2,609 matches
-
secundare a arsurilor și plăgilor. Antisepsia reprezintă totalitatea metodelor fizice, chimice sau biologice ce permit realizarea principiului enunțat mai sus. Sterilizarea reunește toate metodele fizico-chimice care realizează îndepărtarea sau distrugerea completă a tuturor agenților patogeni (bacterii, fungi, paraziți, viruși), forme vegetative sau forme de rezistență, fie că sunt patogene sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea cu oxid de
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
nesatisfăcătoare deoarece nu realizează condițiile fizice de distrugere a formelor de rezistență sporulate ! 1.2.2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENA Este o metodă modernă care se bazează pe efectul bactericid al oxidului de etilenă asupra tuturor microorganismelor în forme vegetative sau sporulate. Oxidul de etilenă este un gaz incolor care are marele avantaj de a fi deosebit de permeabil în textile, hârtie, material plastic, cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuțit de mare finețe, materiale protetice, instrumentar anestezic etc., materiale care sunt degradate
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
Struguri Boabe 50 18 Vișine Întregi 53 23 Zmeura întregi 47 20 Impurități minerale lipsa Staniu, mg/kg 100 Cupru mg/kg 5 Plumb lipsa Sorbat de potasiu 0,04 Caracteristci microbiologice Compoturile de fructe trebuie să nu conțină forme vegetative, spori sau toxine ale bacteriilor patogene și nici microorganisme, care se pot dezvolta și pot provoca alterarea produsului, poate fi admisă prezenta sporilor bacteriilor nepatogen sau netoxicogene, precum și a sporilor bacteriilor, care nu se pot dezvolta. Reguli pentru determinarea calității
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
local în plăgi. Leziunile termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate este variabilă. Uneori aceasta îmbracă aspectul de hipoestezie sau chiar poate lipsi. Aceste fenomene se explică prin aceea că fiecare nerv are o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
WeirMitchell). Se întâlnește de obicei, după leziuni ale plexului brahial, nervului median sau cubital. Durerea este continuă cu caracter de arsură. Crizele dureroase, durează săptămâni sau chiar luni după care pot să dispară treptat. Sindromul dureros se însoțește de modificări vegetative ce constau în tulburări circulatorii (edem, distrofii osoase, redori articulare, tulburări trofice) și mai ales apariția unei stări psihice particulare (anxietate, obsesie etc.). Cauzalgia se clasifică în trei grade: gradul I cauzalgia locală; gradul II regională, cuprinde toată extremitatea afectată
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate în sindromul de iritație caracterizat prin prezența tulburărilor senzitive, vaso-motorii și trofice ce afectează toate țesuturile din teritoriul nervului lezat. Aceste modificări apar de obicei în traumatismele nervilor micști cu număr mare de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
estimarea gradului de atac. Controlul vizual a fost propus de către Baggiolini (1965) și constă în înregistrarea periodică a densității numerice sau a atacului, din 10 în 10 zile sau din 2 în 2 săptămâni, controale care presupun analiza tuturor elementelor vegetative: rădăcini, tulpini, frunze, flori, muguri, fructe. Cea mai utilizată metodă pentru evidențierea patogenilor este controlul vizual, care se realizează atât în timpul repaosului vegetativ cât mai ales în timpul vegetației. Controlul se face în mai multe puncte dispuse în diagonală, numărul variind
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din 10 în 10 zile sau din 2 în 2 săptămâni, controale care presupun analiza tuturor elementelor vegetative: rădăcini, tulpini, frunze, flori, muguri, fructe. Cea mai utilizată metodă pentru evidențierea patogenilor este controlul vizual, care se realizează atât în timpul repaosului vegetativ cât mai ales în timpul vegetației. Controlul se face în mai multe puncte dispuse în diagonală, numărul variind în funcție de suprafață. De ex. într-o livadă sub 1 ha se prelevă probe din 5 puncte. În cazul patogenilor se poate exprima și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pH acid. Fertilizarea rațională. Acțiunea îngrășămintelor aplicate în doze echilibrate este favorabilă plantelor cultivate în sensul creșterii rezistenței la atacul unor boli. Sămânța sănătoasă și material săditor sănătos. Numeroase boli (viroze, bacterioze, micoze) se pot transmite prin intermediul semințelor, al organelor vegetative suculente cât și a puieților, altoilor și portaltoilor. Pentru evitarea efectelor produse de acești patogeni, se recomandă utilizarea de sămânță și material de plantat sănătos, obținute în culturi și plantații recunoscute, unde se efectuează periodic controlul fitosanitar. Adâncimea de semănat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
germinativă. Cu ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2 10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor și organelor vegetative poate reduce semnificativ impactul unor patogeni asupra acestora. Astfel, prin expunerea la soare a semințelor de fasole timp de 20-30 de ore, se distruge bacteria Xanthomonas campestris pv. phaseoli, iar menținerea tuberculior de cartof la soare 3-4 zile, mărește rezistența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
nuda) din sămânța de orz (Bobeș, 1963). Razele gamma, beta, infraroșii, ultraviolete au fost, de asemenea, experimentate cu succes în combaterea unor agenți patogeni. Radiațiile vor putea fi folosite în practică în primul rând la dezinfectarea semințelor și a organelor vegetative (tuberculi, bulbi etc.) destinate păstrării. Folosirea electricității și a mijloacelor electromagnetice. Curentul electric este folosit în unele țări ca SUA la dezinfectarea solului. În acest scop, în pământul umezit, așezat în lăzi, se introduc electrozii și după închiderea circuitului, temperatura
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea echilibrată asigură o stare fitosanitară bună a plantelor și producții mari. Excesul de azot determină o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul rezistenței plantelor la făinare și fuzarioză. De asemenea, alungirea exagerată a paiului, determină frângerea tulpinilor. 5.Folosirea de soiuri rezistente. În țara noastră au fost omologate ca fiind rezistente următoarele soiuri: pentru făinare: Turda 81, Dropia, Prospect; pentru
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ating. În acest stadiu numărul plantelor cu infecție primară este redus, însă ar putea constitui rezervoare de inocul pentru infecțiile secundare. Tratamentele trebuie efectuate cu mijloace care asigură picături foarte fine, care se distribuie uniform și asigură protecția întregii mase vegetative. În cazul fungicidelor de contact se recomandă pulverizarea cu 200-500 picături /cm2, iar la cele sistemice 50-70 picături /cm2. Se recomandă ca primele tratamente să se realizeze cu produse ditiocarbamice, care pot stimula creșterea foliajului și a lăstarilor, iar următoarele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
să fie examinați sub aspect sanitar de cel puțin două ori, în cursul unei perioade de vegetație, în lunile mai și septembrie. Plantele sănătoase se marchează cu un cerc alb, cele bolnave cu un cerc roșu, iar clonele mamă înmulțite vegetativ se marchează prin ruperea lăstarilor. Întrucât simptomele unor viroze sunt mai puțin evidente sau uneori mascate, examinarea în câmp trebuie completată cu testarea. · testarea se face în scopul identificării plantelor infectate cu virusuri latente, prin inoculări artificiale pe plante, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
testarea. · testarea se face în scopul identificării plantelor infectate cu virusuri latente, prin inoculări artificiale pe plante, care reacționează prin simptome evidente. Speciile lemnoase utilizate în acest scop, sunt denumite indicatori, iar plantele erboase se numesc plante test.Testarea portaltoilor vegetativi și a plantelor furnizoare are loc în două etape: pretestarea este o operație care se execută primăvara în seră și servește la identificarea rapidă a virusurilor comune la specia respectivă, metodele și indicatorii fiind diferiți de la o specie la alta
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
plantat în camere încălzite la o temperatură constantă de 37oC, timp de 2-3 săptamâni se obțin pomi liberi de viroze și micoplasmoză. înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure, tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți, sunt marcați cu etichete "liber de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
înmulțirea plantelor mamă sănătoase. De la pomii din plantația nucleu de plante mamă, se obține sămânța pentru portaltoii generativi, vegetativi și altoaie, necesari înființării plantațiilor de plante mamă în unități specializate. Acestea trebuie să asigure, tot materialul necesar de samânță, portaltoi vegetativi și muguri pentru altoire, pentru toate pepinierele din țară. Pomii astfel obținuți, sunt marcați cu etichete "liber de viroze". Igiena fitosanitară. În timpul iernii, se procedează la îndepărtarea ramurilor uscate, a fructelor mumifiate care au rămas în pomi și de asemenea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezultă în urma proceselor sexuale la ciuperci cum sunt akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii și bazidiile sclerificate sunt în același timp și organe de rezistență prin care după depășirea condițiilor climatice nefavorabile, agenții patogeni își reiau ciclul biologic. Organele de înmulțire vegetativă preluate de la plantele bolnave constituie de asemenea o sursă de conservare a virusurilor, micoplasmelor, bacteriilor și ciupercilor patogene. Plantele perene cultivate cât, din flora spontană, ca și insectele-vectori pot constitui de asemenea rezervoare de organisme patogene ca, virusuri, molicute sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
organelor lor au loc hibridările între diferite sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod obișnuit
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sol contaminate sau vectori infecțioși și chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
picătură poate limita la minim răspândirea agenților patogeni foliari și a celor de sol. Transmiterea prin sol Agenții patogeni pot fi prezenți în sol sub formă saprofită pe resturile organice ale plantelor parazitate anterior, sub formă de spori ai înmulțirii vegetative, asexuate, sexuate sau sub formă de organe de rezistență. În timpul lucrărilor solului particulele de sol ce conțin o cantitate variabilă de inocul infecțios pot fi deplasate la distanțe uneori apreciabile așa încât în anul următor aria de răspândire a patogenului să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
citoplasmatici însă numai sub formă de acid nucleic liber fără capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]