3,016 matches
-
-i distrugerea cvasitotală. 12.3. Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) Ruinele cetății Noviodunum se află în partea de est a orașului modern Isaccea - la aproximativ 2 km, în punctul Eschi-Kale (lb. turcă, Cetatea Veche). Așezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m, cetatea a avut, în diferite perioade istorice, un rol militar și comercial aparte. Construită în primii ani ai epocii Principatului, pe o veche așezare getică, cu nume de origine celtică, cetatea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la piept și porni în urmărirea fetei, pe care o recunoscu ca fiind Lilia, tânăra prostituată adusă la secție. Se luă după călcâiul pantofului ei și după marginile hainei sale, însă Lilia dispărea constant după colțuri, gonind parcă prin încăperi vad partiționate și pătrunzând în intimitatea locuitorilor care păreau că nu îi băga în seamă pe niciunul dintre ei. Porfiri, mai ales, se simțea invizibil, iar când prezența sa a fost remarcată, aceasta se datora faptului că magistratul se lovi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Virginski cu atenție. E prea mare coincidența ca Lilia să intre în atenția noastră cu o noapte înainte ca un bilet anonim să ne anunțe prezența a două cadavre în Parcul Petrovski. E prea mare coincidența ca eu să o vad pe Lilia la Căminul Lippevechsel când am venit să te caut ieri. Ca investigator, am învățat să nu am încredere în coincidențe. Apoi aflu că îți este cunoscută și dumitale. Cât despre dumneata, mi-e teamă, că ești singura persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
albastre, păpădii cu coifuri de aur ca ale noastre! [1938] * DESTIN Cocori s-au porrut spre clime de flăcări în țipăt de-abia auzit peste țară. Vâslesc prin înalturi, trași parcă-n țeapă pe-o rază lunară. Mîne-or ajunge la vaduri. Peste tenebre trei zile pluti-vor dormind, să nu cadă. Fulger monosilabic i-arată în noapte sus peste mări biruind în baladă. [I938] * ASFINȚIT MARIN Piere în jocul luminilor saltul de-amurg al delfinilor. Valul acopere numele scrise-n nisipuri
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de Est mătăsoase nisipuri. Copil, îmi plăcea, despuiat de veșminte, să intru-n picioare în cada cu grâu, cufundat pîn' la gură în boabe de aur. Pe umeri simțeam o povară de râu. Și-acuma, în timpuri târzii, când mai vad Câteodată grămezi de semințe pe arii, anevoie pun capăt fierbintei dorinți de-a le atinge cu fața. De-alintarea aceasta mă ține departe doar teama de-a nu trezi zeii, solarii, visătorii de visuri tenace, cuminți. Laudă semințelor, celor de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ca la pisici, în gând și-n prag la pândă stând. Vorbești ? - Te doare și pe tine întrebarea ? C-un freamăt te mai stingherește-o clipă marea, dar aripa ți-o potrivești spre-a mă curma. POD PESTE MUREȘ La vad, un pod de lemn, cu coperișul de șindrilă, lung cât o uliță de sat, se-ntinde peste MUREȘ. Mal vrea la mal în veci să lege. Astfel țara moștenitu-l-a din leat. Își au mărețele-mpliniri și lucruri cântăreții
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti, când vâlvele se bat, îi poți vedea-n lumini de-o clipă încă, așa cum ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-a mântuit spre celălalt peste vîltoarea-adîncă. Dar ce liniște-i acum la vad ! Ce trează-amiaza ! Prin istorie adie doar miros de otavă. Subt pod un șarpe se sorește, lung și nemișcat, ca-ntr-o emblemă rară, de străveche slavă. GIORDANO BRUNO CÎNTĂ BALADA PERMANENȚEI E același, nu-s aceleași. E același unic soare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Când au ajuns în dreptul unui transport de grâu cu destinația Oderzo, un oraș bizantin pe pământ longobard, au dat bice animalelor în sfârșit și am mărit pasul. Către asfințitul soarelui am ajuns într-un sat la aproape o milă de vadul peste apa numită Tagliamento. Povestisem că sunt fiu de negustor și că tatăl meu venise din Siria la Concordia datorită afacerilor avute cu venețienii. M-au întâmpinat ca pe un frate la ananghie și m-au răsplătit cu mâncare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
alte două, ca să ajungem la Spina. A cincea zi, cel puțin așa trăgeam nădejde, am fi ajuns la Ravenna. Pentru bucata de drum până la Adria ne-am folosit de poșta regală, schimbând caii la fiecare douăzeci de mile, și de vaduri sigure, chiar dacă dificile, cum era cel de pe râul Adige. Am înaintat repede, mirându-ne de cât de mulți zdrențăroși se perindau în grupuri, de bordeluri și de numeroasele cartiere ca vai de capul lor. Am înnoptat la hanul de la Piove
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cei doi ani care au urmat l-am determinat pe Rotari să acorde și mai multe drepturi și privilegii evreilor și negustorilor; iată un lucru cu care mă mândresc. Asta a făcut ca Brescia să devină un oraș îmbelșugat, un vad pentru cele mai bune afaceri, afaceri care îmbogățeau și seifurile ducale. În general în circulație se aflau banii romani; numai sătenii continuau să facă plăți în oale de produse și bucăți de pâine, măsuri cu totul nepotrivite în comerț, folositoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
învins numai datorită intrigilor Bizanțului. În loc să trimită trupe, exarhatul a stârnit răscoale în ținuturile Padului și de-a lungul litoralului adriatic și i-a îmboldit pe slavi să năpădească munții ducatului friulan. Intenția era cusută cu ață albă: croirea unui vad pentru milițiile romane din răsărit, care ar fi fost sprijinite ulterior de nave în Marea Adriatică. Războiul a fost, prin urmare, suspendat, pentru a reinstaura ordinea. Și-așa ne-a prins iarna anului 637, când a murit nesuferitul exarh de Ravenna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
arăta călugărului care nu are veșmântul de purpură pe care îl merită, dar care se va așeza unde s-a așezat Petru. A sosit clipa să te duci să te rogi la mormântul lui Colombano, irlandezul. Acolo poate vei găsi vadul pentru mărturia sufletului tău. Dar mai întâi să dăruiești Sfânta Relicvă celui ce-o merită, așa cum ai făgăduit.“ Am citit și am răscitit, uluit de clarviziunea lui Garibaldo și de ceea ce profețea. - Înscrisul ăsta te privește și pe tine, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
îl aveam în propria casă, dând din coate să-și facă loc. Era un moment al marilor evenimente, un moment în care în lume totul se schimba, întărindu-se sau pierind. Ca și cum ai fi fost luat de viitură în mijlocul unui vad. Când fiul meu era pregătit să-mi ia locul ca diac al palatului, m-am dus la Rotari și i-am spus: - Am îmbătrânit. În acest an al Domnului nostru 649 împlinesc cincizeci de ani și simt că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și în învățătura de carte a mirenilor calea principală a îndoielii, drept care propovăduiseră în biserici că un bun creștin nu trebuia să se spele pentru a nu trezi simțurile cărnii și nu trebuia să citească pentru a nu croi un vad diavolului în mintea lui. Din păcate asta era starea de lucruri când am ajuns eu la Bobbio. După ce am încredințat caii unui grăjdar, am bătut cu ciocănelul în poarta mănăstirii. Mi-a deschis portarul, cu ochii obosiți, dar surâzându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca un ciocan, apoi au sărit toți pe ea, și fete, și băieți. Au dezbrăcat-o repede și băieții au violat-o. Pe ea au vândut-o lui Nicu Asasinu, iar camera i-au dat-o lui Comerciantu, care are vadul lui, plătit. Cam ceva de genul acesta scrisese Andrei, deși insistase pe amănuntele violului, firește. Pe Zogru îl alarmase starea lui, dar și povestea și mai ales faptul că dăduse personajului numele Giuliei. Mai mult, păstrase amănunte biografice și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
la asta. Când am ajuns însă în vârful dealului de unde se vedea fluviul, am amuțit. Nu mai văzusem niciodată atâta apă și nici unul dintre noi nu mai văzuse, în afară de Iacob și de Inna. Fluviul nu era așa de lat în vadul pe unde aveam să-l trecem, sau să-L trecem, cum zicea Zilpa. Dar oricum, era de cel puțin douăzeci de ori mai mare decât orice curs de apă pe care îl mai văzusem. Se unduia leneș în albia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
puțin douăzeci de ori mai mare decât orice curs de apă pe care îl mai văzusem. Se unduia leneș în albia lui ca un drum pavat cu nestemate, iar soarele la apus strălucea în fiecare dintre ele. Am ajuns la vadul unde se vedea fundul cu pietriș. Nisipul de pe fiecare mal era întărit de pașii altor caravane, iar tata a hotărât să rămănem acolo peste noapte. Animalele au fost duse la adăpat și noi am întins tabăra, dar, înainte să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
duse la adăpat și noi am întins tabăra, dar, înainte să ne așezăm la masă, tata și mamele mele s-au dus la malul Eufratului și au vărsat vin în cinstea marelui fluviu. Nu eram singurii care așteptam să trecem vadul. În susul și în josul apei, erau o mulțime de negustori care se opriseră și ei să mânânce și să doarmă. Frații mei se tot învârteau pe acolo și se minunau văzând atâtea fețe noi și haine ciudate. „O cămilă”, a strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nisipul din jur se vedeau urmele adânci ale pășitorilor ciopliți de Selat pentru prietenul meu Enkim. - Nu e singura... chestie din asta, Îmi atrase Minos atenția. Mai sunt câteva, la fel, tot pe malul apei. Le-a făcut numai pe lângă vaduri, dar nu chiar În mijlocul drumului. Nu le vezi decât dacă ești de-al locului, sau dacă știi dinainte unde să le cauți. Am dat din cap. M-am ghemuit lângă ciudata făcătură. Am atins-o. - Vrei să le spulber? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
geometrii capilare care duc spre o inimă nevăzută. S-a pornit și vântul de la răsărit. Și cum încrețește apa, la fața ei iată că apar cinci, șase cioturi, parcă ar fi stâlpii unui pod surpat sau țăruși înfipți într-un vad. Șirul lor se pierde în depărtare sub cerul scund. Hai, Sofronie, ce mai stai? Și sticletele zboară pe altă creangă. S-a zgribulit, spune uitându-se pe fereastră femeia care învârte în mămăligă. Curtea cât pumnul îi întoarce privirea cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
distrugi. Porniră într-un lung marș pe cărări încâlcite, pe care doar yubani-i le cunoșteau, traversând igarapés, mlaștini cu palmieri nipa și râușoare, ocolind mereu râurile mari, apele adânci, lagunele, pe care n-ar fi putut să le treacă prin vad cu apa până în talie. Pentru yubani, apele adânci erau sălaș pentru Taré, spiritele răului, care căutau, în frig și întuneric, adăpost împotriva forțelor soarelui, aliat al spiritelor binelui - Intié -, cu care se aflau în veșnic război. Taré erau stăpânii nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un loc necunoscut, cu un peisaj abrupt cu multă verdeață... o apă mare, învolburată, cobora din munți vijelioasă printre stânci. Iorgu trebuia să treacă de partea cealaltă a apei, ca să ajungă sus pe munte la Schit, pentru rugăciune. Printr-un vad, mai puțin adânc, păsind cu băgare de seamă pe pietre, a trecut de partea cealaltă a apei. Când, deodată, a văzut-o pe Vasilica. Stătea într-un docar tras de doi cai albi, ca spuma laptelui, si îl privea râzând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
detaliate în Corpusul din finalul volumului de față, menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelate la mână, specifice veacurilor V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. b) Vadul Bârladului: pe două mici promontorii, de dincolo de calea ferată, situate la aproximativ 1,5 km nord-est de sat, s-au identificat fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ochi prea buni pentru Otilia, și mi se pare că nici pentru mine. - Nu, confirmă Pascalopol, foarte serios. Intr-adevăr, cocoana Aglae nu cultivă prea mult virtuțile creștine. Însă dumneata, domnule Felix, ești un om cu desăvârșire independent, și nu vad ce conflicte ai putea avea cu ea. Cu domnișoara Otilia (Pascalopol se întoarse ocrotitor către fată și părea a vorbi numai pentru ea), se schimbă puțin chestiunea. E ceva mai delicat. Dar vom lua măsuri, trebuie să luăm măsuri. Am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]