1,632 matches
-
dar a face filosofie din astfel de economisme nu mi se pare absurd, mi se pare aberant. C'est déjà trop, trop à la française. Istoria filosofiei este întoarsă cu susul în jos. Dacă de la Platon încoace, cel puțin era valorizată interioritatea, regăsirea sinelui, conștiința, iar primatul, sub o formă sau alta, era acordat mereu aceluiași, acum totul e orientat spre afară, în favoarea unei exteriorități seculare, dar pragmatice, șocogene. Se caută ce nu poate fi gîndit, raționat și nici exprimat cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
copilului dizabil și, prin intermediul surselor de recuperare, învățare și profesionalizare existente în teritoriu, poate contribui substanțial la asigurarea unor condiții de ordin afectiv, material, spiritual, menite să compenseze deficitul, să stimuleze realizarea de sine și, acolo unde este cazul, să valorizeze manifestările creative ale propriului copil. 3.3 Stimularea și cultivarea creativității și aptitudinilor în școală Relația școală-creativitate în general este larg dezbătută în literatura contemporană de specialitate. Poziția cea mai răspândită a cercetătorilor era, până nu demult, foarte critică la adresa
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
relevante obținute prin celelalte metode de evaluare. El reprezintă „cartea de vizită“ a elevului urmărind procesul global înregistrat de acesta, nu numai în ceea ce privește cunoștințele achiziționate pe o unitate mare de timp, dar și atitudinile acestuia; este un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acționând ca factor al dezvoltării personalității, rezervându-i elevului un rol activ în învățare. Portofoliul poate fi de două tipuri: portofoliu de învățare și portofoliu de evaluare. În funcție de caracterul său, se modifică și conținutul acestuia
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
pe elevi să-și dezvolte capacitățile de autocunoaștere și de autoevaluare, să compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele învățării și de standardele educaționale, să-și dezvolte un program propriu de învățare, să-și autoevalueze și valorizeze atitudini și comportamente. Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare externă în lista metodelor alternative de evaluare. Examenele certifică, la sfârșit de ciclu școlar, cunoștințele și competențele elevilor care le permit acestora să acceadă într-o nouă formă de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
alegători în jurul lui 37% (85% - 48%). Proporțiile efective de nonrăspunsuri, în anchetele și sondajele reale, depind de foarte mulți factori, începând cu țara în care se efectuează - existând variații în funcție de tradițiile efectuării de anchete și sondaje, de felul cum sunt valorizate acestea de opinia publică și de alte trăsături socio-culturale - și sfârșind cu prestigiul instituției care face investigația, trecând printr-o serie de alte aspecte precum: tema cercetării, tehnica de anchetă, subpopulația vizată, calitatea operatorilor ș.a.m.d. O lucrare metodologică
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de „portret-robot” al poeziei românești a anilor ’70 ai secolului al XX-lea sau, în orice caz, al formulei predominante a acesteia. Permeabil, probabil, influențelor diverse - fără să fie vizibil influențat de vreun poet anume - , receptiv la un climat poetic valorizat îndeobște în epoca formării sale, poetul nu impresionează prin originalitate frapant definită, deși conferă, inevitabil, o modulație personală unor teme și moduri de expresie de relativ largă circulație. Se regăsesc în textele sale instituirea lirică a unui pannaturism legitimat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
nu îi oferă deținătorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor sau, cu alte cuvinte, că aceasta este o meserie mai potrivită pentru femei decât pentru bărbați. Motivele acestei realități ar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
iar fetele și-ar dori să fie mai slabe și cu sânii mai mari. Ambele sexe sunt îngrijorate în privința greutății și a înălțimii. Totuși, fetele sunt mai nemulțumite de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
stabilesc la nivelul organizației au caracter ierarhic, fiecare membru având propria poziție și responsabilitate, stabilite în conformitate cu competențele sale; * adevărul aparține, prin excelență, vârstnicilor care au nu numai vechime, ci și înțelepciune și experiență. Contrastul celor două culturi este izbitor: prima valorizează individul, promovând respectul, autonomia, autoritatea informației și este specifică organizațiilor ca sisteme naturale și deschise, în timp ce a doua acordă prioritate organizației, prin promovarea ierarhiei, autorității, competenței, fiind tributară organizațiilor privite ca sisteme raționale și închise. Delimitarea valorică a celor două
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
valori în defavoarea altora, riscul fiind ca indivizii să simuleze adeziunea la acestea, pentru ca în profunzime să apară conflicte ce vor rămâne în stare latentă până la apariția unei ocazii care să producă declanșarea și escaladarea acestora. De exemplu, în organizațiile care valorizează exclusiv cooperarea, munca în echipă, dincolo de avantajele acesteia, se creează șanse pentru manifestarea gândirii de grup, a conformismului, a pierderii "instinctului" de conservare și afirmare a propriei identități. La polul opus, organizațiile care ridică la rang de valoare absolută competiția
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din sarcinile managerului fiind delegate echipelor. Reprezintă o cultură specifică mediilor caracterizate printr-un grad ridicat de profesionalism, prin dinamism, ceea ce o face capabilă de adaptare la nou. d) Cultura de persoane/existențială (gen "roi"), aflată sub patronajul lui Dionysos, valorizează din plin indivizii, rolul managerului limitându-se la coordonarea activităților. Reprezintă o cultură ce se regăsește mai rar la nivelul organizațiilor. Activitățile derulate se caracterizează prin profesionalism și un nivel crescut al expertizei. Deși organizațiile se pliază, în general, pe
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens. Ea va deveni
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultura comunitară par a se regăsi foarte puțin la nivelul școlii, ultima fiind chiar foarte slab reprezentată. Raportând cultura școlii la tipologia elaborată de C. Handy, constatăm că, deși organizația școlară se pliază cel mai bine pe cultura sarcinii, care valorizează echipa și competențele profesionale ale indivizilor, menținerea unei anumite doze de birocrație și centralism la nivelul sistemului educațional face ca la nivelul școlii românești să se perpetueze elementele culturii puterii și ale culturii de roluri. Dacă acceptăm faptul că fiecare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unui scop, nu putem să nu ne întrebăm: "sunt ele capabile să confere identitate individului?" Da și nu, în funcție de tipul organizației, de importanța pe care aceasta o acordă factorului uman. Pesimiștii ar putea considera că nu există organizații care să valorizeze cu adevărat individul și care să fie sincer interesate de calitatea climatului organizațional. Există doar organizații care recunosc și acceptă declarativ rolul individului în formarea și dezvoltarea personalității organizației, dar care nu întreprind nimic sau prea puțin pentru obiectivarea acestor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
climatul direct răspunzător de "sănătatea" organizației respective, prin aceasta înțelegându-se capacitatea ei de a funcționa și de a se dezvolta în parametrii optimi. La nivel educațional, o școală "sănătoasă" este caracterizată printr-un climat deschis, participativ care promovează și valorizează potențialul uman, relațiile de cooperare și competiție non-agresivă, mobilizează eforturile tuturor în sensul cercetării și autodeterminării. În viziunea noastră, la nivelul oricărei organizații, inclusiv al școlii, climatul poate fi în același timp cauză și efect al dezvoltării organizaționale. Este cauză
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizații. Responsabilitatea decizională revine managerilor, situați la vârful ierarhiei, în timp ce implementarea acesteia reprezintă o activitate distinctă ce revine structurilor inferioare. Altfel spus, viitorul sau destinul organizației depind de capacitatea managerului de elaborare a planului strategic. Perspectiva postmodernistă accentuează latura afectiv-emoțională, valorizând resursa umană pe care o consideră capabilă de creativitate, diversitate, inovare. Rolul managerilor este limitat, reducându-se la crearea condițiilor propice manifestării creativității oamenilor. Paradigma neomodernistă minimalizează importanța planificării strategice, considerând importantă descoperirea strategiei. Este adepta activității manageriale proactive, bazată
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
egalizarea șanselor: cele două concepte ar trebui să stea la baza regândirii educației. Competiția nu trebuie văzută ca un scop în sine, ceea ce ar periclita egalizarea șanselor. În fapt este vorba de a facilita fiecărui individ ocaziile de a-și valoriza propriul potențial, dar și de a promova cooperarea; * tensiuni între explozia cunoașterii și capacitatea individuală de a o asimila: reprezintă un aspect important al realității contemporane, unul dintre motivele care au generat vii dezbateri legate de interdependența dintre informativ și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Nedelciu. Sunt intervievate personalități literare considerate a fi fost ostile ceaușismului (Eugen Simion, Valeriu Cristea, Augustin Buzura ș.a.). Publică proză Nicolae Iliescu, George Cușnarencu, Daniel Bănulescu. Alături de Al. Piru, titular, în continuare, al rubricii, ține cronică literară Gabriel Rusu. Este valorizată în mod deosebit generația ’80, inclusiv acei membri ai ei - cei mai marcanți, de altfel - care fuseseră boicotați ori minimalizați în perioada predecembristă. În numărul 8/1990 e publicat un „dosar” intitulat Optzeciștii, în care e recapitulată activitatea de la Cenaclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
educative ale oricărui părinte, sînt definite stilurile de influențare utilizate în promovarea sau represiunea unei anumite acțiuni. Acestea traduc concepțiile diferite despre eficacitatea marilor principii educative și pot, consideră sociologii elvețieni, să fie împărțite în două mari categorii: • Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care implică: claritatea și permanența reglementărilor; noncontradicția dintre agenții socializării; stabilitatea relativă a ritmurilor și stilurilor de viață cotidiană; definirea precisă a competențelor diverșilor agenți ai socializării. • Accentul pe empatie, valorizat de alți părinți se referă la: existența unei bune comunicări între copil și agenții socializării; existența semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reușita în plan social: a fi capabil de a se adapta la cerințele legitime exprimate de societate, dar a putea, în același timp, să ia decizii pe cont propriu, a-și croi propriul drum în viață. Sociabilitatea, în sine, este valorizată de către părinți, dar nu și loialitatea față de propriul grup sau spiritul militant. Transpare un fel de dezimplicare în viața comunității: cooperarea e privită, mai degrabă, ca un mijloc de a-ți atinge propriile obiective și nu ca o atitudine civică
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ar fi putut alege doar cîte două variante din trei categorii și una din a patra. Procentul mic de alegeri pentru "Să gîndească logic, să aibă spirit critic" dintre itemii exprimînd autonomia nu înseamnă, neapărat, că acest aspect nu este valorizat de către părinți, ci că, probabil, încrederea în sine și autonomia apar ca fiind mai utile copilului. Au fost construiți indicatorii sintetici desemnînd numărul de alegeri făcute pentru fiecare tip de obiective educative. Teoretic, fiecare indicator poate lua valori între zero
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interesant e acela că atît pentru fete, cît și pentru băieți, mamele aleg cu atît mai mult itemii desemnînd acomodarea cu cît își percep copiii ca fiind mai receptivi la cerințele pe care le exprimă. Am putea presupune că părinții valorizează mai mult calitățile pe care efectiv le are copilul în momentul prezent. Datorită faptului că cercetarea este transversală, nu putem ști care au fost, de-a lungul evoluției copilului, principiile educative după care s-au ghidat mamele și dacă a
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]