de comisarul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deși sunt niște criminali, iar guvernanții români, sub formula prostească, „să uităm trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalți 8.750.000 ă români și slavi și alții, trebuiau maghiarizați, dar nu au renunțat nici după, nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în sânul tuturor guvernărilor postdecembriste, sare la gâtul României pentru că știe că nu va fi pedepsit, nici el, nici ai lui. Originea etnică a fruntașului U.D.M.R.-ist este incertă, ar putea fi chiar românească, însă ura împotriva românilor e ungurească, îndrăcită ca un ceardaș și iute ca paprika. Pe măsură ce trece timpul, văzând că promisiunile făcute celor care l-au tot votat nu sunt îndeplinite, își radicalizează discursul, împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul SZEK ă scaun. Din organizarea scăunală, împrumutată de la români, la fel ca sașii, și mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
munci pe moșia nobililor a capului familiei, a soției și copiilor trecuți de 18 ani, aplicarea de pedepse barbare pentru delicte minore, interdicția de a se apropia mai mult de o bătaie de pușcă de satele și ,orașele săsești și ungurești, interdicția de a purta arme, de a purta cămăși și pălării mai scumpe de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
noile condiții, secuii, strâmtorați în drepturile lor de către principii din familia Bathory, își îndreaptă atenția spre domnii din Țările Române, spre Mihai Viteazul, așa cum făcuseră și pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își zic unguri. Să nu ne mirăm. Și țiganii de la noi și-au luat numele stăpânilor și-i cheamă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]