2,900 matches
-
Arta și cultura sunt sectoare ale societății deosebit de atrăgătoare și "rentabile" pentru studii, din acest punct de vedere; teoria câmpului dezvoltă inevitabil un punct de vedere de sus, cel mai global care poate exista, având cea mai ridicată pretenție de universalitate. Sociologul este prin asta determinat să supraestimeze ceea ce ține de propria sa cultură, ajungând chiar să alunece uneori într-un legitimism flagrant și să facă (fără voia lui) jocul dominanților. Cultura este, fără îndoială, supraevaluată în ceea ce privește forma ei școlară și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noi decât făcând până la capăt ocolul prin cultura bimilenară a Europei, Noica a început să vorbească despre "sentimentul românesc al ființei" și despre "spiritul românesc în cumpătul vremii", după ce, prin Eminescu sau Goethe, propusese oricărui tânăr cultural un model de universalitate și de meditație în absolut. În mod paradoxal, tocmai el, care ne-a certat pentru superficialitate și ne-trebnicie, a generat teme la îndemîna oricui și, în mod obiectiv, s-a plasat în situația de a putea fi invocat de toți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin național. Mă raportez la universal prin "întru", nu prin "în". A atinge universalul de pe pozițiile idiomaticului este însuși principiul spiritului. Însă secolul XX, fără să-l anuleze, a adus acestui principiu un corectiv: a adus cu sine nevoia de universalitate la propriu; o universalitate prin generic, nu prin specific. Secolul XX poartă cu sine versiunea universalului generic: "proletari din toate țările, uniți-vă"; dar și capitaliști, esperantiști, intelectuali - uniți-vă. E un secol al internaționalelor secolul acesta, al unora care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la universal prin "întru", nu prin "în". A atinge universalul de pe pozițiile idiomaticului este însuși principiul spiritului. Însă secolul XX, fără să-l anuleze, a adus acestui principiu un corectiv: a adus cu sine nevoia de universalitate la propriu; o universalitate prin generic, nu prin specific. Secolul XX poartă cu sine versiunea universalului generic: "proletari din toate țările, uniți-vă"; dar și capitaliști, esperantiști, intelectuali - uniți-vă. E un secol al internaționalelor secolul acesta, al unora care, firește, nu au reușit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a făcut o astfel de distincție. Referindu-se la sistemul "Concertului European", în care diplomația se putea baza pe un schelet comun de interese și valori, Morgenthau accepta că lupta pentru putere, deși nu în permanența sa temporală și în universalitatea sa spațială, poate fi temperată într-o oarecare măsură (Morgenthau 1946: 107-8). Aceste două tipuri ale sistemului internațional au fost mai apoi dezvoltate de Henry Kissinger în teza sa de doctorat asupra activității sistemului "concertului european" inaugurat de Congresul de la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și antropologii au pus-o de mulți ani este dacă există cultură și structură socială universale. Răspunsul la această problemă trebuie să ia în calcul pattern-ul cultural și aranjamentul structural care singure pot fi universale. Deci, când vorbim de universalitatea culturii, atunci spusele noastre au sens numai dacă ne referim la pattern-urile mari pe care le găsim în orice societate. SARCINI SOCIALE UNIVERSALE. Există anumite probleme care trebuiesc rezolvate de orice societate. Am discutat deja despre cele mai critice
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alt individ care intră în societate cum să acționeze și să supraviețuiască în cultura acesteia. Deși aceste probleme trebuie să fie rezolvate de toate societățile, mijloacele prin care acestea fac acest lucru sunt diversificate aproape nelimitat. Astfel putem spune că universalitatea culturii există în două sensuri mari. Primul, există practici reglementate sau norme care se produc în mod virtual în toate societățile dar în forme diferite. Amintim câteva dintr-o listă întocmită de G. P. Murdock (1945): regulile de comportare, dansul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu gândim de ce facem anumite lucruri și nu facem altele. Pentru cei mai mulți români, friptura din carne de porc este unul din felurile preferate, pe când în multe societăți din Orientul Mijlociu consumul cărnii de porc este interzis. Un al doilea motiv pentru universalitatea etnocentrismului este că acesta execută o funcție: într-o societate unde oamenii au o cultură comună, etnocentrismul în relație cu alte societăți ajută la promovarea solidarității în societatea respectivă. Într-o anumită măsură, orice societate poate promova unitatea și cooperarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un drept diviz și exclusiv asupra unor bunuri anume din cele supuse împărțelii". Comunitatea de bunuri a soților are ca obiect o totalitate de drepturi patrimoniale, reale și de creanță, precum și de obligații. Comunitatea de bunuri trebuie privită, ca o universalitate juridică, în sensul că aceasta se poartă asupra totalității drepturilor și obligațiilor, totalitatea drepturilor constituind activul, iar cea a obligațiilor formând pasivul patrimoniului comunitar al soților. Instanța competentă să dispună împărțirea bunurilor comune este cea care judecă procesul de divorț
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este imprescriptibil, ca și cel inițial pe care îl desăvârșește. f) Stabilirea masei partajabile și determinarea cotei de contribuție a soților Întinderea dreptului de proprietate al fiecăruia din soți se stabilește cu ocazia împărțelii, sub forma unei cote unice asupra universalității de bunuri comune, iar nu printr-o pluralitate de cote în raport de fiecare bun în parte sau categorie de bunuri mobile sau imobile 118. * Stabilirea pe cale judecătorească a cotei de contribuție a fiecărui soț119 Determinarea acestui criteriu este în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
celui ce a făcut investiția, uzura se impută celui ce a folosit bunul, bineînțeles dacă se formulează din partea celui ce a făcut investiția o atare cerere. * Masa partajabilă 125 Se impun anumite precizări cu privire la masa partajabilă: * patrimoniul soților este o universalitate juridică, incluzând ansamblul drepturilor și obligațiilor fiecărui soț, deci și pasivul patrimoniului comunitar care se răsfrânge asupra activului comunității de bunuri; * cota-parte a soților depinde nu atât de mărimea veniturilor din muncă, ci de contribuția soților cu aceste venituri, munca
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de la patru stele în sus din aceleași stațiuni, pompos și incomod cum l-a conceput Călinescu. Iată cum trei personaje concepute cu jumătate de secol în urmă au rămas vii prin concepțiile lor și au încă viață lungă înainte prin universalitatea conferită de autor. Se mai îndoiește cineva de geniul lui Călinescu? Armia română. Resboi... răzbel... „Răsboiul” N-a fostără toți la război... Moș Teacă Personajele literaturii noastre se avântă adesea ori se găsesc prinse conjunctural în războaie și bătălii. În
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vă mai amintiți din ce ați Învățat la filosofie, filosofii au trebuit să inventeze un „subiect etic”, capabil să descopere normele la fel cum „subiectul epistemic” descoperea adevărurile. Acest subiect etic a fost caracterizat În mai multe feluri: observatorul imparțial, universalitatea, vălul ignoranței. Teoria observatorului imparțial propune o folosire a inteligenței „imparțiale, lipsite de interese și egoism, ce cântărește toate implicațiile”. Promotorul a fost Adam Smith, care scrie: „Încercăm să ne analizăm propriul comportament așa cum ne imaginăm că ar face-o
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
alături de Dumitru V. Marin, au prefațat, fără să vrea, filmul lui Corneliu Porumboiu "A fost sau n-a fost", care a avut premiera aseară la HBO. Fanfara și Dumitru V. Marin, personajele cheie din film, au fost și vedetele galei. Universalitatea filmului s-a demonstrat și acum când "profesorul" a făcut o scenă spre finalul galei care ne-a amintit de Jderescu, personajul din film. Acesta a certat părinte ște grupul de jurnaliști "obraznici" care comenta din sală corectitudinea premiilor. Concurs
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
profesional, spre a Dvs. înnobilare estetică și creatoare - și să făuriți, cărți, studii și înfăptuiri remarcabile, care să constituie partea cea mai însemnată a fericirii și vieții. Prin împlinirile de până acum, ați trecut prezența în eternitate și numele în universalitate. Și tot așa ...". "Și stimatei, Dna Marin,pentru că femeile constituie jumătatea cea mai frumoasă și numeroasă a Omenirii - și simbolul perenității speței; pe destinul și sânul lor au supt, trăit și plâns întregul Univers. Ea este Paradisul celor mai sublime
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vasiliu, Nicolae Viziteu și probabil alții, de a căror activitate nu avem cuno ștință. Lista de mai sus nu trebuie luată ca un pomelnic întru pomenire (puteți și așa !), ci recunoașterea unor merite, demonstrate ! (punctajul după cele cinci criterii). în universalitate sunt deja academicienii menționați, Avram D. Tudosie, Marcel Guguianu ș.a. încercăm însă evaluarea valorilor mai importante și atunci lista se restrânge mult, vom ajunge, evident și la primii șapte. Cum nu avem o barieră de timp, o dată unanim acceptată, iar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau în afara județului), scoate săptămânalul Bârladul, donator de carte, documentarist multilateral. Avram D.Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare personalitate a științei viticole românești, aproape 30 de cărți, putere de creație de excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a favorizat nașterea limbajului, a intenționalității și a culturii. Cultura s-a manifestat prin știință, artă, morală și religie. În toate culturile umane și În toate timpurile, religia reprezintă cea mai Înaltă și universală expresie a capacității creative a omului. Universalitatea ei vine din faptul că, În linie evolutivă a genului Homo, toate grupurile umane cunoscute până În prezent au avut o credință În existența unei lumi spirituale, paralelă și distinctă de cea reală, și au practicat rituri și au recitat rugăciuni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
spiritualitatea Înseamnă: trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit,... În al doilea sens, spiritualitate Însemnează: trăire cu sens, trăire pentru un ideal, pentru o valoare... În al treilea sens, spiritualitatea Însemnează: viață veșnică, trăire În universalitatea absolută, În Duhul Sfânt; asceză și viață mistică” ... Prin structura sa anatomică și funcțiile sale vitale, omul aparține lumii animale. Același plan general de organizare somatică, aceleași procese fizicochimice și fiziologice, aceleași imperative biologice le vor defini deopotrivă. În această
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de fapt, pentru că el urmează linia sinuoasă a confesiunii) din „ritmurile universalității”25 Îngăduie centrarea pe adevărata esență a personalității subiectului care se confesează. Abstras presiunii sociale a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia de a comunica, autoadresarea (teoretică, firește) relaxează instinctele agresive care fac din scriere
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formulat În chiar numele său: În scrierea zilnică, În mărturisirea permanentă, dincolo de presiunea calendaristică, dincolo de prejudecățile estetice. Conștiința de sine a jurnalului o dă comparația cu moartea. Ca și moartea, o negație a particularului 33, jurnalul tinde să instituie o universalitate fără nume, o egalizare, o nivelare a existenței sub spectrul jurnalierului. El acționează cu o crudă indiferență la semnificația propriului conținut. Insignifiantul, ca și lucrul prețios au, pentru el, aceeași valoare. Aceeași democratică semnificație. O posibilă explicație a mecanismelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
instalează pe locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este ironizat, iar relația de supunere obligatorie în situații normale este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor); * comunicare cu intenție de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mișcări ale mîinii, capului, care concretizează "cursul gîndirii", narațiunea ideografele; cei care evocă acțiuni concrete: a merge, a dormi kinetografe; care sugerează forma și mărimea obiectului pictografele; iii) expresiile afective (bucurie, spaimă, enervare) cu semnificații transculturale identice. Ekman a evidențiat universalitatea emoțiilor. Există însă situații în care același gest poate fi și transcultural și socio-cultural marcat (de pildă, a scoate limba cu semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a prezentat unui grup de subiecți fotografii cu figuri exprimînd o bucurie, emoție etc.; bucuria a fost identificată în proporție de 93%, surpriza 88%, dezgustul 83%, tristețea 81%, teama 76%, mînia 72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea neuro-lingvistică a comunicării s-a stabilit că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]