1,978 matches
-
pe una dintre primele hetaire mistice din imaginarul thanatic european. Este suficient să punctez aici obsesia eliadescă pentru ofiomorfism și caracterul pervers al Christinei, devoratoare și manipulatoare de bărbați, ca și mai vechea regină libiană. O altă sursă europeană a vampirului feminin ar fi cea oferită de poemul romanticului Samuel Taylor Coleridge, Christabel, care conține, in nuce, chiar și relația dintre vampir și protejata hipnotizată a acesteia (cuplul Geraldine-Christabel devine, în rescrierea lui Eliade, cuplul Christina-Simina). Iar, dacă este să împing
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pervers al Christinei, devoratoare și manipulatoare de bărbați, ca și mai vechea regină libiană. O altă sursă europeană a vampirului feminin ar fi cea oferită de poemul romanticului Samuel Taylor Coleridge, Christabel, care conține, in nuce, chiar și relația dintre vampir și protejata hipnotizată a acesteia (cuplul Geraldine-Christabel devine, în rescrierea lui Eliade, cuplul Christina-Simina). Iar, dacă este să împing discuția privitoare la hipotextele posibile ale romanului Domnișoara Christina până la preromantismul german, ar trebui menționate cel puțin cele trei poeme care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
privitoare la hipotextele posibile ale romanului Domnișoara Christina până la preromantismul german, ar trebui menționate cel puțin cele trei poeme care, potrivit lui Jörg Waltje, "au devenit cele mai influente pentru literatura gotică și pentru romanticii englezi în general" (2005: 32): Der Vampir de Heinrich Ossenfelder, Lenore de Gottfried August Bürger și Die Braut von Korinth de Johann Wolfgang Goethe. Cât privește filiera decadentă (ancrată tot în romantism), ar merita menționate prozele Carmilla de Sheridan LeFanu 97, Amena de Alexei Tolstoi, Clarimonde de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dormea. Îi era frică să închidă ochii, dar privi câteva clipe în jos, apoi privi din nou spre domnișoara Christina. Ea era tot acolo, privindu-l sticlos [...]". Sora cea mare, Sanda, începe să dea primele semne că este asaltată de vampir în capitolul următor, când o migrenă rebelă și aparent inocentă o țintuiește la pat (starea i se va agrava în continuare)101. Anterior, Simina își dezvăluise dimensiunea diabolică în fața lui Egor, purtând o stranie conversație cu acesta în vechea caleașcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
caracterul vizual: personajele par a se incarna sub ochii lectorului, care privește, terifiat, cum acestea cad pradă, pe rând, influenței malefice a revenant-ului. Există, în partea a opta, semne că natura însăși din preajma conacului este contaminată. Țânțarii, metonimii litotice ale vampirilor, sunt animați de sânge, ca pulsație elementară a vieții. Acesta este, de altfel, primul nivel al vampirismului. Femeia-vampir, Christina, le adaugă sexualitate asumată impudic și rebeliune contra convențiilor (inclusiv libertinaj în timpul vieții). Tocmai aceste trei caracteristici, dorința de a suge
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sexualitate asumată impudic și rebeliune contra convențiilor (inclusiv libertinaj în timpul vieții). Tocmai aceste trei caracteristici, dorința de a suge sânge, impulsul erotic și rebeliunea difuză, sunt și cele enumerate de Carol A. Senf în relație cu figura feminină tipică a vampirului. Ni se adaugă, just, că aceste trăsături le făceau pe femeile-vampir să apară mai periculoase decât corespondenții lor masculini, "în principal pentru că femeia tradițională trebuia să fie o ființă care hrănește, nu una care suge sânge, o ființă docilă, nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îl determină pe narator să ne prezinte, inițial, un dialog între cei doi bărbați și Simina, prin care ultima le anunță primilor, pe tonul cel mai natural, vizita apropiată a Christinei, momentan ocupată cu Egor. Acesta, în schimb, după plecarea vampirului, decide să-și salveze logodnica muribundă, pe Sanda. Sătenii, alertați de incendiu, se adună în grabă la conac (motivul este împrumutat, fără îndoială, din Frankenstein). Egor revine în casă, realizând că doamna Moscu, lovită de demență, se retrăsese în camera
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
știe ce are de făcut: "Egor apucase toporișca din mâna vecinului și se apropie de tablou. Înălță foarte sus brațul, apoi îl repezi în grumazul înfășurat în dantelă al domnișoarei Christina. I se păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima lui Egor. Partea finală ne dezvăluie amploarea distrugerii orgiastice executate de mulțimea alimentată de furie distructivă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de spus în legătură cu Domnișoara Christina, care rămâne, chiar și astăzi, o proză alertă și captivantă? Paul Cernat face o constatare foarte bună: "S-a vorbit, pe un ton oarecum peiorativ, și despre caracterul polițist, senzațional și cinematografic al intrigii "cu vampiri" (de horror erotico-metafizic, am spune noi astăzi)" (2009: 281). Evident, aplicarea unei grile de lectură forțate sau inadecvate asupra unui text construit după toate tiparele stilului gotic, având însă în centru o poetică de atmosferă de teroare transferată și adaptată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o pledoarie pentru utilitatea unei proze de această factură în literatura română nu va mai fi necesară. Mai ales pentru că, precum observa Jean-Jacques Rousseau însuși, într-o scrisoare către Christophe de Beaumont, arhiepiscopul de Paris, cine mai crede, astăzi, în vampiri? 2.5. Postfigurări Orbitor de Mircea Cărtărescu După șocul peioadei interbelice, date fiind condițiile dure impuse de regimul comunist, cititorul român nu a mai putut savura proze din registrul terorii estetice 102. Firul, oricum destul de fragil constituit de tradiție, s-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Essays from the Fifteenth International Conference on the Fantastic in the Arts. Edited by Allienne Becker. Westport, CT and London: Greenwood Press, 1996. 95-102. Lăzărescu, Gheorghe. Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică. București: Ed. Minerva, 1983. Lecouteux, Claude. Vampiri și vampirism. Autopsia unui mit. Traducere de Mihai Popescu. București: Ed. Saeculum I.O., 2002. Lemnaru, Oscar. Omul și umbra. Ediție îngrijită și prefață de Mircea Braga. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1975. Leonte, Liviu. Constantin Negruzzi. București: Ed. Minerva, 1980. Levack
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a face cu diavolul și cu apropiații acestuia sau cu monștri, altele sunt centrate asupra copiilor, fie malefici, posedați, fie având puteri ieșite din comun; altele au ca subiect o casă sau o clădire bântuită; altele sunt variații ale legendei vampirilor" (Seigneuret, 1988: I, 633). 14 În acest punct, trebuie notat că există două opinii distincte, chiar opuse: una concesivă, aparținându-i lui H.P. Lovecraft, potrivit căreia ar trebui să savurăm insulele de virtuozitate în marea de platitudini scrise, alta radicală
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
armatei lui Pancho Villa. De altfel, partea a treia din seria horror From Dusk till Dawn, intitulată The Hangman's Daughter și regizată, în 1999, de P.J. Pesce, are în centru tocmai figura prozatorului american, plasată într-o confruntare cu vampiri. 41 Cartea lui Henry James a inspirat opera muzicală omonimă, compusă, în 1954, de Benjamin Britten și considerată de mulți o adevărată capodoperă a spectralului. 42 Raymond T. McNally vorbește chiar despre un "gotic irlandez" în cazul prozatorului. Pentru o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
analiză a componentei oculte, inițiatice, evident gnostice a prozei eliadești, cf. Borbély, 2003: passim. 93 Dacă este să urmăm definițiile lui Calude Lecouteux, între cei doi termeni se poate pune un semn de echivalență; de pildă, în Istria, precizează autorul, "vampirul este numit strigon" (2002: 72), evocând, desigur, vrăjitoarea, dar și strigoiul. 94 De altfel, această modalitate de realizare narativă tinde să plaseze romanul lui Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă formulată de Bernadette Lynn Bosky: În povestirile din secolul al XIX-lea, această atracție (exercitată de vampir asupra victimei, n.m.) era mai mult o problemă de persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999: 223), deși, evident, Christina este (sau, dacă mi se permite să fiu răutăcios, fusese) și o femeie frumoasă. 95 Totuși, Ilina Gregori observă, din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
demență socială românească (asasinarea lui Duca), să fi hrănit "pe căi subterane imaginația lui Eliade de-a lungul celor două săptămâni de transă în care s-a născut [...] Domnișoara Christina" (2002: 143). 96 Matthew Gibson trasează originile fenomenului literar al vampirului "în tradițiile Orientului Apropiat", adăugând că "faima sa în Occident se datorează aproape exclusiv colecției de mărturii adunate de Dom Calmet în al său Tratat asupra strigoilor (1746)" (2006: 6-7). Pe de altă parte, Brian J. Frost afirmă că "debutul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Orientului Apropiat", adăugând că "faima sa în Occident se datorează aproape exclusiv colecției de mărturii adunate de Dom Calmet în al său Tratat asupra strigoilor (1746)" (2006: 6-7). Pe de altă parte, Brian J. Frost afirmă că "debutul probabil al vampirului în literatura de pură ficțiune" (1989: 36) îl reprezintă A Vampyre of the Fens, un poem anglo-saxon din secolul al XI-lea. 97 Despre Carmilla, Robert F. Geary afirmă chiar că este "prima poveste cu vampiri cu adevărat de succes
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că "debutul probabil al vampirului în literatura de pură ficțiune" (1989: 36) îl reprezintă A Vampyre of the Fens, un poem anglo-saxon din secolul al XI-lea. 97 Despre Carmilla, Robert F. Geary afirmă chiar că este "prima poveste cu vampiri cu adevărat de succes" (1999: 19). 98 Pentru detalii suplimentare, cf. Lecouteux, 2002: 19-21. 99 Pentru o incitantă paralelă între piesa lui Wilde și marele roman al lui Stoker, cf. Pencak, 2002: 31-36. 100 Cf., de pildă, titlul microromanului fantastic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
2002: 19-21. 99 Pentru o incitantă paralelă între piesa lui Wilde și marele roman al lui Stoker, cf. Pencak, 2002: 31-36. 100 Cf., de pildă, titlul microromanului fantastic Nouăsprezece trandafiri, apărut în 1980. 101 Motivul este omniprezent în prozele cu vampiri: cel mai celebru exemplu rămâne cel al Minei Harker, vampirizate de Dracula. 102 Date fiind circumstanțele social-politice în care fusese proiectat, probabil că lectorul român și-ar fi dorit foarte rar să guste din deliciile terifiantului: acestea sunt destinate unei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților privitoare la natura duală a femeii, a respingerii în chiar corporalitatea ei a maternității, dar și a unei funcții determinate civic a sexualității. Femeia fatală este o antimadonă, este Fiara (1902) sau Vampirul (1883-1884). Pentru a sublinia sensul decadent al acestei inversiuni malefic-sarcastice, aura Madonei sale este roșie, culoare a păcatului și a angoasei în pictura lui Munch, spre deosebire de aura luminoasă, albă, a Madonei în iconografia tradițională. Corpul ei senzual face un contrast
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a sterilității și a morții. Dansul vieții (și al morții) va înclina balanța către unul din poli, pictorul surprinde doar acel moment suspendat al condiției feminității și a tensiunilor care o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou precum Vampirul se află la capătul unui traseu al conotării negative a femininului, de la iubita devotată la femeia fatală, malefică. "Vampirul revine de numeroase ori în opera lui Munch. Ceea ce a pornit ca imagine a unei femei îmbrățișând tandru gâtul iubitului ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doar acel moment suspendat al condiției feminității și a tensiunilor care o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou precum Vampirul se află la capătul unui traseu al conotării negative a femininului, de la iubita devotată la femeia fatală, malefică. "Vampirul revine de numeroase ori în opera lui Munch. Ceea ce a pornit ca imagine a unei femei îmbrățișând tandru gâtul iubitului ei, a fost progresiv transformat în viziunea unei malefice, vampirice, curmând viața"356. În mod evident, ceva s-a schimbat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Pallady aflat la Muzeul Național de Artă din București. O tânără femeie cu părul roșcat stă întinsă pe o cuvertură, tapetul este alcătuit din cale uriașe, a căror sugestie carnală amplifică erotica posturală a femeii. Însă, un tablou precum Vampirii (1907) corespunde pe deplin licențioasei senzualități decadente. Vampirii femeli devoră o tânără victimă masculină, una poartă o floare în păr, o alta ține o floare în mână cu un gest delicat, floare a cărei culoare reverberează în părul de flamă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din București. O tânără femeie cu părul roșcat stă întinsă pe o cuvertură, tapetul este alcătuit din cale uriașe, a căror sugestie carnală amplifică erotica posturală a femeii. Însă, un tablou precum Vampirii (1907) corespunde pe deplin licențioasei senzualități decadente. Vampirii femeli devoră o tânără victimă masculină, una poartă o floare în păr, o alta ține o floare în mână cu un gest delicat, floare a cărei culoare reverberează în părul de flamă și rictusul hematoreic al alteia, iar florile sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]