1,700 matches
-
de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării trecutului comunist. Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea convingerilor, care deși valorizează pozitiv fostul regim, nu dorește reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8 clase 30,5 11,7 57,8 9-10 clase și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) a VIII-a 62,4 37,6 a IX-a 64,6 35,4 a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii atribuie atitudini favorabile comunismului într-un procent mai mare părinților (50,1 la sută evaluează perioada actuală ca fiind mai rea și mult mai rea decât cea comunistă, deci implicit valorizează mai mult trecutul comunist decât prezentul postcomunist) decât profesorilor (doar 40,6 la sută dintre aceștia ar putea fi calificați drept nostalgici după comunism în percepția elevilor lor). Tabelul următor arată gradul de transmisie intergenerațională a atitudinilor despre comunism. Tabel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la care gânditorul însuși să nu fie întotdeauna pe deplin conștient"47, acestor strategii le-ar putea fi asociat un atribut ideologic, întrucât ele își extrag resursele din cadrul social și politic valorizat inclusiv la nivelul imaginarului social în care ideile și, deci, cunoașterea sunt produse. Sceptici sau failibiliști, revizioniști ai epistemologiei, metodologiști, anti-metodologiști sau pur și simplu rebeli, gânditorii modernității nu au putut fi indiferenți la condițiile sociale, politice și istorice ale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de credințe împărtășite în plan social, fiind urmată de adoptarea anumitor tipare atitudinale și comportamentale și de participarea integrativă la anumite practici sociale, individul contribuie, ca membru
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nonsens pentru bătrânețea fiziologică, normală (verde). Urmare a acestei concepții s-a și Înființat Institutul Național de Geriatrie. Teoria dezangajării totale care stă la baza paradigmei funcționaliste este contrazisă astăzi și pusă la Îndoială de teoria activismului care Încearcă să valorizeze social vârsta a treia și să beneficieze profesional de experiența acestei categorii sociale, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce În ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuții impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor În cadrul funcțiilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ne ajută să percepem suferința Într‑o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, În Hristos, și nu ca ceva golit de sens. Putem Încredința suferința noas‑ tră lui Dumnezeu, cu nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să‑L rugăm apoi să ne ajute să‑i descoperim sensul. Suntem Îndemnați de Părinții sfinți să oferim sufe‑ rințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, și le va folosi pentru a ne aduce la noi adâncimi ale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vrednic să‑l purifice sufletește ori să‑i ofere șansa pentru o credință mai desăvârșită, pentru ca și cununile cerești să fie mai strălucitoare. Ce contează este modul În care percepem acea suferință și modul În care ne pregătim s‑o valorizăm. 196 Suferința și creșterea spirituală Răbdarea durerii, a Încercărilor și a necazurilor ne forti‑ fică și ne ajută În lupta duhovnicească. Odată cu depășirea prin răbdare a unui necaz, câștigăm o atentă cunoaștere asupra propriilor slăbiciuni, pe care trebuie să le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
presiuni dinspre forțele modernității, ale postmodernității și ale tradiționalismului. Complicata ecuație în care sunt aruncate nu e soluționabilă prin nici unul dintre cei trei termeni, ci printr-un al patrulea, dincolo de toate aceste provocări o mentalitate transmodernă, în stare să le valorizeze pe celelalte. În ultimii 40-50 de ani (situația e valabilă și pentru alte foste colonii de pe glob), majoritatea acestor state și-au dobândit independența, fiind puse sub presiunile modernizării după tipare occidentale. Efectele paramoderne au trezit tentația de a învinui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
esențial] pentru firm].) În societ]țile de mici dimensiuni instituțiile sunt adaptabile, îndeplinind simultan mai multe funcții, si nu pot fi separate cu ușurinț] din cauza nivelului mare de relevant] reciproc]. (În astfel de societ]ți un schimb economic poate fi valorizat mai mult pentru câștigul social pe care îl aduce decât pentru câștigul material.) Sistemul moral al unei astfel de societ]ți nu poate fi g]sit într-un sistem de gandire unic, ușor identificabil și coerent. Că o categorie abstract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale deșertului. Ei au reușit s] fac] fâț] aceastor condiții prin folosirea unui inventar restrâns de cultur] material] și a unei bog]ții de cunoștințe cu ingenuitate și cu o simplitate elegant] și eficient]. Puterea și bogăția material] nu sunt valorizate la fel de mult ca și în cultura noastr]. Ei au descoperit o securitate social] și psihologic] foarte diferit] de ceea ce ne dorim noi. Au f]cut acest lucru utilizând aproape același aparat cultural pe care îl avem și noi, iar felul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale. Bineînțeles, morală furnizeaz] un set de orient]ri, ajutând astfel la crearea și menținerea unor aștep]ri coerențe referitoare la comportament, dar opereaz] la nivel impersonal deoarece nu mai exist] aceeași capacitate de negociere. Astfel, morală tinde s] fie valorizat] mai mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care se desprinde nu este c] societ]țile de mici dimensiuni ar avea sisteme morale mai puțin dezvoltate. S-ar putea susține chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c] toți indivizii sunt egoiști, iar egoismul nu este întotdeauna valorizat negativ. Putem vorbi aici de dou] abod]ri majore. Prima dintre ele, care face obiectul acestei secțiuni, este egoismul psihologic: o teorie care susține c] toți indivizii sunt egoiști în sensul c] acțiunile lor sunt motivate întotdeauna de interesul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această perspectivă, este de a valoriza și facilita diferite parcursuri de învățare ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-a lungul întregii vieți este și sintagma societatea educațională, o sintagmă seducătoare, cu o istorie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accepta noi responsabilități și provocări. Încercând să evidențieze diferențele legate de context și de felul în care acestea influențează învățarea la copil și adult, Resnick (apud Merriam, Caffarella, 1991) identifică patru astfel de aspecte: - dacă, la nivelul școlii, ceea ce este valorizat și recompensat este inteligența, în afara școlii, participarea socială dobândește o pondere mai mare; - în școală, în cadrul procesului de evaluare, ceea ce contează este rezultatul obținut prin folosirea abilităților cognitive, și nu prin utilizarea unor „instrumente” auxiliare (cărți, calculatoare, tabele etc.), așa cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pondere mai mare; - în școală, în cadrul procesului de evaluare, ceea ce contează este rezultatul obținut prin folosirea abilităților cognitive, și nu prin utilizarea unor „instrumente” auxiliare (cărți, calculatoare, tabele etc.), așa cum se întâmplă în lumea reală pentru a fi eficient; - școala valorizează mai mult manipularea simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i vor reduce la tăcere pe ceilalți, atribuind, eventual, roluri sau distribuind sarcini nominal. Munca pe grupe presupune implicarea și activizarea studenților; de aceea, trebuie să le lăsăm suficient timp de lucru, să le dăm sarcini relevante, dar și să valorizăm și să respectăm efortul lor. Pentru a respecta aceste cerințe, sunt câțiva pași, câteva reguli metodologice de urmat: - explicați clar sarcina (sarcini scurte și simple; o singură sarcină! sau, dacă sarcina este mai complexă, împărțiți-o împreună cu ei în elemente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării”) și, nu în ultimul rând, network society („societatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această perspectivă, este de a valoriza și facilita diferite parcursuri de învățare ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-a lungul întregii vieți este și sintagma societatea educațională, o sintagmă seducătoare, cu o istorie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accepta noi responsabilități și provocări. Încercând să evidențieze diferențele legate de context și de felul în care acestea influențează învățarea la copil și adult, Resnick (apud Merriam, Caffarella, 1991) identifică patru astfel de aspecte: - dacă, la nivelul școlii, ceea ce este valorizat și recompensat este inteligența, în afara școlii, participarea socială dobândește o pondere mai mare; - în școală, în cadrul procesului de evaluare, ceea ce contează este rezultatul obținut prin folosirea abilităților cognitive, și nu prin utilizarea unor „instrumente” auxiliare (cărți, calculatoare, tabele etc.), așa cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]