1,132 matches
-
cu noi” că „Tremurau morții în țintirim” are satisfacția deplină să constate sfârșitul coșmarului comunist afirmând că „Peste oameni și vremi/ A venit de undeva Antihrist” „Spunea că-i comunist,/ Că nu-i Dumnezeu,/ Că sfinții sânt hoți”... „Doamne, câtă urgie/ A fost să vie/ Până când Dumnezeu sfântul/ A făcut să-l înghită pământul/ Crezând cu tărie că Ce e val ca valul trece”, în final are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
românești. Și totuși, cu simțul său vizionar pronunțat, poetul - seismograful cel mai sensibil al neamului primejduit în existența sa, semnalează ceea ce marea masă aștepta, spera „Timpul vuia între maluri de foc/ Stând gatagata să cadă/ Peste bolnavul Vremilor foc”, subliniind urgia abătută prin exterminarea elitelor și promovarea cu predilecție a unor nulități umane, poetul nu se poate abține și zice: „Lumea asta-i tare șoadă/ De când capul crește-n coadă/ Și-i blestem din deal în munte/ Coada să ajungă frunte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și anume Șadrac, Meșac și Abed-Nego, oameni care nu țin seama deloc de tine, împărate. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi, și nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălțat tu!" 13. Atunci Nebucadnețar, mîniat și plin de urgie, a dat poruncă să aducă pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Și oamenii aceștia au fost aduși îndată înaintea împăratului. 14. Nebucadnețar a luat cuvîntul, și le-a zis: Înadins oare, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, nu slujiți voi dumnezeilor mei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
care ai scos pe poporul Tău din țara Egiptului prin mîna Ta cea puternică, și Ți-ai făcut un Nume, așa cum este și astăzi: noi am păcătuit, am săvîrșit nelegiuire. 16. Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mînia și urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfînt; căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri este Ierusalimul și poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară. 17. Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea și cererile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
și îngînă niște sunete în loc.) Acolo pământul trebuie luat de la străini, care vi l-au răpit în timpul veacurilor, pe când aici pământurile ale boierilor au fost din neam în neam, și boierii le-au ținut, și le-au apărat de toate urgiile... ― Fii pe pace și fără grijă, că în curând și la noi va fi ca și dincolo! zise Grigore disprețuitor. Chiar azi mai bine de jumătate din moșiile boierești se află în mâinile tuturor veneticilor pe care numai dragostea de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asediat Constantinopolul. Ei nu au reușit să cucerească orașul (recuperat de bizantini abia în 1261), iar în 1241, țarul bulgar a murit. În timp ce, la sud de Dunăre, catolici și ortodocși se înfruntau pentru supremație, asupra întregii creștinătăți s-a abătut urgia păgână, marea invazie mongolă din 1241, care a dus la o nouă situație în această arie europeană.3 Dar confruntarea dintre cele două lumi nu s-a limitat doar la spațiul sud-dunărean, întrucât papa Inocențiu III și urmașii săi, Honoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al unui popor destinat să sufere în tăcere: "Vai, spune țăranul român însuflețit de Brătianu, veniți să ne vizitați în vremurile cele mai vitrege. Iarna a fost grea, am avut lăcustele, i-am avut pe turci, pe ruși și toate urgiile." Problema străinătății în raport cu românul, așa cum o formulează Brătianu "Care dintre cele două invazii v-ar fi făcut să suferiți mai mult?" determină reizbucnirea dramei eroismului popular: "Rușii i-au făcut pe mulți să vorbească despre ei, dar după toate, ei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail Kogălniceanu, a întreprins începând din 1876, numeroase acțiuni diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
conștiința colectivă, exprimată în drept și în hotărârea magistraților, care nu sunt servii lui Dumnezeu (Rom. 13, 1 sq.). Dar Biserica este anti-mund pentru că stă în capul lumii, pentru că a înfrânt lumea, trecând dincolo de ea"10. Pornind de la cazul "năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387: "Din acest trist caz e vorba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp al dictaturii, o schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ornamentalul poeziei acestuia din urmă. Versurile lui se revarsă într-o aglomerare barocă, în afara oricăror reguli, păstrând însă un anume ton mesianic, cald, care ne amintește de ritmica poeziei lui Goga. Poetul se străduiește să dea "Oltului" o replică. "Nu! Urgia tutelară/ a acestui veac nu face/ gura mea să strige în pace/ Ne mutăm în altă țară./ Vom striga a doua oară:/ Ne mutăm la noi în țară". Replica este de fapt atitudinea deosebită a poetului contemporan, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru profunda schimbare și umanizare a omului din el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de aur, înfulecată pe nerăsuflate de lupul veșnic flămând", glasul lui Dumnezeu este "clopotul ce răsună peste munți și peste ape" etc. Construit, la fel, previzibil, pe o serie de antinomii comune unei asemenea literaturi spirit/ materie, lumină/ întuneric, slavă/ urgie, protectori/ dușmani etc. volumul reface practic traseul, de multe ori torturat, al omului ce accede spre sacru. Sau, și mai bine, al umanității înseși, adunând cu minuție și descriind varii tipuri de reacții ori atitudini determinate de spinoasa căutare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lăieți; p. 115, r. 13 14: „cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea” vremea trece mai ușor cu glume și povești ce îndepărtează atenția oamenilor de la trecerea anevoioasă a timpului; p. 116, r. 9: „cu vrajbă și urgie raiul n-o să-l dobândim” concepție religioasă ce condamnă răul și atrage atenția asupra condițiilor dobândirii frumuseții vieții de apoi; p. 117, r. 11 12: „ia să ospătați ceva, ca să nu ziceți ca ați ieșit din casa mea ca de la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Sosiră mai întîi, cei care își mărturiseau credința lor, apoi, sub îndrumarea lor, mulți alții, acuzați nu atît de a fi dat foc orașului cît de ură împotriva neamului omenesc- odium humai generis”. Poate că istoricul Tacit care a prins urgia fiind copil, iar după vreo treizeci de ani cînd a scris lucrarea, a avut în mînă o parte din manuscrisele fanaticilor zeloți cu toată turbarea lor, pe care noi le-am cunoscut după descoperirea celor de la Qumran sau poate că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plăsmuirilor ivrite cultivate cu atîta osîrdie de mozaici și mai tîrziu de către greci și romani, trebuie să fac o leacă de istorie ca să rostuim și rînduim vremurile și oamenii iar glagoria să o punem pe calea cea luminoasă. Necazurile și urgiile istoriei i-au dus pe o parte dintre ivriți în anul 580 î.e.n. în refugiu la ,,dușmanii lor de moarte” în Egipt, unde și-au clădit pe insula Elefantina un templu închinat lui Yaho, una dintre divinitățile la care se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se pupe cu Satana. A patra nenorocire este incendierea soarelui astfel ca prin dogoarea mărită cum scrie la 16,9: ,,Și oamenii au fost dogoriți de o arșiță mare și au hulit numele lui Iahwe care are stăpînire peste aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de alimente în Balcani în rîndul ostrogoților veniți de curînd pe aceste meleaguri. Grecii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei.” Înciudatul satanist își îndeamnă urdiile fanatice să se răzbune cu vîrf și îndesat pentru că a sosit momentul lor de slavă scriind la 18,8-11: ,,Tocmai pentru aceea într-o singură zi vor veni urgiile: moartea, tînguirea și foametea. Și va fi arsă de tot în foc, pen-tru că Elohim care a judecat-o este tare. Și împărații pămîntului, care au curvit și s-au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Prea put asemenea judecăți parșive și idioate. Iar noi înjunghiem cu sutele de mii, nevinovații miei și nu ne rușinăm deloc! Neam de păstori, mioriticii carpatini își venerau animalele pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din necazurile și urgiile timpului. Mitra ca divinitate solară, împreună cu Mama Pămîntească cîrmuiesc viața universului iar moartea nu este decît o distrugere temporară necesară unei noi renașteri. În acest univers mitologic trebuie privită sacrificarea ritualică a taurului în religia mitraică. Dar taurul mitraic are
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nici că este nevoie de altă mărturisire privind poziția uluitoare a religiei geților în cultura antichității, cînd chiar cei mai înverșunați dușmani vorbesc de neamul divin al cabirilor și pruncul născut ce avea misterele inefabile. Voi ați dat lumii doar urgiile și orgiile sataniste! Într-o legendă mioritică, veche de la începuturile lumii se spune că cei 7 arhangheli(îngeri bătrîni) și sfinții, tare s-au bucurat că Dumnezeu le îndeplinește voia și au zis că ei vor clădi cerul, numai oamenii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lor pentru dezastrul războiului și Holocaustului putea fi dovedită în numeroase cazuri, rămânând cel puțin o suspiciune plauzibilă în altele. Cum să reconstruiești democrația occidentală cu asemenea oameni? Ai ce să faci cu atât de puținii intelectuali democrați scăpați din urgia secolului? Așa cum țările recent sovietizate reproduceau criza de „cadre de nădejde” cunoscută de Uniunea Sovietică la începuturile sale - când unii „dușmani de clasă” au trebuit „reciclați”, iar vanitosul cinic Maxim Gorki a fost readus din exil -, încercând să-și formeze
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anacreontice și a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate de muze artificiale (Filide, Silvia, Tirsi), având o imagistică bucolică și convențională, se contaminează de lirismul autohton al cântecelor de lume, de „alăută”. Nu lipsesc tânguirile la modă, suferințele afectate, patimi exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec [O, suspine arzător], [Ah, viață plin de jele] ș.a. O surprinzătoare Meditație, din 1821, de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820) de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Svidrighelo sau Mazepa (subiect celebru prin Byron). Eroinele, Elena Moldovei (comparată cu Elena Lacedemona) și Doamna Ruxanda, par proiectate în linii clasice, de n-ar fi semnul fatalității - frumusețea ce atrage nenorociri. În nuvele, notabile sunt pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]