1,369 matches
-
turnăm cu canistra și o tavă de pus și le dăm înapoi.” Vin ăia cu o canistră de vin, vine cu tava cu paharele... „ - Măi, voi stați la grămadă, acolo, că eu vin la fiecare grămadă !” Vinul era cum e via toamna. Ce ? Mai ales femeile, săracele, cine bea vin că sărea căciula din cap ?! Ș-au băut ș-o mai rămas vin. Erau doi bătrânei, săracii, care luaseră cu loturile, ălea să culeagă porumbul, acolo, vin la noi: „- Domnu’ inginer
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
istoric român. La urcarea pe tron, boierii erau îngrijorați, pentru că în tinerețe, în timpul domniei fratelui său, Antioh Cantemir (domn între anii 1695-1700, 1705-1707), „era atunce nerăbdătoriu și mânios, zlobiu la beție, și-i ieșisă numele de om rău. Iar acmu viind cu domnia, nu știu să-și piiardă numele cel rău [...]. Că așa se arăta de bun și de blând! Tuturor ușe deschisă și nemăreț, de vorovie cu toți copiii”. După ce a luat măsuri în favoarea boierilor, aceștia „văzând așa milă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arteră de circulație pentru armatele turcești, care circulau necontenit între Brăila și Hotin. „Pre acele vremi, consemneză Ion Neculce, era greu în țară, nu de biruri, ci de alte supărări, că turcilor le era calea tot prin țară mergând și viind la Hotin; unii veneau pre la Focșani de mergeau pre Siretiu, alții pe la Bârlad și pe la Iași, alții pe Prut și ca niște oșteni păgâni ce era, toți stricăciuni făceau”. O acțiune militară tipică în acea perioadă a avut loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în breaslă, dar în același timp și un mijloc de ajutorare a breslei) diferă de la breaslă la breaslă. De exemplu, conform statutului breslei ciubotarilor din Huși, cel care dorea să devină meșter trebuia „să dea 1 leu și 12 bani viind la cutia breslei apoi să-și deschidă dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta dreptul de a deschide atelierul său (în majoritatea cazurilor erau și prăvălii sau dughene). În lupta pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nici un popor conștient nu putea răspunde pe placul lui Berchtold. [Vândurăm biletele unor amatori cari nu mai găseau locuri,](Ediția a II-a, 1996, p. 1.) Pia plecă la Carlsbad înapoi să ia pe mama și pe Ion Pillat, ca să vie după mine la München, unde, chemând telegrafic pe bărbatul meu de la Aix-les-Bains, trebuia să ne întrunim cu toții și de acolo să luăm drumul spre țară. Toată noaptea auzii alergând pe scări și pornind în automobile ofițerii germani și austrieci, convocați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
direct în țară. Eu telegrafiasem, dar nu primisem nici un răspuns de la Aix, mama, nici unul de la Ionel, pe care îl întrebase ce să facă. Aflând că cele două fete ale Anei Lahovary erau la Partenkirchen în așteptarea fratelui lor Nicolae, ca să vie cu el la Leurdeni, le telefonai ca să sosească imediat la hotelul nostru ca să le iau cu noi și cerui telegrafic bani tatălui lor la Paris. A doua zi avusei banii în ultimul moment, căci ghișeul băncii se închise după mine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Manetti, Vicar de Mugello, Archivio di Stato di Firenze, Giudice degli appelli e nullità, 106, fol. 202r-v, 12 December 1452. [fol. 202v:] Silvestrum Iohanis Bartoli alias 'del Massaio', populo Sancte Mărie de P[e]retolis, contra quem per modum et viam inquisitionis ex nostro nostraque curie offitio, auctoritate, potestate, arbitrio et balie firmate processimus nec non ad denuntiam et relationem Iohanis Gelli, rectoris populi Sancte Mărie de P[e]retolis, în eo, de eo et super eo, quod de anno presenti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
predicto, cui precibus et mandatis etc., Antonius Benedicti, populi Sancti Blasii a Petriuolo, solemniter fideiussit etc., promixit etc., obligavit etc., renuntiavit etc. [fol. 203r:] Chiarum Bettini, populi Sancte Mărie de P[e]retolis, noștri vicariatus, contra quem per modum et viam inquisitionis ex nostro nostraque curie offitio, auctoritate, potestate, arbitrio et balia nobis în hac partibus concessis et atributis, formaliter processimus în eo, de eo et super eo quod de anno presenti et mense octobris proxime preteriti dicti anni, cum Silvester
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fac țănduri 44 sub picioare. Nu înțelegeam ce să fie, căci doar nu eram așa de stângaci, încât din atâtea focuri să nu meargă măcar unul în plin. În acel moment văzui pe Turcu, palid, cu o față de un cot viind înspre mine. Și el pățise tot așa. Ori suntem fermecați, îmi zise Turcu, ori puștele sau cartușele noastre au un cusur. Examinăm puștile cu toată atențiunea și nu le găsim nici o meteahnă 45. Examinam cartușele, și ce constatăm? Constatăm, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acestei salve neașteptate, a ieșit în balcon să vază cine se vestește în mod așa războinic ziua amiaza-mare, căci doar timpurile lui Bujor și ale lui Tunsu erau de mult trecute, iar despre Vodă nu se bănuia că are să-i vie în gazdă. Apoi tot în pas măsurat, una, două, trei, cu puștele pe umăr, am înaintat până la scara balconului, unde am salutat pe Manolucă militărește, cu mâna dreaptă la pălărie. Să trăiești, Manolucă! strigarăm cu toții în cor. Bine te-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mal dând din mâini și picioare, ieși din unde ca un zeu al mărei sub forma vie și veselă a lui Doxachi Hurmuzachi. Cine ar putea să spuie nemărginita bucurie ce am simțit cu toții când l-am văzut bun teafăr viind cu surâsul pe buze înspre noi și dându-ne mâna cu un aer care parcă ne zicea: da, bine, domnilor, de ce vă mirați? Apoi, înconjurat de noi, el se îndreptă spre cabina pe roți unde își lăsase hainele de dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
neapărat ceva. E suficient că exiști și tu în peisaj. Că ți se permite lucrul ăsta. La un moment dat însă, tatăl meu mi-a găsit și mie o întrebuințare. Avea nevoie de o foarfecă din aceea cu care tai via, merii. Nu știu cum se numește. Nici atunci nu știam. Cum arăta aveam habar. Mai văzusem ceva asemănător. Foarfeca nu avea nevoie de un nume pentru a fi înțeleasă. Pentru a deveni utilă. Se spune că a învăța numele unui obiect înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a fost sfârșitul visului, căci ea a fost tot ce era mai mistic și mai frumos. Bunicul devenise din ce în ce mai ursuz și mâhnit, iar eu am început să trec prin Lunca din ce în ce mai rar. Totul începea să piară, casa să se risipească, via să se ofilească și bunicul să cadă la pat, care peste puțin timp va fi locul unde-și va da ultima suflare. Acum, din capul străzii, nu-ți mai zâmbește decât un schelet din ceea ce fusese mândria aceea de casă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de un plutonier major Mutică, dus la Bacău și lipit de completul catolic din Moldova. În iulie - dus cu ceilalți la Galați, am fost judecat de Tribunalul Militar și condamnat la doi ani. În primăvara lui 1951 am fost dus - via Văcărești - la colonia de muncă Spanțov și apoi Mănăstirea, lângă Oltenița, de unde am fost eliberat în ianuarie 1952. La sfârșitul lui martie 1952 am mers la Alba Iulia, unde am făcut teologie până la 1.VII când am primit tonsura; 2
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date În seama șobăsgoimilor” <endnote id="(791, p. 70)"/>. Evident
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vă-ntindeți [= răspândiți] pe pământ Și să nu aveți mormânt ! <endnote id="(714, p. 139)"/>. Motivul „nemurirea ca blestem” se regăsește și Într-un text evanghelic : „sunt unii care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea pe Fiul omului viind Întru Împărăția sa” (Matei 16, 28). Totuși, legenda propriu-zisă a „evreului rătăcitor” nu se află În nici una dintre evanghelii, fie ele canonice sau apocrife. Ea s-a născut mult mai târziu, În Evul Mediu european, probabil ca o justificare metaforică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mă bucură mult și mă gîndesc cu ani în urmă cînd patru dezorientați, dar bine și precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era Silviu , eram eu. Vie vremuri tot mai bune, Nicu </citation> (3) <citation author=”N.V. Turcu” data =”[f.d.]”> Scumpe Căline, Amicii, printre care cholericul întru nemurire Ghideanu , miau făcut cunoscut faptul că de nenumărate ori ai fost prin Iași, degrabă ispitindu-mă cu destulă obrăznicie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să sprijine lupta eroica a tineretului în Grecia, Spania, din colonii și din celelalte țări subjugate de imperialiști". Mai precis: să sprijine politică externă sovietică, în diverse puncte critice de pe bătrânul continent. Stalin îi înarmase în secret pe comuniștii greci - via Bulgaria - în tot cursul războiului civil din Grecia, țara poziționata în dreptul Canalului de Suez, și continuă să-i finanțeze masiv pe comuniștii spanioli, deoarece nu dorea să renunțe la cistigarea influenței într-o zonă atât de importantă, pe plan geo-strategic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
își declară deschis interesul pentru monstruos, dimensiune invocată chiar de principalul său detractor, Eugen Barbu, director al revistei Săptămâna și una dintre vocile oficiale, deplin angajate ideologic ale regimului : „(...) mă întrebam cu acea curiozitate pe care întotdeauna am avut-o vie în fața mon‑ ștrilor, (s.n.) (...)” . Care monștri ? În orice caz nu este vorba de personajele caragialești care nu au nimic monstruos în ciuda celor afirmate de Eugen Barbu. Monstruozitatea stă în ochiul cineastului devenit ochi al camerei, în viziunea sa cinematografică. Cineastul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
plăcea Muzeul Regina Sofia, cu galeriile sale de moderniști, popasurile în bisericile bătrâne și liniștite, serile petrecute pe o terasă în Puerta del Sol, în strigătele ziariștilor care anunțau apariția ziarului "La Farola", sau în Plaza Mayor, plimbările pe Gran Via sau Calle de Alcala... Când timpul o permitea, trăgeam o fugă la Toledo, Segovia, Avila, Escorial sau Aranjuez, cu trenul sau autobuzul, printre secole de strălucită istorie și cultură uitând de avatarurile cenușiului final de secol XX. Eram și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Întinzându-și gaturile În sus. Coeziunea pe care o presupune rug)ciunea f)cut) În comun este foarte puternic). Aceasta i-a ținut uniți pe evrei mii de ani. — Îmi plac, Îmi spune soția. Sunt atat de plini de viat), atât de copil)roși. —Probabil c) nu ți-ar fi ușor s) tr)iești printre ei, Îi spun. Ar trebui s) te adaptezi total felului lor de a fi, nu ai avea de ales. —Sunt Ins) veseli, calzi și naturali
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
al paharelor care sunt umplute este greu s) te gandesti la un inamic distrug)tor. Știi doar c) un singur lucru din viața evreilor nu s-a schimbat odat) cu crearea statului evreu: nu poți consideră dreptul ț)u la viat) ca fiind ceva de la sine Înțeles. Alții pot; tu nu. Aceasta nu Înseamn) c) toți ceilalți tr)iesc bine mersi sub un regim decent. Nu, Înseamn) doar c) evreii, pentru c) sunt evrei, nu și-au putut dobândi dreptul de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dans la conscience juive”. El se refer) la Sabat că la „darul prețios de care vorbește Talmudul”. Dar adaug): „Folosesc aici limbajul tradițional al teologilor, nu pe al meu”. Sunt multi israelieni care nu cred, dar puțini nu au deloc viat) religioas). În Israel, viața celor necredincioși este cvasireligioas). În definitiv, evreii sunt la Ierusalim nu numai pentru c) sunt sioniști. Mai exist) și alte motive, iar unele dintre ele sunt - indirect sau Într-o oarecare m)sur) - religioase. Nedrept)ți
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
care, cu p)l)riile lor de pâsl) cu boruri largi, frecventau saloanele de la Twentieth Century Limited pe vremea lui John Barrymore, oameni care Îi cunoșteau pe toți șefii de sal) din restaurante și care prețuiau femeile ce reușeau În viat). Erau numeroși evrei de acest fel, clienți grași ai localurilor de noapte, care câștigau și pierdeau averi. R)posatul meu prieten Pascal Covici, editorul, era unul dintre aceștia. Pat știa cum s) comande o cin), cât timp trebuie s) lase
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și pentru Israel. Cât privește moartea, se gândește, În mod sigur, la ea. Dar Îmi amintesc ce mi-a spus Într-o zi Harold Rosenberg când l-am Întrebat cum se simte În preajma anivers)rii a șaptezeci de ani de viat): „Evident, am auzit vorbindu-se despre b)trânețe, despre moarte și despre toate astea, Ins), În ceea ce m) privește, cred c) sunt doar zvonuri”. Copii din master class se Înșiruie, cu viorile lor, dinaintea lui Stern și a lui Schneider
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]