2,196 matches
-
creștine pe care le primi de la mama sa, intră sub îndrumarea episcopului Meletie al Antiohiei, armean de origine, care îl și botează. Curând după aceasta, fu făcut citeț. Începu să practice ascetismul acasă, pentru a nu lăsa pe mama lui văduvă a doua oară. În același timp, a frecventat și asketerionul lui Diodor de Tars și al lui Carterios în tovărășia prietenului său, Teodor, viitorul episcop de Mopsuestia. Se pare că Ioan întrecea orice așteptări, încât Diodor, în vizita la Antiohia
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
narator de a-și amplifica portofoliul de personaje atinse de aripa ultrajului și a morții, aduse în vecinătatea abjecției, demenței și subumanului. Nu lipsesc figuri de copii și nici de femei, memorabile prin destin sau vocație, cum ar fi tânăra văduvă din Triest, dăruită trup și suflet îngrijirii bolnavilor, prostituata Flora, adolescenta Salina, traducătoare, dansatoare și dactilografă în serviciul armatei ruse. Armistițiul consemnează lunile de dinaintea păcii încheiate la 8 mai 1945, traseul haotic al deținuților eliberați prin câteva lagăre de tranzit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
piardă. Și totuși pierde, așa cum odinioară o pierduse pe Isabel. Șocat în viața privată, șocat de istoria Portugaliei ce-l elimină definitiv, pe el și toată clica puterii bazate pe teroare polițienească, Domnu va fi trădat până și de felona văduvă a farmacistului. Căderea psihică a ministrului-feudal, acum o penibilă paiață îndoliată, este ireversibilă. Reacționează violent, ca apoi să cadă în prostrație. Sfârșitul despotului este iminent, prevestit de demență senilă și mizeria fiziologică aferentă. Portretele succesive de la azil sunt tot atâtea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o fetiță de maică-sa. Sindromul imagisticii coșmarului (obsesia păianjenului monstruos din conacul de la Budila) îi îngăduie naratorului să amorseze zone narative aparent disparate, luciditatea cu visul, numitorul comun fiind multiplele stagiuni ale "nebuniei". Poza damnatului hipersensitiv cu creierul vampirizat, văduv nemângâiet nervalian, baudelairian, bacovian se potrivește de minune cu portretul și planurile adolescentului de a fi singular, spre a se dărui total Cărții, această bioscriitură ("sunt totuna cu textul care mi s-a lipit de corp și mă-nveninează"), răstignire
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îi naște un fiu (Henric al VII-lea). Edmund moare în captivitate (în Războiul Rozelor), iar Margaret se va însoți cu Henry Stafford, Duce de Buckingham (care dispare, la rîndul lui, după numai zece ani de conviețuire, lăsînd-o, din nou, văduvă). Finalmente, protagonista se recăsătorește (de conveniență, se pare, de data aceasta) cu lordul Thomas Stanley (în 1499 însă, cu acordul soțului, Margaret face un jurămînt religios de castitate, trăind apoi într-un soi de recluziune monahală). Romanul Regina roșie încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nu-l mai punea în funcție... în lungile ore de nesomn, câteodată o apuca visarea și se gândea la tovarășul Lascu " la felul cum îl cunoștea din vedere de pe stradă, înalt, serios, important, politicos, răspunzând oricui la salut, necăsătorit, adică văduv... Oare cine îi spală cămășile acelea mereu albe? Și-l imagina pe tovarășul Lascu și pe urmă-și spunea că e nebună că a putut visa la așa ceva. Dacă un vrăjitor ar fi putut ghici la ce s-a gândit
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
recăsătorească, să-și ia alt bărbat, tată vitreg pentru mine. Mi-a spus-o adesea și sunt sigur că era loială cu mine..." Confesiunea - în toată simplitatea făcută, dar și cu extremă delicatețe și cu iubire față de mamă, păcătoasă tânără văduvă - este tulburătoare și nu atât de scandaloasă, de șocantă pe cât are aerul de a crede interlocutorul...
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
întâi consumase o relație intimă cu Clara, evreică din același oraș, cu care a avut, spune Anișoara Popovici, și un copil, Raul, cu acestea IC Frimu punând capăt definitiv rămășițelor de relații pe care le mai avea cu mama sa văduvă, dar și cu restul familiei. Fără a fi habotnici, putem spune că relațiile inter-religioase ale secolului XIX, erau foarte strict reglementate chiar și în lipsa unor legi oficiale, prin urmare, IC Frimu renegat de familie și rude, pleacă la București unde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cuprindea, cu specificările și evalu)rile de rigoare, bunurile pe care tatăl le lăsa moștenire fiicei. În general, odată cu semnarea documentelor, zestrea trecea în administrarea soțului, și nu în proprietatea lui. Dota tinerelor domnișoare putea fi constituită și de mamele văduve sau divorțate. În mod firesc, valoarea finală a actului dotal era strâns legată de starea materială, dar și de generozitatea socrilor mici. De regulă, în cadrul căsătoriilor perfectate între reprezentanți ai păturii sociale de jos, zestrea fetelor era formată dintr-o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
valorosul fund al muzicantului din Slobozia care a mai declarat următoarele: „La geandarmi am spus minciuni că am fost și eu în Pungești, însă am spus pentru că îmi era frică să nu mă bată”. Preotul paroh V. Stamate din Pungești, văduv la acel moment, pur și simplu nu i-a putut ajuta cu nimic pe justițiarii vasluieni deoarece, potrivit celor declarate de el, „...sâmbătă când s’a întâmplat acest fapt, fiind sărbătoarea Sft. Toader, am fost ocupat cu serviciul în biserică
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de fete, soseau și cereri de scutire a taxelor școlare, sau de reducere a acestora, pentru persoane defavorizate. În toate cazurile cercetate de noi, comitetul și-a dat avizul favorabil. Într-o cerere, o petentă scria următoarele: „... subsemnata Ecaterina Handoca, văduvă cu 7 (șapte) copii și lipsită de mijloace vă roagă să binevoiți a scuti pe fiica mea Maria Handoca, clasa a II a la școala ce Dumneavoastră o conduceți”. Axinia Grigoriu solicita reducerea la jumătate a taxei iar Ana Solomon
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
puțin în Antarctica, probabil. Iată ce a consemnat comisarul-ajutor Mathias Jack (un alt român „neaoș”, desigur!) relativ la cererea petentei: „Avem onoarea a înainta alăturat dosarul cu actele privitoare la numita (...) din Vaslui care dorește să emigreze în Uruguai. Numita este văduvă și săracă (?!?, n.a.) conform referatului înaintat de noi”. Un alt exemplu de încercare (ratată, de data asta!) a tragerii pe sfoară a autorităților polițienești vasluiene (de n or fi fost co mână-n buzunarul petentului!) este cel înregistrat la data
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în com. Pleșeni, jud. Cahul. Declarase că venise în România „...în anul 1934 după soțul meu originar din com. Fălciu, jud. Fălciu”. Negăsind și vreo cerere de-a soțului, credem că la acea oră această femeie să fi fost ori văduvă ori divorțată ori cu soțul plecat la război. În URSS voia să îl treacă și pe fiul său pentru care solicitase numeroase articole vestimentare precum și încălțăminte. Cuplul Alexei și Aneta Tufaniuc, voiau să se reîntoarcă în satul Gălbinița, com. Grădiștea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Negară Glicera (Lipcani, Orhei; 15.05.1918; lucrătoare la Fabrica de produse CAM [fermentarea tutunului, n.n.] Bârlad; necăsătorită); Stângă Maria (Cahul; 2.08.1911; muncitoare stabilită cu soțul la Murgeni); Soltan Tatiana (Orhei; 5.04.1898; muncitoare în com. Ivești, văduvă); Soltan Harisia (Orhei; 2.05.1927; necăsătorită, fiică); Soltan Sofia (Orhei; 1929; fiică); Casnovanu Simion (Suhatna, Orhei; 15.11.1900; surdo-mut; căsătorit; muncitor stabilit în Bârlad); Andrievschi Olga (Sgura, Soroca; 16.09.1890; profesoară, căsătorită, Școala tehnică industrială Bârlad)”. y
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
doamna Ruxanda. Sensibilă, gingașă și milostivă, ea se găsește la polul opus față de soțul ei, tiranicul, autoritarul și vicleanul domn Alexandru Lăpușneanu, pentru care doar obsesia puterii pare a avea importanță. Ruxanda ascultă glasurile disperate ale soțiilor de boieri rămase văduve datorită crudelor inițiative ale domnitorului de a suprima orice împotrivire la adresa sa și chiar îndrăznește să intervină pe lângă soțul ei pentru a stopa lungul șir de crime nejustificate. Dar nu i se promite decât „un leac de frică”, care va
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nu mi se poate întâmpla nici un rău, fiindcă ea știe ce este bine pentru mine.” Dar și proza literară a scriitorului ne oferă modelul unor mame devotate, cumpătate, înțelepte. Romanul „Mara” are în centrul său imaginea unei mame iubitoare, rămasă văduvă, neavând mai nimic de pe urma răposatului soț și crescându-i pe cei doi copii, Persida și Trică, astfel încât să le ofere un viitor cât mai bun. Precupeață la Radna, Mara muncește din greu, neîncetat, este capabilă de multe sacrificii, știe să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Socodor nu renunță ușor. La polul opus e Busuioc cel decis să nu accepte în ruptul capului mezalianța, deși, după cum el însuși i se confesa părintelui Ioan, așa bătrân cum e, s-ar face luntre și punte, dacă ar fi văduv, s-o aibă de nevastă. ,,Mărturisirea verifică și în real ce ar fi putut rămâne, păstrându-și valoarea probantă, numai în închipuirea lui Iorgovan, nota Vasile Popovici -. Dacă acesta nu și-a pus nici o clipă măcar, la început, ipoteza căsătoriei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
debutează cu o soartă similară cu a eroinei biblice. Nu poate fi o simplă coincidență faptul că romanul se deschide cu o frază emblematică despre această amărăciune pe care o conține sine qua non numele însuși: A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Dacă în textul biblic, Noemi devine o Mara, în romanul lui Slavici, Mara se va transforma pas cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea Pompiliu, Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1965. Marinescu George, "Moara cu noroc", în Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 202. 40 Idem., p. 205. 41 Idem., p. 206. 42 Idem., p. 260. 43 Idem., p. 239. 44 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românească, București, 1988, pp. 127-128. 45 Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 147. 46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vol. I, Editura Minerva, București, 1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980; Iosif Cheie-Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982 . 129 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Din motive de ordin material și-a lovit unicul fecior, Traian, un bărbat Înalt și frumos de se certau fetele de la el, l-a lovit cu o furcă peste spate așa de tare că i s-a tras moartea, lăsând văduvă o nevastă tânără și o fetiță orfană. Numele de Truța Îl aveau mai multe familii din sat. Probabil că toți proveneau de la același trunchi. Era odată Neculai Truța, al Huștalăului, fost cândva după 1944 primar, apoi Alexandru Truța zis Țutur
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se numea Stan - Rus Neculae. Care o fi fost proveniența celui de-al doilea nume nu știu. Știu Însă că a venit aici prin căsătorie, nevasta lui trăgându-se din familia Luncanilor, care i-a murit de timpuriu lăsându-l văduv cu câteva fete și un băiat. Cu băiatul, Vasilică, am fost coleg la Școala de pe Părău și la centru. Venind aici, probabil de prin Bilbor, nu a avut noroc de o viață de familie de durată acest Neculai al Rusului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
putea fi oricând un erou de roman. Păcat că nu am apucat să stau de vorbă cu el mai mult, fiindcă atunci când l-am cunoscut eram copil. Putea oricând duce o conversație În limbile maghiară, rusă și germană. A rămas văduv nu cu mult timp după ce s-a Întors din prizonierat și a trebuit să-și crească singur copiii: Gheorghe, Maria (cea căreia noi Îi spuneam Fâșca), Petrea, Niculae, Ana si Ion. De la casa lui și până la a lui Ilisan Vasile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii, care nu după mult timp moare și ea. Biata Aurica, fiica mai mare, care mi-a fost colegă de clasă la școala elementară, abia apucă să termine clasele liceale și un an de facultate, că se pomenește
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]