2,329 matches
-
uite neplăcuta poveste ! Se cunoaște prea bine pe sine pentru a fi sigur că va fi în stare să îngroape foarte adânc amintirea micului dezmăț și niciodată să nu-l mai repete. Așa încât, frisonând în paltonul subțire și elegant, făcând utopice calcule de bani pentru o mult visată blană de samur, atât de necesară unei ființe ca el, friguroase, strângându-și mai departe mâna înghețată pe medalion, dă colțul, în dimineața sticloasă de februarie, spre strada Sfântul Ionică. Frigul tăios îi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de când nimeni nu s-a mai așezat asupra a ceva important, fundamental, simțind deasupra tuturor capetelor sabia lui Damocles - războiul inevitabil ! Deși așa ceva intenționez prin lucrul meu, nu sunt scutit de spinii culpabilității pentru că dau frâu liber firii mele încete, utopice și laborioase, în loc de a sluji cultura printr-o carte ce s-ar putea publica repede. Mai exact, s-ar fi putut ! Până la ora cinei am rămas în cabinet, fiind scutit de grijile corespondenței, ce s-a rărit mult. Starea generală
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pentru filozofie sau știință, există imaginația pentru poezie, ori există un program referitor la adevăr despre forță și voință. Analiza societății sportive din perspectivă morală, cere fairplay și camaraderie, dar, ca totalitate, unirea dintre corp, suflet și spirit se vădește utopică (cu privire la doctrina jocurilor realizate cu sau fără dopping). Ceea ce rămâne unic în societatea sportivă este bucuria câștigării competiției și posibilitatea nelimitată a reluării revanșei. Sistemele sociale sunt adesea raportate la o filozofie, sistemul social sportiv la început, poate fi un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor care au alcătuit-o, venit odată cu o bătrânețe - mai mult declarată decât reală (am descrescut m-am împuținat) -, să remarce implicarea sa necondiționată în acțiunea utopică de ameliorare a lumii: stau de-o viață dinaintea fântânii / și mă întreb cum să-i potolesc setea. Laitmotivul întregului volum este presentimentul - tot mai acut - al sfârșitului, care generează un imaginar liric adesea învecinat cu estetica urâtului (Nu mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prezentul, spre exemplu, prin VODKĂ. ÎNJURĂTURI. MĂTREAȚĂ. POEȚI, nu face decât să creeze culoarea locală și temporală, pentru ca, pe acest fundal, să exprime frământările eterne ale spiritului sensibil, dornic de a contribui la ameliorarea lumii și, totodată, conștient de caracterul utopic al demersului său, cât timp omenirea e animată de aceleași deșertăciuni, după cum spune, invocându l pe Catullus: Nimic nou Catullus / aceleași stindarde himere deznădejdi utopii / în același fel orizontul ne minte. Se identifică aici, între altele, motivul zădărniciei, coroborat cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui Nicolae Prelipceanu, în care sunt reliefate toposurile gândirii omului, în general: lumea a început cu noi și sunt sigur / cu noi se va și sfârși - tendința aceasta de acaparare a oligarhiei temporale, care exprimă, ironic, aspirația motivată, dar, totodată, utopică a omului de a-și îngenunchea cel mai teribil inamic fiind în antiteză cu o realitate a cărei cruzime se manifestă prin aneantizarea oricărei tentative de sustragere din ea. Presentimentul, uneori destul de precoce, al finalului este o consecință a unei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și, din acest motiv, plin de păcate în propria anvelopă, îi rămâne iluzia: urmez făgăduiala / ca magii / steaua ebree / dar..., altfel spus gândesc și aștept. O formă de împlinire a visului ar fi dezmărginirea, însă eul liric are conștiința caracterului utopic al unei asemenea aspirații: Nu voi scăpa niciodată de mine / de sângele meu / de umbră de suflet de creier / iată închisoarea / închisoarea teribilă în care mă aflu. Sentimentul alienării, de asemenea, își face simțită prezența - dar, la fel, fără să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
me-ta-morfo-ză..., / îmi vine în gând (așa, un cuvânt...)... a, hai / la întrecere... gara: eu / mă prefac în leu și tu în / carte... ba, invers! și cine se transformă în... O mișcare regresivă a gândului, a sufletului exprimă dorința atavică, însă utopică, de cantonare - la propriu și la figurat, cantonul fiind un loc privilegiat, evocat în poemele de început - în zona mirajului, copilăria: O IMAGINE A SUFLETULUI meu din copilărie, a cărei aură e sporită prin suprapunerea copilăriei umanității, vârsta nașterii miturilor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai plutesc peste tot, peste toate, ca o aură.” Aură atât de sugestiv surprinsă în toate paginile „Jurnalului post-mortem”. Teoretizând, aș putea afirma că Nicolae Turtureanu literaturizează ireparabilul, trecerea dincolo de materie, fără însă a „se îmbăta cu apa rece” a utopicelor vieți veșnice. El rămâne pe terenul arid și înlăcrămat al trecutului ireconciliabil și-l scanează filă cu filă. Amintirile se transformă într-o realitate dureroasă, dar capabile să înlocuiască „dispărutul” și să-l redea vieții, să atenueze vidul din juru-i
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93029]
-
scris, sau eram încă pionieri. Nu mă grăbesc să dau un verdict. Și cine mi-ar da dreptul acesta mie, care am încercat 20 de ani să public un roman de analiză lucidă a dramei omului înșelat de o ideologie utopică și claustrat într-o umilință satanică? Și iată că revoluția a deschis porțile cuvântului. Dar ce folos? Nu te știe nimeni, n-ai publicat nimic, n-ai un cerc de prieteni care să garanteze pentru tine, ești un nimeni! Ai
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
este o utopie. Aa, că utopiile au însuflețit oamenii de când există, că le-au fost acoperiș de ploaie, sațietate de foame, cod de comportament și silință pentru a atinge viața veșnică, Raiul sau Nirvana, este adevărat. Dobridor plânge după ideile utopice grecoromane, după legendele lor însuflețitoare, paleative la greutățile vieții, și condamnă revoluția ideilor care au zdruncinat stâlpul nădejdilor omenești, arătându-ne că, de fapt, nu era din granit, ci din nisip. Ce vrea să spună creștinismul prin mântuire? A mântui
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
sau slabe... Tot așa și cu romancierul. A scris despre Stalin și Hitler exact cum au fost! Și tu ai scris despre societatea românească așa cum a fost și este. Și așa este și corect. Nu te uita la un reformist utopic ca mine, care-și dorește o lume după propria sa filosofie. Dar despre toate acestea vom mai discuta după ce-mi răspunzi la ultima scrisoare (dacă nu cumva te-ai supărat și ai tăiat firul internetului spre Iași!). Al tău
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
crocodil. Perimetrele de veac 19 sunt livrate în sadică tăcere PUZ-urilor demolatoare, presa, scriitorimea, societatea civilă (de)plâng nostalgic sau urlă la lună. Asta în vreme ce arhitecții și afacerismul sferei private își proclamă cinic-arghirofil libertatea și zgârâie-norismul vanitos-pragmatic, acuzând belferismul utopic de cretinism reacționar. Tabăra paseist-conservatoare și-a epuizat toate argumentele prin care se cerea statu-quoul centrului istoric și împingerea clădirilor cu peste două, trei etaje către centura Bucureștilor. Nimeni nu este, principial, împotriva clădirilor înalte și-a (post)modernismului, cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
postmo dernității cu suavele siluete de conac aromitor ale Bucureștilor lui Melik, Ghica, I.L. și Mateiu Caragiale, el e de întâlnit, cu opinii pro și contra, în nr. 3. Nu pot pentru ca să-l las nepritocit. 4 noiembrie 2010 „Împreună“. Ce utopic sună asta în românește! Nr. 3, din septembrie 2009, al revistei Urbanism cuprinde, între multe alte pagini substanțiale dedicate Bucureștilor, o masă rotundă dedicată statutului arhitectonic al capitalei. Participă, în ordinea intervențiilor, Alexandru Sandu, Doina Cristea, Ileana Tureanu, Alexandru Beldi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
interesat de soarta Bucureștilor. Care nu sunt deloc puține, dar evoluează buimac și fără speranță. O atomizare total păgubitoare pentru noi, dar din plin folositoare nimicitorilor fani ai P+50-urilor. Numai că împreună este un cuvânt care sună al naibii de utopic în românește. 11 noiembrie 2010 Fără voia mea, despre Adrian Păunescu Vineri, 3 noiembrie, la 9 dimineața, m-am pomenit in vitat să intervin în direct, telefonic, la Știrile ProTV, despre Adrian Păunescu. Murise de câteva ore. Cu toate că știam de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
culturale“ ale „Bătrânei Doamne“ etalează tot soiul de ispite artistice. În aula BCU, Sorin Alexandrescu a început sub egida CESI o serie de conferințe „Cultura bate criza“, cu George Banu, Mihai Măniuțiu, Andrei Pleșu, Hayden White, Solomon Marcus, în siajul utopic, dar nu mai puțin ferme cător, al reuniunilor Criterion, deja legendare, din interbelic. La MȚR continuă lecturile cu public ale douămiismului, conferințele TNB merg mai departe cu sala plină, s au acordat premiile Anonimul, urmează „Cartea anului“ la România literară
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un model de complementaritate între Ideea europeană și Ideea românească? Și, tot din pricina contextului fetid, cum să nu te refugiezi cu sfântă exasperare în literatura memorialistică, în căutarea rădăcinilor, a reperelor, a valorilor sigure, a unui câmp heraldic, fie și utopic, prin care-ți mai poți legitima existența? Pe terenul acesta, al paseismului ca răsuflătoare în zid, sau copcă în gheață, mă întâlnesc (și o admir sincer) cu Ioana Părvulescu, omul care a găsit forța de a se rupe de risipitorismul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dramatic. Unii dintre ei îmi aminteau, aproape halucinant, de obsesiile, ma niile și fobiile adolescenței mele. Aceleași elanuri către Totul sau Nimic. Între Muschetari, Dostoievski, Medeleni, Rimbaud, Cireșarii, Jack London, Baudelaire și Jules Verne. Aceleași energii fără limite, aceleași impulsuri utopice, anarhice ori autodistructive. Plus, în contra par tidă, senzația inutilității, golul grețos al celui care se simte de prisos pentru toată lumea. Prost comerț cu tine însuți, necomunicare cu părinții, divorț cu mediul, convingerea că ești invariabil neînțeles, neiubit, nedorit. Concluzia, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări epistolare, cinic și sentimental, mizantrop și altruist, înnebunit de România la 1907 ș.a.m.d. mi-a devenit oglindă, spectacol și exemplu. Sălașul utopic al unui paseist nevindecabil. Dan C. Mihăilescu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lumina aurie a răsăritului. Fusese primul meu test, acceptat de bună voie, nu din rațiuni politice sau sociale, ci pentru a-mi dovedi mie însumi că pot să fac ceva mai mult decât să butonez tastele calculatorului. În republica mea utopică, toți tinerii de vârsta mea ar trebui să facă acest test. Eliminarea serviciului militar obligatoriu era un handicap pentru fiecare dintre aceștia. Nu poți fi un spion bun și nici un bun patriot dacă nu știi să-ți aperi țara cu
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
semenii mei și le-au pus în mântuire, în transcendent, în rai sau în nirvana. Visele astea de doi bani au săpat mai tare și mai greu decât toate filosofiile lui Hannah Arendt, sau Rorty, ori Popper la bazele marxismului utopic, trecut prin ciurul și dîrmonul leninismului revoluționar-pragmatic. Dorința de îmbogățire e de când lumea. Dorința de a fi prin a avea. Sunt întrucât am. Sau invers. Am deci exist. E bine să le condamnăm? E bine să ne strâmbăm superior în fața
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Victor Ponta în fruntea PSD, bunăoară, care să impună un mecanism simplu: cei care sunt chemați la DNA pleacă automat din funcții, iar dacă ajung în instanță spun adio partidului și practică social-democrația în familie. Numai că acest scenariu este utopic. Dificultatea reformei stângii românești constă în faptul că la ora actuală un partid social-democrat fără Ion Iliescu și foștii comuniști este greu de imaginat. Social-democrația românească va mai fi multă vreme în captivitate. Strașnică viață ne e dat să trăim
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în S-Bahn-uri și U-Bahn-uri (citește metrou și, respectiv, tramvai). 2 Sorin Antohi ne încredințează, într-una din cărțile sale, că Pansophia ar fi să fie o "metaforă intelectuală clar înrudită cu utopismul și milenarismul" de dinaintea "marilor schisme" ale anului 1500 (Utopica, 1991). Pansophia aceasta, dragilor, ne încredințează că lumea, fiind ea perfectibilă, poate ajunge în cele din urmă structural (și ontologic) bună. Putem noi trăi altfel, adică fără Utopia și fără Pansophia? Iacătă un exemplu în rândurile de mai sus. 3
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
populat de dinozauri nu sunt doar pionierii ce încearcă să clădească o nouă lume, departe de amenințările tiraniei, dar și cei care opun lui Zorka, umanismul tehnologiei ce eliberează și civilizează. Prăbușirea Edenului nimicește ordinea unui univers ce are atributele utopice ale perfecțiunii. Aventura întâlnește, odată cu banda desenată, nu doar știința-ficțiune, ci și istoria din care vine mitologia înfrun tării dintre „reacțiune” și „progres”, dintre barbarie și ome nirea ce aspiră la libertate. Taranis, fiul galilor, este prizonierul rebel într-o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rațională, poate sfârși prin a submina edificiul majestuos pe care l-a fondat. Blestemul Atlantidei este avertismentul din istoria de veterotestamentară. Războiul atlanților este războiul de exterminare pe care omenirea este obligată să-l evite. Aventura își relevă miezul ei utopic. Liniștea unei comunități nu se poate fonda decât pe această alianță dintre înțelepciune și curaj. Cetatea semeață își cuprinde, în sine, germenii distrugerii. Ultimii atlanți, călăuziți de Blake și Mortimer, găsesc drumul către stele, către un nou Pământ care să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]