2,332 matches
-
pregătire a ostașilor moldoveni de la Vaslui, înaintea luptei de la Podul -Înalt din 1475. În suita domnitorului, la Curtea Domnească de la Vaslui, se afla întotdeauna un doctor străin pentru prevenirea unor molime și tratarea rănilor căpătate în războaie. Un alt medic venețian, Ieronim de Cesena, vine în Moldova odată cu un medic german din Nürenberg, Ioan Klingensporn, un medic evreu de la hanul Tătarilor și un bărbier unguresc din Buda, pentru a-i îngriji rănile lui Ștefan. Vasile Lupu, domnitorul care va ridica la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
articolele de parfumerie din Orient, fără să fi existat preocupări în fabricarea lor. Folosirea produselor parfumate se găsea în strânsă legătură cu baia zilnică, romanii fiind prima civilizație care a așezat, prin termele și principiile sale, igiena în prim-plan. Venețienii au fost primii neguțători activi de parfumuri și au pus monopol pentru câteva secole bune asupra comerțului cu produse aromate din Levant. Ei asigurau cea mai bogată aprovizionare cu balsamuri, paste aromate, fructe exotice, camfor, piper și scorțișoară. Prăbușirea Imperiului
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de exemplu, pe muntele Athos, în mănăstirile de la Meteor, Salonic. În Creta deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din Nordul Italiei în secolul al XVI‑lea și primul artist care a obținut o faimă internațională. În momentul în care a atins apogeul era solicitat de statul Venețian, de papalitate și de prin‑ 8 Cf. d. Gariff, o.c., 39. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Isenheim 111 cipalii conducători din Spania, Franța, Italia și Europa Centrală. El a pornit de jos, luptându‑se să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
loc la Veneția spre sfârșitul secolului al XV‑lea, determinat de picturile lui Giovanni Bellini și ale anturajului său. Opera lui Bellini era definită prin claritatea sa, prin tonurile pure, prin centrul puternic al formelor dezvăluit de o lumină vie venețiană precum și de finisajul strălucitor, asemănător lucrărilor lui Tiziano. Bellini este figura care stă în centrul evoluției artistice a picturii renascentiste de la tușele precise și contu‑ rurile tari ale secolului al XV‑lea, la tușele mai vagi, culorile mai vii, concen
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea a florentinilor. 35
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai complet și fiindcă influența antichității a fost mai redusă decât în domeniul arhitecturii și sculpturii. În secolul al XVI‑lea apogeul picturii Renașterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este dedublarea pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de exemplu, pe muntele Athos, în mănăstirile de la Meteor, Salonic. În Creta deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din Nordul Italiei în secolul al XVI‑lea și primul artist care a obținut o faimă internațională. În momentul în care a atins apogeul era solicitat de statul Venețian, de papalitate și de prin‑ 8 Cf. d. Gariff, o.c., 39. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Isenheim 111 cipalii conducători din Spania, Franța, Italia și Europa Centrală. El a pornit de jos, luptându‑se să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
loc la Veneția spre sfârșitul secolului al XV‑lea, determinat de picturile lui Giovanni Bellini și ale anturajului său. Opera lui Bellini era definită prin claritatea sa, prin tonurile pure, prin centrul puternic al formelor dezvăluit de o lumină vie venețiană precum și de finisajul strălucitor, asemănător lucrărilor lui Tiziano. Bellini este figura care stă în centrul evoluției artistice a picturii renascentiste de la tușele precise și contu‑ rurile tari ale secolului al XV‑lea, la tușele mai vagi, culorile mai vii, concen
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea a florentinilor. 35
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai complet și fiindcă influența antichității a fost mai redusă decât în domeniul arhitecturii și sculpturii. În secolul al XVI‑lea apogeul picturii Renașterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este dedublarea pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”. Patruzeci de ani mai târziu, în romanul Noaptea de Sânziene, Mircea va regăsi amintirea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii mitice prezente în text fac posibilă interpretarea dupa care La țigănci nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de aproape 3 milioane turiști străini, iar în 2007 media zilnică a turiștilor care au venit aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a turiștilor care au venit aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită începând din secolul IX, când ocupa doar un spațiu mic în fața
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
care au venit aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită începând din secolul IX, când ocupa doar un spațiu mic în fața Bazilicii San
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită începând din secolul IX, când ocupa doar un spațiu mic în fața Bazilicii San Marco. În 1177
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
coastei adriatice slovene este Piran, care reprezintă una dintre cele mai căutate destinații turistice din Slovenia. Este un oraș muzeu, cu o bogată moștenire culturală, cu arhitectură medievală, cu străduțe înguste și case compacte, o adevărată bijuterie a arhitecturii gotice venețiene. Koper este o altă stațiune de pe coasta adriatică slovenă, cu rădăcini în orașul roman Caprea, care în 1278 s-a alăturat voluntar Veneției, mai târziu fiind numit Capo d’Istria. Majoritatea locuitorilor italieni au fugit din oraș după al doilea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
vizitate de turiști în Creta se numără și situri arheologice minoice (Knossos, Phaistos). Santorin (Grecia) Knossos (Creta) Istoria îndelungată a Greciei poate fi descifrată și prin alte vestigii însemnate: situri din perioada clasică (Gortys), vechiul oraș și port din perioada venețiană (Chania), castelul din perioada venețiană - Rethymno. La aceste puncte de atracție cu caracter cultural - istoric - arheologic, se adaugă elemente naturale, fie din interior (Cheile Samaria), fie din zona de coastă , cu peisaje superbe, cu o îmbinare între munte și mare
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
se numără și situri arheologice minoice (Knossos, Phaistos). Santorin (Grecia) Knossos (Creta) Istoria îndelungată a Greciei poate fi descifrată și prin alte vestigii însemnate: situri din perioada clasică (Gortys), vechiul oraș și port din perioada venețiană (Chania), castelul din perioada venețiană - Rethymno. La aceste puncte de atracție cu caracter cultural - istoric - arheologic, se adaugă elemente naturale, fie din interior (Cheile Samaria), fie din zona de coastă , cu peisaje superbe, cu o îmbinare între munte și mare ce impresionează și cel mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
expuse disprețului și violenței. Își câștigau existența în locuri vizibile, lângă poduri. Pentru a găsi motive de persecuție, li se trimiteau clienți turci ori evrei și apoi erau aduse în Piața San Marco pentru a fi, public, biciuite. Unele curtezane venețiene au avut faima unor vieți luxoase, faima de a ține companie oamenilor importanți din domeniile vieții financiare, politice și culturale, de a rămâne în cultură ca poete, cum au fost, spre exemplu: Tullia d' Aragona și Veronica Franco. Pietro Aretino
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Aretino (1492- 1556), autor de comedii, pamflete, a șapte cărți de Scrisori / Lettere. Inspirat de lumea curtezanelor, excentricul poet a scris două comedii: Talanta și Cortigianna. Și ea ca și alte tinere au fost supuse "testului 31" prin care patricienii venețieni se amuzau, obligându-le să se culce cu treizeci și unu de pretendenți, ceea ce le confirma rezistența sexuală. Tullia d'Aragona (1510-1550 / 1556) Fiica unei curtezane din Roma, Giulia Ferrarese, și a cardinalului Luigi d'Aragona, Tullia s-a născut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]