7,238 matches
-
globală. O întreprindere are o mulțime de consecințe funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității sale asupra mediului natural și urbanistic, asupra stării de sănătate a personalului său muncitor, a satisfacției cu munca a acestuia, a veniturilor economice pe care le pune la dispoziție membrilor săi etc. După cum se poate observa, analizele de eficacitate au o structură similară cu analizele cauzale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alta. În ultimele decenii s-au încercat analize de eficiență și dincolo de sfera proceselor economice propriu-zise. Ele pot fi găsite și sub denumirea de analiză cost-beneficiu sau analiză eficacitate-cost. Cele mai frecvente aplicații le putem găsi în analiza programelor militare, urbanistice, medicale, educaționale. Dificultățile și problemele ridicate de analizele de eficiență socială pot fi ușor imaginate pornind de la cumularea dificultăților amintite în legătură cu eficacitatea și costul. Nu voi mai intra în analiza acestora, cititorul interesat putându-le găsi în alte lucrări (Zamfir
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
naționalitate maghiară (90,5%, în anul 1992), dar afirmă o identitate socială română; acolo unde oamenii au ales un nou primar, din cauza PUG-ului, și toată lumea vorbește despre neajunsurile economice cauzate de neimplicarea suficientă a administrației comunale în realizarea Planului Urbanistic General; acolo unde la ședințele UDMR-ului, ale PD-ului sau ale PSD-ului participă cu toții, indiferent de apartenența politică, pentru că interesele comunității sunt în aceeași măsură interesele fiecărui sătean. Iar dacă Zerindul nu v-a captat atenția încă, vă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a statului - rețeaua de apă, dar apa nu este potabilă” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Rețeaua de apă” (medic, 41 de ani). Problema majoră cu care se confruntă Zerindul în inițiativele de dezvoltare rurală este legată de Planul Urbanistic General: „Nu este realizat PUG și nu vin investitorii. Probabil din această cauză a pierdut primarul trecut alegerile, care a fost timp de 12 ani” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Cu toate că avem investitori destul de serioși și care vor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a pierdut primarul trecut alegerile, care a fost timp de 12 ani” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Cu toate că avem investitori destul de serioși și care vor să facă, să creeze locuri de muncă, au probleme pentru că în acest Plan Urbanistic General nu au fost prevăzute terenuri pentru asta...” (primarul, 40 de ani); „PUG-ul nu include posibilitatea construirii unei fabrici aici, în Zerind. Nici drumurile nu pot fi modificate. Nici terenurilor nu le putem schimba destinația” (directorul Școlii, 58 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primărie, însă cu o importantă participare din partea comunității. Sunt încercări de a atrage fonduri și printr-un ONG local (Asociația Pro Zerind), dar și de la investitori privați, existând unele preocupări de a crește atractivitatea, de exemplu, prin elaborarea unui Plan Urbanistic General care să stimuleze antreprenoriatul în zonă. În plus, Zerindul caută să exploateze și statutul său de localitate de graniță. Acțiuni colective informale Unele activități informale, dar instituționalizate, reprezintă manifestări ale unui spirit comunitar puternic. Propensiunea către acțiune colectivă își
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trebuie să gândească, în primul rând, urbanitatea creștinismului de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este poza idilică a unui sat de munte. Direcția care trebuie căutată este punctată de complementarități
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adesea cu un echipament cultural apropiat cu cel al unui homo europaeus. Umanismul est-european din secolul al XVII-lea, prezent în școlile de la Târgoviște, în Academiile domnești de la București și Iași, în instituțiile înființate la Atena și Constantinopol, în arhitectura urbanistică a vechiului Novgorod ori a noului Petersburg, este profesat de personalități pentru care distanțele s-au micșorat, ele putându-se forma nu arareori în importante centre culturale precum: Padova, Veneția, Leipzig, Upssala, Cracovia, Göttingen, Paris, Leyden. Edificatoare este mișcarea ideilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu întreg radicalismul ei de sorginte robespieriană. Consecințele travaliului recuperator declanșat de Széchenyi Istvăn se vor recunoaște însă în Academia de Științe, în modernizarea economiei, în pătrunderea masivă a teoriilor și practicilor ținând de civilizația materială, până și în arhitectura urbanistică a Budei și Pestei, devenite unul și același oraș, Budapesta, prin ridicarea podurilor peste Dunăre ca urmare a propriilor sale proiecte inginerești. Am atins de nenumărate ori nivelul particular de receptare a ideilor iluministe. Să urmărim acum o expresie a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și generează o utilitate atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic, fiind de un real folos studenților, cercetătorilor și practicienilor din mai multe domenii: asistență socială, psihologie, sociologie, antropologie, economie, istorie, științe politice, politici publice, management, administrație publică, urbanistică. Încheiem prezentarea acestei lucrări făcându-vă cunoscută opinia lui Robert K. Yin despre importanța și avantajele pe care le implică utilizarea unei astfel de tehnici: „...studiile de caz sunt [...] folosite pe scară largă în cercetările din științele sociale - inclusiv în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atingere. Capitolul 24 Nemesis Ei bine, asta-i interesant... făcu el absent manipulând cu dibăcie ecranul din fața sa. Ce e? întrebă intrigat Velail, care până atunci fusese cufundat în propriile sale coduri. M-am apropiat și eu. Căutam prin arhivele urbanistice ale orașului când am dat peste un ordin circular din partea Imperiului... Din partea Imperiului? Lasă-l! E o fantomă a trecutului. A uitat cineva s-o scoată. Nu! Vezi? Asta-i partea interesantă. Este datată din vremea Imperiului și întărită ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și Arheologie din Constanța 14. Acesta face parte dintr-o lucrare mai amplă ce cuprinde un al doilea volum dedicat perioadei 1916-1947. Deosebit de interesante și documentate sunt și volumele editate de către istoricul de artă Doina Păuleanu și dedicate studierii evoluției urbanistice a Constanței după anul 187815. Un alt studiu relevant privitor la Dobrogea în perioada 1878-1918 a fost realizat la sfârșitul deceniului nouă al secolului trecut de către Stanciu Marin, cel care nu peste mult timp a editat și un volum de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constituțiune, căci negreșit reprzentanții ei vor căuta să facă ca și acest județ să fie în starea de înflorire în care trăiesc toate districtele puse sub scutul ocrotitor al Majestății Voastre"1806. O atenție deosebită era acordată de către presă dezvoltării urbanistice a Dobrogei. În acest context, Santinela Dobrogei publica, la 24 aprilie 1894, un articol ce analiza situația demografică a orașelor dobrogene. Astfel, redactorii publicației constatau faptul că atunci "când ne aruncăm ochii asupra acestei provincii, primul lucru de care ne
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ferate Tulcea-Medgidia ce se face de stat și care va înălța starea economică a întregului județ, sunt noi dovezi de interesul și solicitudinea ce dumneavoastră și înaltul guvern liberal pururea ne-ați arătat"3025. Una dintre cele mai importante lucrări urbanistice din Dobrogea a fost inițiată în orașul Constanța și viza construirea unui cazinou modern unde să se organizeze spectacole, jocuri de societate, concerte pentru a-i delecta pe vizitatorii orașului. Inițial, clădirea cazinoului din Constanța, construită în anul 1880, era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina. Odată cu inaugurarea festivă, la 27 septembrie 1909, a portului Constanța importanța portului Sulina s-a diminuat puternic, fapt ce a condus la intrarea orașului Sulina într-o perioadă de stagnare și chiar regres urbanistic. Portul și orașul Constanța erau favorizate de legătura feroviară cu Bucureștiul, capitala României, fapt ce a condus atât la necesitatea extinderii instalațiilor portuare cât și la dezvoltarea urbanistică alertă a Constanței, orașul devenind destinația estivală preferată a înaltei societăți bucureștene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la intrarea orașului Sulina într-o perioadă de stagnare și chiar regres urbanistic. Portul și orașul Constanța erau favorizate de legătura feroviară cu Bucureștiul, capitala României, fapt ce a condus atât la necesitatea extinderii instalațiilor portuare cât și la dezvoltarea urbanistică alertă a Constanței, orașul devenind destinația estivală preferată a înaltei societăți bucureștene. După ce primul cazinou construit la Constanța a fost avariat grav în iarna anilor 1891-1892, vechea clădire a cazinoului a fost demolată în cursul anului 1902, iar în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în orașul Constanța a fost elaborat de către arhitectul Victor Ștefănescu iar construcția a fost realizată sub supravegherea inginerului I. Niculcea. Lucrările de construcție a moscheii din Constanța au fost finalizate în cursul anului 1913, aceasta devenind unul dintre simbolurile dezvoltării urbanistice a orașului Constanța la începutul secolului al XX-lea. Devenit cel mai important centru urban din Dobrogea, orașul Constanța a beneficiat de numeroase planuri și lucrări de sistematizare, în acest sens remarcându-se inițiativele de modernizare ale fostului primar Nicolae
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cifra la peste 33 000 de locuitori, fapt ce denotă creșterea accelerată a populației orașului, aceasta cifrându-se la circa 4 000 de locuitori în anul 1880. În concluzie, evoluția administrativă a Dobrogei în perioada 1878-1913 a favorizat dezvoltarea economică, urbanistică și demografică a provinciei românești dintre Dunăre și Marea Neagră, fapt ce a condus la apariția și dezvoltarea celui mai important port maritim al României la Constanța. Totodată, evoluția administrativă a Dobrogei în perioada 1878-1913 a permis și favorizat popularea cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Constanța, 1924-1925. Brătescu, Constantin, "Construcția și exploatarea portului Constanța", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Însemnări despre tătari", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Brătescu, Constantin, "Tulcea, schiță urbanistică", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Brătescu, Constantin, "Dobrogea Regelui Carol I și colonizările dobrogene", în Analele Dobrogei, an XIX, vol. III, Tipografia "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1939. Bulz, Ileana, "Relațiile anglo-române între anii 1880-1914
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
administrativă a Dobrogei", în Litua. Studii și cercetări, nr. XIV, Tipografia Prod Com, Târgu-Jiu, 2012. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Cazinoul din Constanța 100 de ani de la finalizarea construcției", în Historica, an X, nr. 1(15), Editura Arves, Craiova, 2012. Pătrașcu, Dumitru-Valentin, "Dezvoltarea urbanistică a orașului Constanța în perioada 1900-1913", în Analele Universității din Craiova, an XVII, nr. 1 (21), Editura Universitaria, Craiova, 2012. Roman, N., Ioan, "Propaganda pentru "Bulgaria Mare" și "Dobrogea bulgărească"", în Arhiva Dobrogei, nr. 4/ianuarie-aprilie 1919, București, 1919. Sarafidi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
demonstrații ale gladiatorilor în. trad.ă. Rugieni și heruli — triburi germanice de origine incertă, posibil din Norvegia îrugiiă, respectiv Elveția sau Danemarca îheruliiă în. trad.ă. Breoni — populație germanică așezată în zona Munților Alpi în. trad.ă. Decumanus — în planificarea urbanistică romană, stradă orientată pe direcția est-vest, într-o tabără militară sau într-o colonie în. trad.ă. Stil — instrument de metal sau de os, ascuțit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăblițe cerate în. trad.ă. Tramontana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oară, titlul - “Ce nu știm despre Iași” - întărește ideea pe care am lansat-o la începutul acestor însemnări, potrivit căreia nu putem ști totul despre cel mai simplu și neînsemnat lucru, necum despre un oraș de dimensiunile istorice, culturale și urbanistice ale Iașului. Mai curând putem afirma că știm foarte puține și că ambiționăm să aflăm cât mai multe. Acesta este și îndemnul, nerostit la modul direct, ce se poate desprinde din paginile acestei cărți, care, poate, nu este ultima din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu se fuge niciodată În linie dreaptă. După cum au procedat principii de Savoia la Torino, Napoleon al III-lea a spintecat Parisul, transformându-l Într-o rețea de bulevarde, pe care toată lumea le admiră ca pe o capodoperă de pricepere urbanistică. Dar străzile drepte servesc la a controla mai bine mulțimile aflate În revoltă. Când se poate, cum e cazul cu Champs-Elysées, până și străzile laterale trebuie să fie largi și drepte. Când nu s-a putut, ca În străduțele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
casele erau vai de capul lor, terminate, ce mai ! Trebuia făcut oricum curat..., comentează prietena ei. — Păcat de clădirea aia de pe colț, da’ era și aia tare neîngrijită. Țigănie, ce mai, ca-n tot Bucureștiul ! Mizerie, curățenie, îngrijit... Această viziune urbanistică de gospodine îmi trezește amintiri, îmi evocă alte scene și păreri similare... Nimic nu rezumă mai bine românitatea domestică decît îngrijitul. Cel puțin aceasta este concluzia unui antropolog britanic care și-a petrecut cîțiva ani prin apartamentele sucevenilor și a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării urbanistice de cele mai multe ori agresive a zonelor rurale, cu consecințe ireversibile, apariția noilor zone comerciale și dezvoltarea celor industriale, devine necesară nu numai prezența muzeului în aer liber, ci extinderea acestuia ca păstrător al monumentelor de arhitectură, al tuturor aspectelor specifice
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]