KorAP: Find »[drukola/base=vertebră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...60 >

1,500 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901

-ntunecă și se luminează de soare, cufundîndu-mă-n câmpul steieoscopic de iriși sau ascultând distrat inflexiunile demente ale tichitanei. Și întotdeauna, oricând, m-am lăsat mai târziu în voia lumilor punctuale, sferice, lumile-perlă pe care le-am tot înșirat, ca niște vertebre, pe firul măduvei mele spinale, și-am rămas acolo, metamorfozat, adaptat texturii aerului de acolo, sclipirii norilor de acolo, până când ceva din exterior a grăbit avortarea mea din acele pântece succesive, cu alte constelații placentare și alte ape amniotice, alte

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
te repezi cu o viteză fantastică direct spre orbirea de dincolo de orbire, spre surzenia față de care surzenia e un zbieret de abator, când protuberante de foc care ard focul ca pe vreascuri uscate izbesc trandafirul negru, foile lui (rinichi și vertebre, amintiri și dorințe, teoreme și zei) se desprind și iau foc înc-o dată, rostogolindu-se înapoi, iar în miezul miezului miezului cupei de trandafir apare sfera de cuarț, indestructibilă, ce poate pătrunde-n arhitectura văpăilor, în ierarhiile pustiirii. În centrul

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
mai la dreapta sau mai la stânga, căci țărani voinici, în cojoace și cu căciuli de oaie, i se așezau mereu în față. Tot pieptul îi zvâcnea atât de puternic, de parcă nu numai inima, ci și plămânii, beregata, măduva din canalul vertebrelor și ganglionii nervoși i-ar fi pulsat fierbinte, sincron, sufocant. Tânăra femeie în fulgarin cărămiziu, cu buboiul holbat sub cocul prins cu agrafe ieftine, stătea liniștită la vreo trei rânduri de scaune negre mai în față. Apăru mai întîi pe

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
teologiei, noologiei, biologiei, geologiei și nadalogiei sale, toate a-logice și etanșe: ar coborî sub piamater, prin cele șase straturi de neocortex, s-ar adânci în sistemul limbic, ar rătăci prin paleoencefal și prin zecile de arcuri de triumf ale vertebrelor, ar depăși cu enorme zbateri și eforturi bariera creier-sînge, care face din sistemul nervos central un străin, îngropat în sarcofagul trupului, nerecunoscut de anticorpi ca fiind carne din carnea lui, s-ar prăbuși în somatic, năclăindu-se-n umori și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
foc, care carboniza ca pe niște frunze uscate aripile lepidopterelor. Apoi, ca un balon umplut cu hidrogen, encefalul său roz și bălos începu să se ridice, cu tot cu cerebel și punte, trăgând după el măduva spinală, eliberînd-o din canalul galben al vertebrelor. Trupul, golit de substanța cea nobilă, căzu la pământ ca voalurile unei curtezane, lăsând acest al doilea corp, mai adevărat, să plutească liber și strălucitor în aerul ca un jeleu gros al sălii. A rămas acolo, peste capetele noastre, imobil

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
îmi dădusem capul mult pe spate, ca să privesc înfricoșătoarea elevație a pereților tot mai înguști, cu goluri tot mai apropiate la fiecare palier, acolo unde-aveau să fie montate ușile. Atât de tare-mi dădusem capul pe spate, că-mi trozmseră vertebrele gâtului, încă străvezii și cartilaginoase, și deodată îmi părăsisem corpul de băiețel și mă-nălțasem în aerul palid al casei liftului, trecând prin dreptul ușilor, la început levitînd lent, apoi din ce în ce mai repede, până când ascensiunea a devenit nebunească și aerul s-

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
zvâcnind din șale, în alte corpuri, din care ieșeau alte corpuri? Nervii le adunau din mușchi și tendoane, din carnea umedă a organelor interne, le duceau prin încrengăturile rădăcinilor către măduva curgând pe sub porțile de triumf (sau furcile caudine?) ale vertebrelor, care le vărsa în delta mirifică din țeastă, și amintirile fără spațiu și timp, fără ochi și urechi, fără gust, miros și pipăit măcar, trăiau acolo, se declanșau acolo într-o succesiune care era însăși țesătura vieții noastre, așa că oricine

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
femeii îi păru atât de chinuitor de senzuală lui Vasile, încît nu se putu-mpiedica să nu-și închipuie, copleșit de o sudoare-nghețată, cum, pătrunsă și răvășită de plăcere, muierea sfâșie gâtul bărbatului, trăgând afară artere și nervi, dezgolind vertebrele însîngerate ale celui care, confundând agonia cu un orgasm halucinant, își întețește mișcările sacadate ale șalelor. Cu toate acestea, o frunte foarte înaltă deasupra eșarfei de pânză și atât de imaculată, încît osul craniului părea străveziu, lăsa să se ivească

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
de ruj. Trăsăturile se-ntingeau unele-n altele, brațele, când îi atingeau trunchiul, se contopeau cu coastele, iar picioarele îi erau acum unite prin faldurile unei pielițe hialine. Hainele i se amestecaseră cu pielea, pielea cu organele și organele cu vertebrele, încît, în cele din urmă, o melancolică pupă străvezie, plină cu un soi de lapte și pe coaja căreia erau schițate trăsături crude și stranii, ca ale cine știe cărei divinități, levita în dreapta lui Vasile, oglindindu-l în șoldul ei bombat și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
Tale!", murmură el, neînsemnat și umil ca un purice străveziu de plante. "Dăruiește-mi pacea Ta, îmbracă-mă-n mila Ta! Mîntuiește-mă, Doamne!" Când îndrăzni să privească iarăși în sus, dând capul atât de mult pe spate încît îi trozniră vertebrele cervicale, văzu pe chipurile ca de cuplu de faraoni zâmbete crude și impersonale. De la o înfricoșătoare înălțime, sabia din mâna Victoriei (Victor! Ies o clipă din apa densă a acestei povești și mă văd scriind-o, adăugind foaie după foaie

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
și elastic, inervat de firișoare sidefii. Cu gesturi largi, teatrale, ale brațului liber, mama îmi arăta, pe pereții de pieliță, câte o ramificație a unei artere, cîte-o deschidere-nconjurată de-un inel muscular sau, enorm deasupra capetelor noastre, cîte-un șir de vertebre monstruoase, poroase, lucind mat în penumbră. La capătul vertebrelor am pătruns într-o țeastă mai mare ca o cupolă de catedrală, cu podeaua ca un infinit mozaic, pe care am mers săptămâni până la mormântul de cristal de sub apexul bolții, ca să

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
teatrale, ale brațului liber, mama îmi arăta, pe pereții de pieliță, câte o ramificație a unei artere, cîte-o deschidere-nconjurată de-un inel muscular sau, enorm deasupra capetelor noastre, cîte-un șir de vertebre monstruoase, poroase, lucind mat în penumbră. La capătul vertebrelor am pătruns într-o țeastă mai mare ca o cupolă de catedrală, cu podeaua ca un infinit mozaic, pe care am mers săptămâni până la mormântul de cristal de sub apexul bolții, ca să vedem fluturul ce se forma acolo, cu ochii încă

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
uneori cât putea să fie de slabă. O dată, la ședința cu părinții, rămăseseră și copiii puțin în clasă, fiecare în bancă cu mama sau cu tatăl lui. Și mama lui era cea mai slabă dintre toate mamele, îi puteai număra vertebrele la ceafă, sub părul făcut coc. Și avea obrajii atât de scobiți, cu pielea moale... Și buzele palide, chiar dacă, rar de tot, dădea cu puțin ruj. Iar părul ei spălăcit era subțire ca pânza de păianjen. "Ce știe el? El

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
camerei, între podea și tavan, și că medicul, ghemuit sub ea, îi lipește de omoplați stetoscopu-nghețat... Că, privindu-se pe ecranul de la radiografie, și-a văzut oasele, și toate erau colorate, toate de altă culoare, clavicule vișinii, coaste de aur, vertebre pastelate ca o ghirlandă de flori, femure verzi pal, craniul bălțat ca o hartă politică și doar hioidul, singurul os nelegat de celelalte, transparent ca o agrafă de sticlă..." Mai povestea cum la sfârșitul consultației ea ieșea pe culoar, unde

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
de tânjire, de forță și de dulce abandon. Atins de privirea ochiului cerebral, sau inventat de ea, se înălță în întuneric mai întîi un schelet de cristal greu și sonor, cu fiecare os modelat hipercorect, cu ciocurile și discurile fiecărei vertebre la locul lor, cu suturile craniului vizibile între oasele curbe de cuarț scânteietor, cu lamele coastelor fragile ca sticla, cu omoplații triunghiulari, cu oasele bazinului complicate ca o floare de apă limpede, cu fiolele brațelor și picioarelor, cu eprubetele degetelor

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
ca dintr-un potir de aur, lava sidefie a creierului în țeasta goală ca o catedrală de os, o umplu până în vârful bolții cu pasta aceea hiperorganizată, care deveni atât de grea-n rezervor, încît se prelinse în țeava dintre vertebre pînă-o umplu cum umple mercurul un tub de termometru. Sidef în afară, cenușă-năuntru. Fluturi înăuntru, scăpărând între aripi vaste arcuri reflexe. Iar din măduvă se scurseră în tot corpul nervii subțiri, ramificați ca pânza de păianjen, agățîndu-se de fiecare

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
și deodată se ridică, mare estropiat, corp cu membrele amputate, pe cioturile genunchilor. Se auzi o tentativă de aplauze, înăbușită repede de pîstîituri. Și, pe neașteptate, marelui mucenic îi dispăru pântecul. Prin pielea burții, suptă-n interior, se reliefau acum vertebrele lombare. Unde erau mațele, ficatul, rinichii? Toracele, umflat să pleznească, își arăta fiecare pereche de coaste, fiecare viță de mușchi. Și de sub el se porniră valuri. Globuri mari, ca niște sarcini, coborau din coșul pieptului către pelvis, dar nici un prunc

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cu luciul ei de fier galvanizat, de parc-ar fi fost de douăzeci de ori mai mare. Sub copcă, rochia făcea un ochi prelung, în care se vedea pielea moale și dulce-a femeii, cu două nodulețe mai luminoase în dreptul vertebrelor, cu firișoare de păr aurii lăsîndu-și umbra aproape nevăzut pe epidermă, și cu o mică pată de melanină în formă de bob de chimen. La suprafață, pielea avea solzișori infimi de cheratmă, iar dedesubt un fel de cărniță elastică și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cerut?" "Din câte zice Cees, nimic. Ne duce de bună voie." Negrul ezită. Avea figura îmbătrînită a unui hobo înțelept, cu fruntea numai riduri: "Ești sigur că vrei să-l vezi?" Citaredul nu răspunse. Se mai întinse o dată pînă-i trozniră vertebrele spinării și se ridică în picioare. "Hai", zise, dar nici unul nu se mișcă. În depărtare, peste palatul gării, deja ieșiseră câteva stele. Luna plină se-ntrupase bine și era acum de-un galben murdar, indecent, pătând brutal un cer încă

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
fin de pe șale păreau miraculos de omenești acum, când tânărul își lepădase atributele statuare. În comparație cu capul încă în întregime de piatră, pielea corpului era trandafirie, cu nuanțe mai translucide și mai opace, cu mușchii jucând sub piele, cu omoplații și vertebrele vizibile, deși estompate, prin ecranul cald al cărnii și grăsimii de sub delicatul înveliș exterior. La Amsterdam, oamenii-statuie formau o comunitate imediat vizibilă. Erau poate sute, dacă-i numărai și pe vagabonzii care, ocazional, când le crăpa buza după un jeneever

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
destulă repulsie totuși, și monștrii, care alcătuiau o categorie separată: cocoșați nemișcați ca ibișii pe soclurile lor, cu capul vârât în cutia toracică, și care-ți dezvăluiau, la același clinchet fermecat, interesantul dezastru provocat de cifoză asupra coastelor, sternului și vertebrelor lor; bolnavii de elefantiazis cu testiculele lor cât nucile de cocos, atârnând literalmente pân-la pământ; cei cu cîte-un frate geamăn, de mărimea unui prunc nou-născut, lipit burtă-n burtă cu ei și arătîndu-și ochii orbi, urduroși, pe o față de miel

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
braț și, cu o frică animalică-n voce, îți răcnea în ureche că știe cine ești, știe nișa de unde-ai coborât, că știe, știe că toți cei din cârciumă, că toți cei de pe străzi, toți, toți sânt statui-oameni, toți au vertebre de bronz, toți au maxilare de gresie, toți au mațele de granit, toți vor să-i rupă oasele-n strânsoarea brațelor lor de piatră cioplită pentru că el, tocmai el, rămăsese singurul om de pe lume! Cădea apoi cu capul pe masă

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
se năștea dintr-un crâng înzăpezit. Cu vântul de lumină bătîndu-i în față, bărbatul încremeni momente bune, strângând ochii și simțind cum prin corpul lui mai compact ca oricând curgea o energie albastră. Era acum un obiect din cosmos, o vertebră a animalului temporal ce avea numele și ochii săi. Părul și hainele îi fluturau portocalii în vântul solar, ce flutura și alungea la fel cîm-pul magnetic terestru. Maarten era acum în centrul lumii și lumea era întreagă, ca un embrion

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
al Peștilor, într-o apă densă și sărată, acolo, inter urinas et faeces. Inumani, dar materiali ca două salamandre, ca doi viermi grași ai pământului, în caverna cu noapte caldă, lichidă, în care numai ei luminează livid. Troznetul, uneori, al vertebrelor lombare, bolboroseala, uneori, a intestinelor ce-i înfășoară, glasuri, uneori, deformate de mușchi și de apă. Halucinații provocate de deprivarea senzorială, tresăriri când mugurii membrelor ating un corp străin. Primii neuroni, în cranii de pieliță, aducând amintirile speciei și-ale

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
monstru orice minuni inepuizabilă? Pe plăcile de alamă nu erau înscrise nume de genuri și specii, ci nume de femei: Corrie, Petra, Gertie, Ans, Joke... Și triumfătoarele trofee cu aripile-ntinse nu erau gingașe lepidoptere, ci oase iliace, prinse pe vertebrele lor, centuri pelviene, largi, generoase, de femei ce fuseseră iubite cu patimă, bazine ce ocrotiseră cândva feți ghemuiți, visători, cu fața umbrită de aripile fluturelui matern. Șolduri largi, cu pielea mată și dulce, îmbrăcaseră cândva aceste oase, care ieșiseră acum

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]