1,369 matches
-
binecuvântare de la Dumnezeu, Părintele tuturor. Așadar, când ne rugăm, să ne curățim inimile de orice îndoială, umbră de mândrie, iar în locul lor să așezăm mai multă dragoste, mai multă bunătate, mai multă smerenie, ca astfel să ne întoarcem acasă asemeni vameșului, adică „mai îndreptați și mai întăriți cu duhul”. Să avem în noi rugăciunea vameșului din Evanghelie: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosul.” Această scurtă și smerită cerere constituie un model veșnic de rugăciune sinceră și curată, trăită în toată complexitatea ei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
orice îndoială, umbră de mândrie, iar în locul lor să așezăm mai multă dragoste, mai multă bunătate, mai multă smerenie, ca astfel să ne întoarcem acasă asemeni vameșului, adică „mai îndreptați și mai întăriți cu duhul”. Să avem în noi rugăciunea vameșului din Evanghelie: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosul.” Această scurtă și smerită cerere constituie un model veșnic de rugăciune sinceră și curată, trăită în toată complexitatea ei. Creștinii de azi uită că smerenia este temelia sfințeniei. Smerenia este cea dintâi virtute
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-te pe calea mântuirii. Așadar, o rugăciune scurtă și smerită, ce cheamă numele lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, este mai de folos decât lauda de sine pentru faptele noastre cele bune. Rugăciunea vameșului o putem rosti în gând, în timpul muncii, în mers, în orice moment și chiar atunci când stai de vorbă cu cineva. Prin ea se arată că rugăciunea adevărată nu constă „în vorbărie multă”, ci în „duh și adevăr”, care este mila
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
morale. Sufletul nostru este supus la o judecată aspră, prin care condamnăm tot ce este rău și devenim preocupați în mod deosebit să fim creștini adevărați așa cum ne cere Dumnezeu. Un uimitor exemplu de pocăință este pilda lui Zaheu vameșul. Acesta auzise de Iisus Hristos, de faptele lui minunate, de învățătura lui, dar mai ales auzise că nu se ferește de oameni păcătoși, și nici de vameși, ba mai mult stă cu ei la masă. Frământat de gânduri și mustrat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cum ne cere Dumnezeu. Un uimitor exemplu de pocăință este pilda lui Zaheu vameșul. Acesta auzise de Iisus Hristos, de faptele lui minunate, de învățătura lui, dar mai ales auzise că nu se ferește de oameni păcătoși, și nici de vameși, ba mai mult stă cu ei la masă. Frământat de gânduri și mustrat de propria conștiință, în sufletul lui Zaheu se naște dorința de a-l vedea pe Iisus. Așa apare în fiecare din noi un gând bun, mai ales
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dorința de a-l vedea pe Iisus. Așa apare în fiecare din noi un gând bun, mai ales atunci când ne dăm seama de starea jalnică în care ne-a adus mulțimea păcatelor noastre, când simțim greutatea și apăsarea lor. Zaheu vameșul era urât și disprețuit de cei din neamul său, doarece încasa mai multe impozite decât prevedea legea. Așadar, era bogat, necinstit și trădător de neam, dar conștiința sa îi spunea că așa nu se mai poate. Trebuia să facă ceva
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o viață păcătoasă. Harul lui Dumnezeu este aproape așa cum este aerul pe care îl respirăm. în acest sens, proorocul zice: „înainte de a mă chema eu voi răspunde, și în vreme ce ei încă vorbesc, eu voi auzi”. Din omul păcătos, din Zaheu vameșul, izbucnește biruitor un om nou. Pentru aceasta, este și rămâne pentru noi un model demn de urmat. Să luăm aminte la treptele urmate de Zaheu, pentru că una este actul de pocăință și altceva faptele pocăinței. Adevărata pocăință este recunoașterea păcatului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
necazuri să păstrăm curățenia inimii, să ne înmulțim evlavia și să ne depărtăm de păcat ca toate cererile noastre să se împlinească. S-a rugat un fariseu, care împlinea Legea și se lăuda cu aceasta. S-a rugat și un vameș păcătos care a cerut smerit iertare. Cel dântâi s-a întors mai păcătos la casa sa, cel de-al doilea s-a întors mai îndreptat. Rugăciunea curată și smerită sfințește pe cel care o săvârșește, toate ale sale și din jurul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
te pot vedea pe Tine, Doamne! Ai milă, Stăpâne, și învrednicește-mă să pot și eu vedea măreața operă a mâinilor Tale, ca să pot striga ca psalmistul: „Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut”. Vameșul vine la templu cu conștiința frământată, fapt care îl face să nu îndrăznească nici măcar să-și ridice ochii la cer, către Tatăl ceresc, căci știa că L-a supărat prin faptele sale. Stătea deoparte și își bătea pieptul zicând: „Dumnezeule
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și a curăți mintea, și a o „face să coboare în inimă”, „metoda” folosită invocarea numelui lui Iisus, cu formulele: „Doamne Iisus Hristoase, miluiește-mă”, „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Chemarea numelui combină chemările din Evanghelie ale vameșului și orbului într-o formulă care poate fi prescurtată, care poate fi întretăiată de tăceri, care poate fi uneori un strigăt de smerenie în stare pură, care poate deveni un fel de pecete a binecuvântării sau un cântec de dragoste
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
alcătuiesc o morală biruitoare. Este necesar să subliniez faptul că „Rugăciunea lui Iisus” nu este o taină pe care s-o oficieze numai preoții, sau o practică ce aparține monahilor. Tot creștinul trebuie să spună, cu pocăință și smerenie ca vameșul, ca femeia cananeiancă, către Domnul Iisus Hristos: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Pr. Dumitru Stăniloae spunea: „Pentru cel care dorește să-și mențină vigoarea credinței prin rugăciune se pune, deci, o dublă problemă: de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
donația nu-i dă să lase să apară ceea ce nu-i aparține, inevidența esențială a faptului de a apărea ca fapt de a apărea fenomenal" (Jean-Luc Marion, Fiind dat. O fenomenologie a donației, Editura Deisis, Sibiu, 2003, pp. 70-71). 49 Vameșul pictând sau călătoria (E); Aproapele (E), pp. 123, 197. 50 Fructe (E); Din litere (E), pp. 117, 153. "Din litere ca dintr-o urnă/ din cenușa numelor/ din trupul cuvintelor/ ce se schimbă la față/ din înțelepciunea-nstelată/ ca din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dacă pasiunile astfel stârnite n-ar fi cuprins-o într-un târziu și pe Rada, în brațele căreia el își găsise un precar adăpost. Calmă înaintea furtunii, Rada avea boală mare pe Ciriu, bărbatu-său, de când o dăduse drept plată vameșului turc ca să-l lase să treacă marfa peste frontieră. Turcul ridicase pătura de sub coviltir și, văzând marfa, dăduse din cap, cum că nu-i deloc a bună. Se ducea cu pași răi și hotărâți drept spre telefon când Ciriu îl
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oamenii, să se uite la copiii lui mulți și lipsiți de toate cele în afară de orăcăit, să nu-l jupoaie tocmai pe-un amărât ca el, care n-avea nici dinți în gură de sărac ce era. Și deschisese gura la vameș, ca să-i arate că nu minte, și împunsese cu degetul dezolantul loc viran, mai nepătruns de freza dentară ca pădurile cuaternarului. Turcul, greu de cap cum o fi fost el, o lăsase atunci mai moale cu telefonul și-și ațintise
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fenomene lingvistice întâlnite în glosarele cronicarilor ca și în scrierile lui D. Cantemir este coexistența împrumuturilor de termeni de diferite origini. În Transilvania, relațiile economice cu Ungaria au contribuit la fenomenul împrumutului termenilor de origine maghiară: vamă (cf. ung. vám); vameș (cf. ung. vámos) etc. Comerțul cu grecii și turcii a avut consecințe lexico - semantice în contactul lingvistic: catastif (cf. ngr. katástihon - registru, condică), mâzdă (cf. tc. plată), peșin (cf. tc. peșin - numerar) etc. Tot prin intermediul grecilor pătrund italienismele: spițer (cf.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
moartă ori nu. Dar, ce e valabil pentru vultur - „vulturul mort nu cade niciodată din cuib” - ar trebui să fie adevărat și pentru cuc. Cât privește ceasul lui Stratan, între două strofe ale acestui pictor nu mai naiv decât Rousseau Vameșul și trăgând cu ochiul la suprarealitatea diavolească a lui Dali („Ceasul nu mai bate/ Oară’i douăsprăzăș fix./ Doamne, ce înseamnă/ Oare semnul X?” și „Mai cântă o dată./ Fix la douăsprăzăș fix./ Cred că oricum ceva înseamnă/ Semnul ista X
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pămîntul italian. Din clipa aceea m-am hotărît să urmez cu sfințenie drumul înscris pe biletul de călătorie, Genova Geneva Paris, fără opriri neașteptate și "tragere de timp". În trenul ce mă ducea spre granița Elveției, în apropiere de Domodossola, vameșul italian mi-a adresat o privire dojenitoare răsfoindu-mi pașaportul: aveam o viză de tranzit de cinci zile și mă plimbasem peste zece zile pe pămîntul italian. Cu glas înecat dar cu sclipiri de entuziasm în ochi, i-am explicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
rapid în urmă peisajele superbe ale țării noastre și în curând sosi la granița cu Bulgaria. Câțiva dintre securiști au coborât discret trei cutii cu “Busuioaca de Bohotin” din spatele autocarului, iar unul dintre ei m-a delegat să merg la vameș și să-i comunic că i s-a lăsat ceva “în tufiș”, deoarece eu eram singura care vorbea fluent câteva limbi străine. Lăură trecu “misiunea” cu bine și se întoarse cu parolă “liber la trecere”. Autocarul demara imediat, străbătând ținutul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
așadar într-o acțiune antiapoptotică, favorabilă transformării neoplazice; c) elaborarea de proteine care inhibă apoptoza: se împiedică astfel moartea acelor celule care din cauza unor efecte de structură sau funcție sunt respinse de a se înmulți, deci a se perpetua, de către „vameșii chimici“ prezenți la punctele de restricție și la cele de control. Herpesvirusul este capabil să elaboreze o astfel de proteină antiapoptotică. B. Atacul unor antigene virale asupra câtorva proteine cu rol în reglarea ciclului celular normal și deci cu funcții
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
puteți să adăugați și o oală de borș." " Tocmai bine ne cade, că afacerile nu prea merg. Dacă nu era sanatoriul, am fi dat faliment." "Dar localnicii nu mănâncă pește?" "Ce localnici?" Petea se apucă să numere pe degete: "Învățătorul, vameșul, șeful gării, comandantul portului, poștașul, și mai sunt câțiva... Afară de noi, pescarii, ăștia sunt localnicii. Veniți toți din Regat. Unii cu familiile, alții, neînsurați, mănâncă la restaurantul gării, singurul care rămâne tot anul deschis. Când nu mai sunt turiști, se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vin să ia trenul. Satul de pescari, minat de alcoolism și sărăcie, are alte griji, iar cei câțiva funcționari veniți din Vechiul Regat sunt fie deja căsătoriți, fie celibatari care nu se au bine cu dragostea, ca, de exemplu, bietul vameș, care o urmărește cu flama lui pe o infirmieră divorțată, singura de pe aici care are familie și este prin urmare obligată să părăsească din când în când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Și deodată, se lovi peste frunte: sigur că da, ea e infirmiera divorțată de care îi vorbise învățătorul! Totul se acceleră puțin mai tare în direcția realității și în detrimentul visului. Idila nici măcar nu începuse și el avea deja un rival, vameșul. Și nu Nastia era femeia ieșită din valuri? Se ridică și-și căută șortul. Când te gândești că, de când sosise, nici măcar nu se gândise să facă o baie! Plaja era și mai pustie, dacă e cu putință așa ceva. Chiar și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vizite de control peste trei luni. III Când locotenentul și învățătorul s-au putut în sfârșit reîntâlni, au reluat discuția de unde o lăsaseră înainte de alarmă. "Cu ce să începem, Filip?", întrebă suspinând învățătorul, după ce mâncaseră la pescari. "Din nefericire, de la vameș, pentru că el era, nu-i așa?" Aa, ai ghicit!" Cine altcineva de pe-aici mi-ar fi putut dovedi o asemenea dușmănie?" " Îmi cer scuze pentru incident." "Nu te scuza, n-ai niciun amestec. Nici eu, de altfel. Dacă n-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
făcut-o să sufere teribil. După ce se vindecă, ar vrea să se întoarcă în Grecia. El ezită. Părinții lui sunt bătrâni și e singurul lor copil. Dar nu ești în apele tale sau mă înșel? "Nu te înșeli. Incidentul cu vameșul mă plictisește. Am chef să mă mut." Să te muți din cauza vameșului! Dar e absurd, n-o să poți găsi în Bugaz o casă mai confortabilă. "Știu, dar mă simt într-o situație periclitată." Nu înțeleg prea bine ce de deranjează
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întoarcă în Grecia. El ezită. Părinții lui sunt bătrâni și e singurul lor copil. Dar nu ești în apele tale sau mă înșel? "Nu te înșeli. Incidentul cu vameșul mă plictisește. Am chef să mă mut." Să te muți din cauza vameșului! Dar e absurd, n-o să poți găsi în Bugaz o casă mai confortabilă. "Știu, dar mă simt într-o situație periclitată." Nu înțeleg prea bine ce de deranjează. Omul ăsta mă urăște." Ei și? El urăște pe toată lumea. Pe tine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]