1,703 matches
-
Sibiu, 1911; Anuar pedagogic, Sibiu, 1913; Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria, București, 1915; Din istoria literaturii didactice românești, I-III, București, 1916; ed. îngr. Octav Păun și Vasile Popeangă, introd. Vasile Popeangă, București, 1975; Catolicismul unguresc în Transilvania și politica religioasă a statului român, Cluj, 1924; Astra. Evoluția istorică a secțiunilor literare și științifice ale Astrei, Sibiu, 1925; Cu gândul la Basarabia, Arad, 1926; De la Basarabia rusească la Basarabia românească, I, Vălenii de Munte, 1926; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
352. 40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori de la roșu intens până la cel mai deschis (alburiu), reprezentând raportul piopulației române față de cea neromână (ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% la 10%. Hărțile au fost executate de Alexandru D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte de la Iași, refugiat la Paris, după datele statistice lucrate de Lapedatu 59 . Memoriile sunt următoarele: La Transylvanie et les territories
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și care Casă Culturală va purta numele marelui propagandist român. Cunoscând de aproape dragostea de cărți pe care Badea Cârțan o avea, precum și suferințele pe care le-a îndurat pentru strângerea lor în biblioteca sa prefăcută în scrum de autoritățile ungurești, ne vom strădui să înzestrăm această Casă Culturală cu o bibliotecă bogată, din izvorul căreia noile generații să și împrospăteze puterea sufletului și a minții. Credem că prin aceasta vom realiza cel mai frumos vis al lui Badea Cârțan între
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cucernicul nostru părinte Vulcan făcea o sfeștanie la care să aud cum se cântă Mântuiește Doamne poporul Tău...,iar copiii mi-ar fi cântat un Deșteaptă-te Române..., apoi știu că mi-ar fi fost haznă, dar hondromăneli din astea ungurești din care nu am înțeles aproape nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu lipsea, îi dădeau prilejul de a-și manifesta dragostea sa înfocată pentru neamul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deținea totodată și titlul de rege al Ungariei. Deși Ungaria era supusă imperiului Austriac, ea avea totuși dreptul de a se conduce singură, avea dreptul să aibă armată proprie, un anumit număr de militari, armata de honvezi cu comandă proprie ungurească, spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata ungurească, în timp ce fratele meu a mers la armata austriacă. Pe front însă nu am luptat separat, armatele erau combinate. Ministru de război în vreme aceea era Tisza Pista. Capitala Ardealului era la Cluj, limba oficială în tot Ardealul era limba maghiară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Jandarmeria Sibiu, Monea Laurenția (a lui Dinu lui Simion) Au fost arestați, și bătuți pentru că au arătat simpatie trupelor române : Oana Mihăilă Stoica Pavel Șnaider Gheorghe Tarcea Nicolae (Tărcuț) Au fost nevoiți să se refugieze în Moldova, urmare persecuțiilor ungurești pentru exprimarea fățișă a sentimentele proromâne : Folea Matei, notar la Mândra cu întreaga sa familie compusă din: Folea Laurenția, soție Folea Virginia, fiică Folea Victor, fiu Folea Silvia, fiică Folea Laurenția, fiică Folea Livia, fiică Folea Tiberiu, fiu Notarul a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îi făcea reclamă strigând: „Veți dormi în ea mult și bine, ca un peisaj de iarnă“. O femeie tânără și foarte pistruiată a mușcat din nadă și a cumpărat-o. După care prietenul meu s-a apucat să agite imitația ungurească (căreia îi spunea „cămașa de curve“), strigând: „Frumoasă și gingașă ca spuma mării“. Când nu erau clienți prin preajmă, ne strâmbam de-atâta râs. Până la urmă, cămașa de curve a cumpărat-o o bătrână cu un dinte de aur. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tare cu mine însămi când eram sigură că nimeni nu mă vede. Cunosc din copilăria mea nefericirea insulei. Toți fiind alcătuiți din ea: cei din casă, cei din sat. Două dintre satele învecinate erau românești, un altul slovac și unul unguresc. Fiecare sat pentru sine, cu limba sa diferită, cu sărbătorile, cu religia, cu portul său. În acest sat german însă, toți erau socotiți vinovați de crimele lui Hitler - chiar și cei care în timpul războiului mai erau copii ori pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu el de-adevăratelea. Dar nu mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Dar nu mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mă încredeam cu totul în mersul lui, și nici că mă va scoate cu adevărat din această țară. Apoi însă, trenul a ajuns în Ungaria. Iar pe lângă șine lunecau acum fâșii de iarbă iernatică ungurească, pete de zăpadă ungurească, felinare ungurești. și când s-a luminat de zi - cer austriac, ciori austriece, tufișuri și plopi golași austrieci. Ținutul ce gonea pe dinaintea ochilor nu aspira la nici un fel de libertate. Tot ce vedeam creștea, lipsit de imaginație, pe românește. Trenul mergea înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Postul Mare), care în acel an căzuse în ziua de 11 spre 12 februarie. Nu știm, și e greu de aflat din lipsa unor informații mai sigure, unde au zăbovit Batu-khan cu Subotai timp de 30 de zile, căci izvoarele ungurești ne relatează că abia pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de tătari, după Augustin Bunea pe valea Dunării, în Țara Românească, iar după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul pleacă personal în fruntea unei oștiri ungurești să-i readucă la ascultare. Nu știm în ce an a avut loc această urmărire fără succes, în ținuturile tătarilor, peste Carpați sau Alpi, în care nici unul din predecesorii săi nu călcaseră, după însăși spusa regelui, într-un document din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
români, nu precizează ziua, ci numai anul, și nici dacă erau români din Transilvania, ori din Moldova sau Țara Românească. El se mulțumește să noteze numai că în acești ani, cumanii sau polovții cu valahii l-au ucis pe regele unguresc cu numele Voladislav”. E foarte posibil ca asasinatul să fi fost pus la cale de către cumani și români, care aveau de răzbunat siluirile făcute de rege, în temeiul hotărârilor luate de Sinodul de la Buda, în 1279, cum am văzut mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
una cu Ungaria catolică. Spre această apropiere ne duc știrile documentare ale vremii. Din scrisorile lui Marino Sanudo cel Bătrân, din 10 aprilie 1330 și 23 octombrie 1334, avem informații că în țările supuse tătarilor, din imediata vecinătate cu Țara Ungurească, cei mai mulți locuitori sunt de rit grecesc și că în Ardeal, căruia i se zice Dacia, locuit de nemți, aflat sub stăpânirea regelui Ungariei, este de asemenea un popor mare de religia grecilor. Hotarele Rusiei Mici, care se mărgineau la apus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oști și, pentru a despresura Moldova din mrejele politicii de dominație ale lui Gedymin, care prin fiul său, Lubart, în Liov, făcea prezentă influența Marelui Ducat al Lituaniei în Moldova și amenința să înlocuiască suzeranitatea mongolă, împotrivindu-se extinderii aceleia ungurești. Și noua conjunctură politică internațională îi oferea un prilej rar întâlnit în istorie. La 13 aprilie 1344, solia Senatului venețian sosită la Tana, prin Cracovia și Liov, scria că negustorii captivi sunt sănătoși, iar marele han, care revenise asupra unor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asupra puterilor maritime ale Veneției și Genovei, în centrele de comerț de pe țărmul nordic al Mării Negre, în timp ce tătarii erau reținuți la ei acasă. Principele tătar, prins și decapitat de către Andrei Lacky, cu numele Altamos sau Alhlamos, era, după izvoarele narative ungurești, cumnatul de soră al hanului și în muntele Altamul, la 10 km mai sus de Bâtca Doamnei de lângă Ceahlău, există și astăzi ruinele unei cetăți cu o mare poartă de fier, având emblema o șopârlă, descoperită în anul 1881. Acolo
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
revenea Lituaniei, iar Galiția cu Liovul, Poloniei. Atunci, castelanul Drozga a coborât din cetate și a prestat omagiu regelui. Apoi a dat jos de pe vârfurile turnurilor însemnele lituane „capetele omenești cu pălării negre” (bonete negre) și a arborat în loc însemnele ungurești. Pacea cu Kieystut a fost încheiată pentru doi ani. Ea a fost făcută după ritualul lituanian cu „jurământ lituanian”, fiind sacrificat un bou roșu, pentru a se unge cu sângele lui fața și mâinile celor care jurau și după ce s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ca la sârbă sau cu mâinile prinse ca la horă. Este un joc bărbătesc, dar și variante în care dansează fetele. BREAZA- joc de perechi răspândit în zona subcarpatică din Muntenia și sudul Ardealului, se mai numește” Joc de doi”, “Ungureasca”, “Ca la Breaza”. Ținuta este cu mâinile la spate, mișcările sunt diverse, în tempo vioi. BRÂUL- joc bărbătesc de mare virtuozitate, se mai numește “Brâul pe opt”, “Brâul pe șase” sau”Brâul bătrân”. Se caracterizează prin figurile de mare virtuozitate
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint. Varietatea tezaurelor, numărul lor destul de ridicat și distribuția
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile următoare, mai mult sau mai puțin modificate față de cea din anul 1781, au fost utilizate și în Transilvania, precum și în comitatele din Partium. În anul 1782, comisia școlară care funcționa la Bratislava, printre măsurile adoptate în legătură cu elaborarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școalele românești din Banat. Un adevărat statut de ordine interioară a școlilor și de comportament al elevilor a fost cuprins într-o tipăritură intitulată Regulele scolasticești care sunt orânduite și așezate pentru ținerea și procopseala școalelor românești celor din Țara Ungurească și din părțile ei împreunate, apărută la Buda în 1806, cu o nouă ediție identică în 1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va fi pe pământ.” Constantin Diaconovici-Loga (1770-1850) și-a început studiile la o școală elementară din Caransebeș, pe care și le-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
neștiințifică și falsificată, după care românii din spațiul carpatic nu sunt autohtoni, continuatori ai daco romanilor ci imigrați ulterior așezării ungurilor. Acest fabricat politic a servit maghiarilor să-și aroge prioritatea În spațiul Transilvaniei, teorie care alimentează și astăzi iredentismul unguresc. Potrivit acestei teorii, În Sudul Dunării a existat o populație românească numeroasă În timp ce oficiali din țările balcanice neagă existența populației românești sau posibil În proporție neînsemnată. Este de remarcat proliferarea teoriilor privind originea macedoromânilor concomitent cu unele tribulații politice care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]