1,550 matches
-
Cu un zbucium ce venele-mi plesnește, Și deodată simt că-n mine tot ce-i suflet izbucnește Cu puterea dorului, durerea focului și tăria iadului. Agonie în extaz, plăcere în nebunie Eu lovesc și mă lovește, simt că-i vie./ Curcubeul de aur și noaptea de lună, Curcubeul de aur pe noaptea de lună Cerbul de aur pe cărarea de lună, Izvorul de aur pe pământul de noapte, Imagini departe, imagini aproape./ Sclipire pierdută, licărire de foc, Sclipire văzută dansând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind. Doar numai p-ici și pe colea Merge unul de-a-nletelea, Cu ochi-n cer, pe șuerate, Țiindu-și mînile la spate. S-aude clopot răsunând, Cu prapuri, cruci, icoani, viind, Preoții lin și în veștminte Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod - sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet - tarra bumbum, Ostașii vin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
albe - urmăriți pe vr-o femee, Suppusînd sub a ei poale mult mai mult de cât doi craci; Voi, ce-uniți tot universul în zâmbirea minții scurte, Ce cătați gândiri de înger n-ochii mari, cari vă par Două nopți însprîncenate - vie-vă-n minte măcar, Cumcă demonul din ochi-i e același de sub burtă. Ah, gândiți o clipă numai la sulița cu vârf roș 270Și la rana ce o face, sîngele-innocent ce-l varsă - Ca să vezi câte iluzii minte inima cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dor nespus S-alerg o să m-alunge, De și se-nnalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Va rămânea necunoscut, Va stăpâni departe, Cum stăpânește pe trecut Întins-eterna moarte. Căci stăpânește tot ce-a fost Și tot ce o să vie Și câte nu avură rost Și nu au fost să fie. Câte iubiri fără-nțeles, Cîte-nțelepte-asemeni, Câte cu moartea s-au ales A fi surori de gemeni. Câte amoruri se jurau Să ție pe toți vecii, Pe când de flori se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
crește! Ce să te mai învăț? Ia-o încet, de la mic la mare! Fii cu ochii în patru! Se deschid cartiere noi, acolo e câștigul. Dacă ești șmecher, banul crește, face pui! Lasă-i pe alții să petreacă, o să-ți vie și ție rândul. Te uiți că ți-am dat cam puțin pentru cât ai muncit? Să faci la fel. Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât cât să răsufle, altfel nu te mai respectă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sub malurile scobite, ardeau focuri roșii. Nu-i vedeai. Aveau potecile lor ascunse spre marginea sălbatică a gropii. Lui Oprică îi plăcea să se laude, să bage frica în ăilalți. Cum îi vedea că ciulesc urechile, arunca vreo vorbă: - O să vie acu, să vă judece, să vă întrebe... - Păi să mergem, spunea știrbul cu inima cât un purice. - Ce să mergem, trebuie să-i ducem raci lui Tănase, că d-aia ne-a dat țuică. Și p-ormă, dacă sînteți cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i-a deschis cu inima cât un purice. - Poftim, poftim... 271 Tramvaistul s-a așezat pe un scaun, și-a scos batista și și-a șters fruntea de sudoare. Nu-i cădea nici lui bine. - Uite ce este. O să-mi vie o rudă de la Focșani, eu de-acolo sânt n-ai de unde să știi dumneata, și-o să intre la noi, la Tramvaie. N-are unde sta. Ce m-am gîndit: i-a să-l rog eu pe domnu Procopie, că e
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
paharul. Îi venea să se ducă peste ea și s-o jupoaie de vie. Mînă-mică i-a spus: - Lasă, Stăpâne, noi să fim sănătoși, să punem laba pe ucenic, să-i plătim... Starostele nu-i răspunse. Se gândea că o să vie vremea să-l vândă și ceilalți. De-acum pierduse totul. Se răsti la Nicu-Piele: - Du-te dincolo și spune-i să tacă! Să n-o mai aud! Da-n inima lui bătrână o iertase, că-i era parcă mai dragă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ieșea și din treaba asta ceva. Și de când vedea cum se întinde cartierul, îl apucase o poftă și mai mare de bani. Nu se mai uita. Își aducea aminte de cuvintele jupînului: "Stere, lasă-i pe alții să petreacă, o să vie și timpul tău! Când ai să ai franci, să nu poți să-i numeri, să vezi ce bună ziua capeți!" Paralele se strâng singure dacă ajuți și tu. Nu-și mai scotea nevasta la plimbare. Sărbătoare, zi de lucru, Lina trebuia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rău că vă las sănătoși! le-a mai strigat ăl bătrân, și s-au dus. În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe vorbește? făcea Iani. O să vie la noapte să ne taie, eu chem politia, bre... Hoții au colindat Mandravela și Oborul, au trecut și pe la casa Didinei. Curtea se acoperise de buruiană. Și-au adus aminte de Bozoncea și de ceata lor. Paraschiv tăcea crunt. Au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Florența! Și adăugă pe dată: — Și de data asta timpul ne zorește, dar mi-ar fi ciudă să nu te duc să dai o raită. Nicicând nu mai vizitasem o cetate având drept ghid o oaste. De-a lungul întregii Via Larga și până la palatul Medici, unde am intrat pe neașteptate în curtea cu colonade, s-a desfășurat o adevărată paradă matinală. Un slujitor a venit să ne poftească să intrăm, dar Giovanni a refuzat sec: — Messer Alessandro este aici? Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ca să n-o prindă de veste, Ce frumos îl află dânsa, cum îi stă, ce drag îi este? Dar de-odată spăimântată de un sunet, ea îi spune: 395- Fugi! că dac-a veni smeul, viața ta o va răpune! - Vie numai! zise dânsul... ș-om vedea atunci cum plouă - Nu se dă Călin, săracul, nici cu una, nici cu două. Și de-odată peste codri de argint vine în sbor Zmeul falnic, care mișcă cu aripa vârful lor, 400Peste vârfurile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bolit Pe toate le-ai pribolit, Numai boala ce-o bolești Tu cu capu - ai s-o plătești, Până capul nu ți-i da Tu de boală nu-i scăpa. - Sui mămuță-n deal la cruce, Să tragă clopotele Ca să vie mândrele, Să vie și mândruța mea Care mă iubesc cu ea, Din vrâsta copilărească Din coliba părintească. 208 Frunză verde de alună, Sara-n codru, ici pe lună, Mi se primblă - un voinicel Cu cojocu contășăl, Cu cușma neagră de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
el așa ajunge la un copac nalt și tufos strașnic, nu știu cum s-o fi chemat și vede - o pasăre, așa de frumoasă era - de aur. Acu el ce să facă, ca doar să n-o-npuște, s-o poată prinde, că vînzînd-o vie mai multe parale ar fi luat. Alungînd-o el pin copac, ea se vîrî-ntr-o bortă... ș-o prinde. El n-o mai stătut către noapte că s-o temut de draci, ci o luat paserea ș-o venit a casă ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înadins, ca doar duhul cel necurat l-a gâtui. - Da eu te-aș omorî, da pentru că știu că asta nu vine de la tine, pentru asta te iert, și-ți spun așa: că baba cea sfîntă-i vrăjitorul și că azi are să vie c-un cuțit mare și s-a face că pune mâna pe capul femeei tale ș-are să ți-o omoare. Decât când a auzit el așa, of! numa tremura! Și se duce omul cel de fier. Acu el își gătește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pădurarului 125 el, crezând ca a venit cu Anton, văzându-i calul și câinele la poartă. - Nu, Domnu... cu Sultan și cu Pârvu, am venit!... Învățătorul, pentru o clipă rămase ca perplex... o fetiță să taie pădurea în două, ca să vie la școală, nu era un lucru obișnuit. Anuca se așeză într-o bancă, în rând cu băieții, și urmărea cu atenție semnele pe care le desena învățătorul, cu creta pe tablă. Și așa începu Anuca lecțiile cu învățătorul cu chip
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mâna stângă. Și, de atunci înainte, n-a mai existat să treacă nici măcar o zi, fără ca el să nu-și exerseze această nouă deprindere a sa, tot consolidând-o și consolidândo. Altă cale n-avusese de ales. De fapt, fata viam invederunt 1, căci, 1 Soarta a găsit calea (în limba latină). Istorisiri nesănătoase fericirii 109 dacă există un dram de fatalitate în fiecare dintre noi, în acest tânăr erou exista cu mult mai mult! În condițiile acestea, el începuse să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a fost nici prima, nici singura lăcomire a unei mănăstiri asupra avutului alteia. ― Despre o altfel de lăcomire asupra bunurilor mănăstirii Galata de Gios se vorbește și în hrisovul lui Matei Ghica voievod din 4 august 1753, în care citim: “Viind înaintea domnii mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinată la locurile sfinte, asta însemna același lucru cu dăruirea unor sume de bani mănăstirilor de la locurile sfinte. ― Atunci, hai să vedem ce spune Grigore Ghica voievod la 27 iulie 1736 privitor la cei de la mănăstirea Sinai: ― Ascultă numai, părinte: “Viindu-ne jalobă... de la preosfințitul arhiepiscopul Sinaiu, chir Nechifor, și de la tot Soborul acei sfinte mănăstiri... și cu lacrămi rugându-să... să le margă ceva venit pre an... socotind că mila ce s-ar face acelui sfânt loc nu a fi de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
i)ri. Și egumenul îi va trimite acolo”. ― După doisprezece ani, adică la 20 august 1776, îl întâlnim din nou pe Grigorie Alexandru Ghica voievod, care confirmă mănăstirii Copou scutirile de dări acordate de alți domnitori. Și drept urmare spune: “Că viind înaintea noastră cuvios... Chiril, egumenul mănăstirii, ne-au arătat hrisoave de la alți luminați domni... de milă și cerșindu... și de la domnie mea să i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alte cele. Nu tu sare. Nu tu vin. Ci... parale!!! Și iar parale!!! Dovada în plus - dacă mai era nevoie... Iat-o: “Noi Scarlat Ghica voievoda, domn Țării Moldovei. Facem știre cu acest hrisov... cui să cade a ști că viind înaintea domnii meli,... sfințiia sa chir Procopie, arhimandritul și egumenul svintii mănăstiri Galata, (după nume e călugăr moldovean cum sunt eu portarul Sucevei, sfințite!) ne-au arătat hrisoave de la,... părintele domnii mele,... Grigore Ghica voievoda, i de la... fratele domnii mele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai vorbim despre asta. ― Să vedem ce spune de această dată Hrisant, patriarhul Ierusalimului, în noiembrie 1704: “Scrisoarea de față a smereniei noastre vădește că mănăstirea ce a închinat-o Sfântului Mormânt răposatul Ioan Hadâmbul, care este de la Dealu Mare, viind acolo Dumitrașco voievod, constantinopolitanul, a prădat-o; după aceea s-au tâmplat războaie și au venit în țara asta leși, turci, tatari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă, atât în mănăstire, cât
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bob zăbavă și vei auzi ce scrie la 20 august 1728 un negustor din Iași: “Adecă eu, Panaite neguțătoriul den Iași, făcut-am această adevărată scrisoare a mea la mâna sfinții sale Preafericitului chir Hrisanth patriiarhul svintei... cetăți Ierusalimului precum... viind sfinție sa aicea în Țara Moldovei pentru cercetarea sfintelor mănăstiri care sânt suptu ascultarea Sv(â)ntului Mormântu, și având eu trei dughene cu loc cu tot înaintea porții m(ă)n(ă)stirii S(ven)tâi Savii... și având
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cheltuielile făcute de tatăl lor, Anastasie vornic, cu ridicarea caselor din ograda mănăstirii Sfântul Sava din Iași. ― Poate că n-ar fi lipsit de interes spusa “patrierșiei” sale cum s-a ajuns la acest târg. ― Iaca ce spune sfinția sa, părinte: “Viind patrierșiia noastră aice a doua oară și stând la socoteală, și rămâind câtăva somă să ia de la noi, au lăsat la Svântul Mormânt o somă de bani de ne-au dat mâna”... Păi, cum să nu-i dea mâna patrierșiei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au decis că o familie nu poate avea mai mult de un câine, pe care, trebuie să mai dețină și act de proprietate. In caz contrar, câinele va fi confiscat de poliție și dus în adăposturi, ne informează greenport.ro, via presaonline.ro. Se pare că la Shanghai s-a format un larg curent de opinie, ca toți cetățenii din Shanghai, nemulțumiți de această măsură să poată oricând să emigreze în România, unde sunt câini pe săturate, în curți, pe străzi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]