1,976 matches
-
î2003), Pământul de sub tălpile ei î2003), Copiii din miez de noapte î2005), Orient, Occident î2005) și Dincolo de limite î2005). în 2006, în cadrul colecției Biblioteca Polirom a fost lansată seria de autor „Salman Rushdie“, în care au apărut Shalimar clovnul î2006), Versetele satanice î2007), ediția a doua din Copiii din miez de noapte î2007), Harun și Marea de Povești î2008), Pământul de sub tălpile ei î2008) și Rușinea î2008). Lui Salman Rushdie i-au fost acordate titlurile de Fellow of Royal Society of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
este deja luminos, mai cu seamă pentru a încerca să lumineze o minte întunecată, în ale cărei colțuri nu a pătruns încă lumina orbitoare a Soarelui. Inutilitatea averilor strânse pe pământ este arătată și în Evanghelia lui Matei, capitolul 6, versetul 19: Nu vă strângeți comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde hoții le sapă și le fură; ci strângeți-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică și unde hoții nu le
Un urât frumos în societatea contemporană. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
ce o să facem acum”, spuse interlocutorul. „Dumneavoastră o să vă opintiți, iar eu am să invoc descântecul faraonic...” Noimann se opinti, icnind. Ceva din lăuntrul lui luneca afară. „Așa”, spuse interlocutorul său, apoi citi cu o voce neașteptat de groasă câteva versete: „O, Stăpân al zeilor ce peste cele două orizonturi domnesc, O, ocean ceresc al lui Tot Și Apele Nilului ceresc Încerc acum În spațiile lichide să plutesc...” Noimann icnea, privindu-l cu atenție. „Acum repetați după mine”, spuse ciungul: „Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lunile de februarie ale ultimilor ani și nici o zi din acele luni nu semăna cu ziua aceea. Deși era aproape ora prânzului, parcă dimineața nu se ivise Încă. Cerul rămăsese Întunecat și coborâse peste turnurile În care imamii Își cântau versetele din Coran, astfel Încât mulțimile de credincioși ai Islamului trăiseră senzația stranie că imamiii nu se mai aflau printre ei, ci doar vocea lor plutea undeva În spațiul nedefinit dintre pământ și nori. Imamii fuseseră rupți de pământ, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sfintele ceremonii și taine ale Bisericii, și despre dumnezeiescul locaș, și despre arhiereii dintr-însul și despre preoți și diaconi și despre odăjdiile cu care fiecare cleric se împodobește și despre dumnezeiasca inițiere. Explicarea simbolului credinței ortodoxe a creștinilor, expunerea versetelor lui de unde s-au cules și după care izvoare s-au compus, apoi despre principiile cardinale ale credinței ortodoxe, adică 12 articole, și că sfântul simbol le conține, precum și despre virtuțile cardinale, răspunsuri la oricari întrebări ale unui arhiereu care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spuneți „Tatăl Nostru“! —îți imaginezi scena, nu? l-am întrebat eu făcându-l să râdă și mai abitir. Patruzeci de fete de cincisprezece ani și cinci măicuțe, într-un autocar blocat în cartierul prostituatelor din Paris, cu perdelele trase, intonând versetele din „Tatăl Nostru“. Și e o poveste adevărată, i-am spus foarte solemn lui Luke care, din cauza râsului, era roșu ca racul la față. Ca un magnet, Luke a scos la iveală o grămadă de lucruri. I-am povestit chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ei, în bucuria iubirii lor. Acum nu avea cu el nici măcar Biblia tradusă de Mesrop. Rămânea treaz, privind atent întunericul din cameră. Încerca să se liniștească, străduindu-se să-și amintească unele pasaje îndrăgite. De cele mai multe ori îi reveneau intacte versetele despre femeia păcătoasă. Le recitea în gând ca pe o veritabilă lecție de iubire. Acolo, în acel pasaj, îi apărea întotdeauna un alt Iisus. Nu mai era învățătorul, profetul, nici Mesia, ci un bărbat coparticipant la adorare, unind cele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
marea moschee, rugăciunea pentru răposați, apoi primește condoleanțe pentru moartea socrului său. Chiar cei care veniseră În goana mare, În ajun, ca să-l felicite pentru victorie au revenit, cu fața Îndoliată, ca să-și arate durerea. Cadiul, care a recitat câteva versete de circumstanță și l-a invitat pe Omar să facă același lucru, strecoară În urechea celui din urmă: — Nu te mira de nimic, realitatea are două chipuri, ca și oamenii. În aceeași seară, Abu Taher este convocat de Nasr Han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
avuți Îl consultă pe Omar, ceilalți Își găsesc un astrolog mai puțin celebru, dacă nu cumva, pentru fiecare hotărâre care trebuie luată, se adresează unui cleric care, Închizându-și ochii, deschide, Înaintea lor, Coranul la Întâmplare, așază degetul deasupra unui verset căruia Îi dă citire, pentru ca ei să descopere acolo răspunsul la preocuparea lor. Unele femei sărace, când sunt obligate să ia o hotărâre, se duc În piața publică pentru a culege, În fuga mare, cea dintâi frază auzită, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nimic, știi, abia am reușit să o conving de dimineață să bea o ciocolată cu lapte, dar el este deja cufundat în paginile cărții, va fi bine, o zi de post nu îi strică, figura lui se relaxează pe măsură ce descifrează versetele antice. Cobor să beau o cafea, spun eu repede și ies din salon, dar nu merg la bufet, ci mă îndrept spre mașina parcată la depărtare, la poalele muntelui. Nu-și va da seama că am fugit până la serviciu, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de mânie, Îmi ascunsesem o clipă Fața de tine, dar Mă voi îndura de tine cu o bunătate veșnică, zice Domnul, Răscumpărătorul tău. Mă așez pe covorul de la marginea patului ei, asemenea unei cățele de apartament epuizate, rostogolindu-mă peste versetele antice din cartea rămasă în urma lui, același destin ne unește pe toate trei în noaptea aceasta, nici una dintre noi nu mai are nici un folos, nici cartea aceea înfuriată, scuturată de valuri de tristețe și liniște, nici copila aceasta bolnavă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și timpul când noi vom înceta să mai așteptăm. Dar dimineața devreme, o pojghiță fină, nobilă de lumină acoperă încăperea, mi se pare că aud bătăi încăpățânate în ușă, venite dintr-o țară îndepărtată și mă trezesc din somnul binefăcător. Versetele liniștitoare pe care le citisem toată noaptea și care se lipiseră de mine se trezesc acum împreună cu mine, asemenea unor morți în clipa învierii, spatele meu se chinuie să se îndrepte, mă grăbesc spre ușă, aplecată, inima îmi bate sălbatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în mine o îngrijorare profundă, nu pot să adorm, întind o mână spre Tanahul lăsat în urmă care odihnește pe noptiera dinspre partea lui de pat, poate că mi-a lăsat și mie o scrisoare, poate că se ascunde printre versete, răsfoiesc paginile, unde sunt profețiile acelea pline de consolare, care mă acompaniaseră atunci asemenea unui cor de bune prietene, de ce se ascund de mine, dar dintr-odată asupra mea se prăbușește o trupă de cuvinte înțepătoare, amintindu-mi de jignirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de plastic, mai galbenă și mai decolorată decât era atunci, pe hârtie termică, așa cum se folosea În anii aceia. Erau, În realitate, două texte, primul cu rânduri dese, ocupând prima jumătate a paginii, iar al doilea Împărțit parcă În mici versete mutilate... Primul text era un fel de litanie demonică, o parodie de limbă semitică: Kuabris Defrabax Rexulon Ukkazaal Ukzaab Urpaefel Taculbain Habrak Hacoruin Maquafel Tebrain Hmcatuin Rokasor Himesor Argaabil Kaquaan Docrabax Reisaz Reisabrax Decaiquan Oiquaquil Zaitabor Qaxaop Dugraq Xaelobran Disaeda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deșert (14,2.9), însă egiptenii nu au reușit să-i ajungă înainte de apus. După apus și în timpul nopții, un vânt puternic de la Est a descoperit o parte a malului unui lac din regiune (14,9 și o parte a versetului 21). Dacă erau aproape de mare, la vânt s-a adăugat, poate, și mareea. În orice caz, carele egiptene au întârziat probabil pe această parte a plajei. Povestirea biblică nu o spune explicit, dar este o explicație sugerată de povestire. În
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o explicație sugerată de povestire. În plus, în timpul nopții, o ceață groasă (sau un nor de nisip ridicat de vânt) i-a împiedicat pe egipteni să-i vadă și să-i prindă pe israeliți (14,9 și o parte a versetului 21). Spre dimineață - aici este nevoie din nou să introducem un element pe care povestirea nu ni-l furnizează explicit - vântul a încetat și marea s-a întors la locul său obișnuit (14,24). Carele egiptene au eșuat în noroi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ierusalimul, nu spune nimic despre asta. IV. Regatul de Nord și casa lui Omri 1. Regele Omri, fondatorul marii dinastii din Regatul de Nord (886-875 î.C.) Regele Omri este puțin cunoscut de cititorii Bibliei care îi dedică doar câteva versete (1Rg 16,23-28). El este tatăl mai celebrului Ahab, soțul Izabelei și potrivnicul profetului Ilie (1Rg 17-18,21-22). Cu Omri Israelul intră pentru prima oară ca actor adevărat pe scena internațională a Orientului Apropiat antic. Pentru mult timp, casa regală
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
provocat clasa conducătoare a preoților prin cuvinte grele (Mc 11,15-18): Nu este scris oare: «Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile?» Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor” (Mc 11,17). Prima parte a acestui verset citează din Is 56,7, care face parte dintr-un oracol care înaintează cu privirea în timp spre ziua când toate popoarele, păgânii și iudeii ce locuiesc departe de țară, vor veni la Ierusalim și vor fi bineveniți. Toate popoarele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pentru a vorbi despre ceea ce se putea întâmpla înainte sfârșitul timpurilor, adică de reîntoarcerea din exil sau marea restaurare. În mod surprinzător, uzul metaforic a dispărut efectiv fără urmă în prima fază a creștinismului, cu o unică excepție într-un verset din Rm 11,15, ce ar putea fi un ecou al său. Locul său, începând cu Paul și trecând prin tradiția creștină de la început, este luat de o întrebuințare metaforică diferită a limbajului învierii la care se recurge pentru a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
neagră au intrat și ele În patrimoniul simbolic al omenirii. În iunie, moare ayatollahul Khomeini În Iran; În mod ciudat, și el a intrat În acest patrimoniu, dar nu Înainte de a-l pocni pe Salman Rushdie cu o fatwa pentru Versetele satanice, ceea ce, și mai ciudat, i-a făcut pe amîndoi un pic mai faimoși, istoria Înregistrînd un caz dramatic În care minciunile pline de miez ale literaturii trezesc fanatismul realității. Pe 26 iulie, juriul unui tribunal federal din Statele Unite ale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fixat hotarele popoarelor după numărul fiilor lui Israel”? De altfel, traducerea în limba greacă a Sptuagintei (LXX), datată nu mai degrabă de prima jumătate a secolului al III-lea î.C., conține o variantă diferită și mai expresivă: la sfârșitul versetului 8 citim katà arithmòn anghélōn Theoû, „după numărul îngerilor lui Dumnezeu”, o afirmație care reflectă o idee familiară Cărții lui Daniel, o carte tardivă, în care în capitolele 8-10 îngerii reprezintă diferite națiuni. O altă variantă, și mai interesantă, se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și toți idolii casei lui Israel”. Îndreptați către soare și spre aceste reprezentări, cu spatele întors față de sanctuarul lui Yhwh (Ez 8,5 ș.u.) și cu cădelnițe în mâini, aduceau cult solemn preoții și persoanele importante din Iuda; la versetul 14 profetul povestește că vede femei care plângeau pe Tammuz, o divinitate din Mesopotamia și Canaan care murea (aceasta le provoca plânsul) și învia. Tot în epoca postexilică este atestat cultul adus unei divinități necunoscute cu numele Hadad-Rimon (Zah 12
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cf. Ier 2,25; 7,5; Ez 22,7.29). IV. teama de Yhwh (10,20). V. iubirea lui Dumnezeu (11,1). VI. împlinirea poruncilor (11,8). Însușirea specifică a acestor pasaje este că fiecare poruncă este motivată printr-un verset sau două, ceea ce ne arată că respectarea dispozițiilor alianței nu este o chestiune de ascultare oarbă, absolută, față de o autoritate, fie ea și divină, ci de a încerca să convingă pe celălalt partener al raportului bilateral, chiar amintindu-i de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
idee reluată mai târziu de Ez 34,25-31; 37,21-28 (vezi 8.5). Probabil textul tardiv al Dt 31,21-26 se inspiră din aceste fragmente. Fragmentul nu este dificil din punct de vedere textual; unica adăugire se află probabil în versetul 31: wĕ’et bêt jĕhûdăh, „și cu casa lui Iuda”, deoarece, cf. Ier 31,33, textul pare să se refere doar la Israel (Regatul de Nord); pe de altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Nord); pe de altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în minte liga tribală israelită, după cum am văzut, o încercare postexilică de reconfigurare a originilor poporului. O altă dificultate o constituie verbul ba’altî de la sfârșitul versetului 32, de tradus literal cu „am stăpânit”, dar pe care LXX (îl numerotează diferit, adică 31,33) îl înțelege diferit: kaì egò emélesa autôn, „l-am neglijat” sau „l-am disprețuit” (cf. citarea din Evr 8,9a; celelalte traduceri grecești
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]