3,775 matches
-
Maydan. Mărunțiș adică... -Hm! Presupusa comoară a lui Baraba a adunat în ea mai puține blesteme decât nenorociții ăia de arginți puși pe capul învățătorului, spuse Hasim. -Nu știm de asta, negustorule! Cine știe câți vor fi murit pentru aurul adunat de vestitul tâlhar?! Vă facem oferta să căutăm împreună aurul. Tot în schimbul libertății noastre, spuse Maydan. După aceasta tăcură cu toții un timp și doar se priviră între ei. Hangiul veni din spatele lor cu o tavă și așeză pe masă trei pocale de
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
o monedă de aur din veșmintele sale. O puse apoi pe masa procuratorului. Ponțiu Pilat luă moneda și o privi cu uimire. Văzu înscrisul monedei având ultima literă martelată. Era una din monedele cu care reușise să-l prindă pe vestitul tâlhar și pe care le însemnase în Cezareea Palestinei. Procuratorul zâmbi cu un rictus. Înțelegea acum ceea ce îi spusese Hasim. Arhiereul Caiafa îl plătise pe tâlhar cu două monede. ,,Ce întâmplare ciudată”, își spuse în sinea sa, privind moneda cu
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
Însă Caiafa și oamenii lui așa gândesc. -Îl cunosc pe magnificul Tiberius, Hasim. Dacă i se pare că treburile nu merg bine vrea capete, iar al lui Baraba e unul de seamă, nu atât prin pericolul care l-a reprezentat vestitul tâlhar, cât prin averile pe care le-am recuperat de la ceata lui și care deja au luat drumul Romei. Cât despre Iisus, nu cred că Tiberius ar putea fi interesat de persoana acestuia. Dar să lăsăm asta.., mai bine spune
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
prind În duzină de agrafe cumpărate din târg . Bravez, fac piruete interesante De-a lungul și de-a lațul fitilului Care arde între două sticle de lapte. Trec prin viața mea nefardată Revoluționarii și manechinele La parada. Azi, Cei mai vestiți dintre textiliști se pensionează; Generali de steag cu decorații în piepții jachetei. Scame de vise se smulg, zboară libere, Ne intră-n plămâni și tușim peste spitalele-nchise. La noaptea va ninge negreșit Cu fulgi smulți din pernele nefolosite. Am
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
crește Acord de lăută Și bardul vestește: Cadranul se-nvârte ș-apoi Dioscurii Târziu mărturie că Zeus Posedă Frumoasa regină și mamă lor Ledă Pătându-i onoarea, jertfindu-i augurii. Ei, Castor și Polux, doi fii dimpreună, Spre Argos colindă, vestiți marinari, Focul Sfântului Elmo cu brațele tari, Binară lucire în noaptea străbună. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: A Racului zodie bolta presară Cu slaba-i lumină la fel ca Selene Semn al
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
a numit-o Țara de Foc. Doar o navă, „Victoria”, cu 17 oameni la bord, condusă de Sebastian Elcano, s-a întors în Spania, pe 6 decembrie 1522. Aceste nave, de tradiție portugheză, mai largi decât caravalele, au format bazele vestitelor galioane (galleon). În anii 1615-1616 apar navele olandeze, care necesitau mai puțini mateloți. În 1619, frații Nadal circumnavighează Țara de Foc, demonstrând că este o insulă. * Prima stațiune științifică în Antarctica este înființată de Argentina în 1903, prin expediția doctorului
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
al treilea dascăl al smereniei pe care l-am ales drept călăuză este părintele Cleopa (†2 decembrie 1998) de la Sihăstria, un cuvios contemporan de la a cărui naștere s-au împlinit în 10 aprilie 104 ani: „Sfânta smerenie este cea mai vestită din toate virtuțile, pentru că numai aceasta poate să le păzească pe toate și fără ea, toate sunt nimic. Cel ce are smerenie în inima sa, chiar de-ar avea toate faptele bune, pururea se socoate pe sine sărac și că
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Într-o încăpere, special amenajată pentru cuplul princiar, găsiră pe o măsuță de argint o casetă plină cu bijuterii cu care se împodobea prințesa cu ocazia festivităților organizate la palat, la castel sau în orașul de pe Dunăre la cel mai vestit bal al vampirilor din întreaga lume. Alături erau două coroane din aur dăruite de Contele Dracula tânărului cuplu. Rămaseră uimiți de luxul în care își petreceau veacul prințesa și prințul. - Asta da, comoară! - exclamă unul dintre oșteni. - Totul rămâne intact
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau calea negustorilor ce treceau cu marfă dinspre și spre Craiova sau Vâlcea sau oricărui călător mai înstărit și-i jefuiau. Nu de puține ori, aceste jafuri se
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
pe valea Oltețului, pe o parte și alta a acestuia, au înflorit două sate de oamenii liberi și harnici, urmași ai vechilor haiduci, Grădiștea și Băești, sate ce poartă cu mândrie numele celor doi haiduci Grădea și Băilă, tovarăși ai vestitului Dragu. Referință Bibliografică: Haiducii / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Orizonturi Universitare, ISBN 978-973-638-332-8, 2007), știm că s-a născut în Zodia Peștilor, la 23 februarie 1941, în Slatina-Nera, din județul Caraș-Severin al României, cea din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, aflăm că și-a absolvit cursurile școlar-elementare, gimnaziale și liceale, în Anina, vestitul oraș minier din vecinătatea localității sale natale, că și-a desăvârșit cursurile universitare, luându-și diploma de inginer în anul 1964, că, din anul 1978, a devenit doctor-inginer al Politehnicii din Timișoara, că a funcționat ca inginer proiectant, că a
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
cinema! Ai auzit de Daniella Rocca? Apoi o stradă în Barcelona, un cap în Portugalia - Capul Rocă, cel mai vestic punct al Europei! Mulțumit? Faima mare dom’le! Mai vrei? Almond Rocă - ciocolată, RocaBar- cosmetice, Rocambole, Rock & Roll... Până și vestită Shakira are o melodie cu „Roca-Roca-Roca”! (începe să fredoneze și să dea din solduri!) Daniel: Auzi, nene Jorj! Ai fost vreodată în Espana? George: Fost, să trăiți! Daniel: Și ai intrat într-o baie? George: Nu înțeleg unde vrei să
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
întâlnire cu oameni asemeni mie, care aspiră la puritate, ale căror gânduri rezonează cu ale mele. Din multiplele biserici și chiar mânăstiri (Antim, Radu Vodă, Plumbuita ori schitul Darvari) din București - atrăgătoare fie prin așezare, istoric, arhitectură, fie prin duhovnicii vestiți - am decis să merg din nou la biserica ” Sfântul Miron Patriarhul” ctitorită de Regina Maria, pentru că am aflat că are un invitat de seamă. De la intrarea în biserică simt cum pacea își face sălaș în inima mea, sub imperiul interiorului
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporuluiromân. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfântă slujba săvârșită în incinta vestitului lăcaș monastic al Neamțului, în mormântul anume pregătit mai dinainte chiar de către sfinția să, a participat foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc!... Au fost multe coroane, multe flori, multe
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
școli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat cuvintele și rațiunea celor vestiți. Tot așa, mai întîi, am fost și la Helis - cetatea lui Dromi - getul, Dromichete de pe Ialomița - prima universitate europeană, chiar și din lume - după unii, Aula Zamolsiană a geților, Andronicon, fondată cu multe milenii înainte de Academia de la Atena). Termenul a
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
următor, Europa, îndeosebi Franța, a cunoscut fenomenul școlilor academice din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita instituție Academia Regală de Pictură și Sculptură în secolul XVIII. Academia Regală Britanică a fost fondată la Londra în 1768. Ulterior, termenul de Academie a denumit o instituție de învățămînt superior în care accesul era permis doar studenților eminenți care
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
materializata prin apariția unui mare număr de volume și studii, este bine cunoscută. Bogată să bibliogrfie cuprinde, pe lângă opere cu tematică teologica și de istorie bisericească, și numeroase studii și lucrări dedicate vieții unor iluștri teologi și cărturari laici și vestite sau remarcabile personalități bisericești precum: Antim Ivireanul, Andrei Șaguna, Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu, Nicolae Ivan, Visarion Puiu, Onisie Moraru, Protopopii Dr. Florea Mureșanu și Ion Goron etc. La sesiunile de comunicări și simpozioanele desfășurate la Sfanțul Gheorghe și Miercurea Ciuc, Părintele
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
atâta dăruire și abnegație... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul organizatorului și a omului de cultură și autentică tradiție, cu deschidere spre istoria acestui neam și popor, spre restaurarea și reabilitarea bisericilor și mănăstirilor vechi - vestite și renumite monumente istorice, toate acestea transmise nouă cu foarte multă dărnicie, generozitate, noblețe sufletească și vrednicie... Cu vaste și avizate cunoștințe în diverse discipline culturale, istorice și teologice, morale, spirituale și duhovnicești, Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira Maramureșanul inspira tuturor
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
fi foarte firesc și mai puțin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea și perseverența, prin dispoziția pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situația o cerea; prin atașamentul său față de monumentele istorice, mai ales vestitele și renumitele biserici de lemn din tot Maramureșul, și de patrimoniu, cultura istorică și nu numai cu care era înzestrat, datorită muncii și tenacității Înaltpreasfinției Sale - deoarece a fost un autodidact înnăscut și foarte consecvent cu el însuși de-a
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești. Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... Citește mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
pe aici. De numele a doi dintre ei se leagă și numele satelor Grădiștea și Băești, azi Dobricea, iar de numele celui de al treilea, zidirea unei biserici în satul Străchinești.Pădurile din stânga și din dreapta Oltețului, ce aveau legătură cu vestita pădure Cotoșmanu, ascundeau în vremurile mai îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... II. MOLEARCA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Molearca Molearca era bolnavă. Bătrână și bolnavă. Pe chipul ei, viața săpase șanțuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
procent sporit din producția realizată. Era noua linie de partid stabilită la ultimul congres. Cumnatul meu tocmai absolvise agronomia și a fost numit pe lângă primarul unei comune care i-a devenit socru. Comuna avea mai multe Cooperative Agricole de Producție, vestitele CAP-uri hulite în care nu se lucra mai deloc deși pe hârtie erau raportate producții agricole de vis. Cu noua lege în mână, ginerele vine la primar: Tată,ai lista foștilor chiaburi care mai trăiesc? Trebuie să fie în
ORICE NAŞ ÎŞI ARE NAŞUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369631_a_370960]
-
Articolele Autorului ,,Acelui care s-a iertat, fărădelegea-i fericit Și căruia păcatele, DOMNUL i-A acoperit ! De n-are-n gură vicleșug, acel bărbat e fericit Dacă DOMNUL DUMNEZEU, nu i le-A mai socotit !" Ștefan cel Mare-Voievod, Viteaz între cei vestiți Iertat fiind de DUMNEZEU, este printre fericiți ! Născut din Maria Oltea și din Bogdan Mușatin Și-a apărat Țara Moldovei și poporul său Creștin ! A ținut Țara-n echilibru : față de Ungaria, De Imperiul Otoman, dar și de Polonia ! Parohii și
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
și-i va fi alături în momentele cele mai grele pe câmpul de luptă. Într-un timp de răgaz dintre două bătălii însoțește finii săi, pe Ioaniș și Maria, în călătoria de nuntă la Constantinopol. Imaginea orașului, capitala celui mai vestit imperiu, le lasă oaspeților un gust amar. Micșorat mereu de înaintarea turcilor, imperiul este în agonie. O gardă de oșteni le prezintă onorurile ce se cuvin unui principe ce purtase lupte împotriva dușmanului comun, turcii. Biserica „Sfântul Demetrios” cu turlele
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
au aflat superiorii, ce a organizat Directoarea Diavola au fost chiar încântați, S-au minunat întru-totul, au felicitat-o pentru inițiativă și i-au transmis că o vor ține în post, până va ajunge chiar ea, ȉnsăși, schelet adevărat, în vestita “Paradă a scheletelor“ ce o organiza! Ba chiar veșnic! Doar există directori și inspectori care și-au dat de mult timp ultima suflare și în funcția lor, cu numele lor, funcționează alte persoane, fără nicio problemă. Va putea în acest
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]