2,162 matches
-
de autoritățile țariste și exilat în regiunea Smolensk, apoi în ținutul Hersonului, revine în Basarabia în toiul evenimentelor revoluționare din anul 1917 și se încadrează în activitatea de naționalizare a învățământului public. La 4 iulie 1918 arhimandritul a fost hirotonit vicar al Mitropoliei Moldovei, cu atribuții de membru al Sfântului Sinod Român. Din 1918 vremelnic, iar din 1919 permanent, conduce Eparhia Chișinăului și Hotinului (ales titular în acest post de Congresul General al Eparhiei Basarabiei în februarie 1920). G. a jucat
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
Flori de spini. Colaborează cu versuri, articole, cronici literare la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, „Arta” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele V. Olteanu, V. Jianu, Virgil Călugăru, V. Cariopol, Vicar, Rac. Ceea ce intrigă cel mai mult la poezia lui C. este începutul său avangardist (suprarealist), urmat de o evoluție către un tradiționalism destul de pronunțat. Explicațiile acestei relative fracturi au fost multe, începând de la asumarea exterioară a unei atitudini până la a
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
dărui sau vinde la cost redus în locuri foarte populate, cum erau piețele. Tot ei s-au angajat să strângă cărți de calitate pentru bibliotecile populare, iar pe cele considerate contrare moralei creștine, să le distrugă. Apostolatul era prezidat de vicarul Barcelonei, Juan Palau Soler, iar ca vicepreședinte îl avea pe Félix Sardá y Salvany. Această experiență a eșuat, dar a fost reluată mai târziu, în 1891, din inițiativa iezuitului Francisco de P. Garzón, care i-a dat o orientare socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reviste românești și străine, bucurându-se de un real succes și de o apreciere sinceră 349. Printre cei care au prețuit-o, trimițând cuvinte de laudă și de încurajare comitetului de redacție au fost: superiorul Mănăstirii benedicte de la Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika 354, Elisabeth O'Brien Christilch din Irlanda 355, prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Auner a fost desemnat să se ocupe cu reorganizarea corului mixt al Catedralei condus de L. Müller și de preotul Bronislav Falevski. În urma revocării arhiepiscopului Netzhammer în 1924, preoții din dieceză l-au ales pe C. Auner în funcția de vicar capitular. În 1927 acesta a fost numit protonotar apostolic. În urma exercitării acestor funcții, a fost distins cu unele decorații, cum ar fi: Coroana de Fier în grad de cavaler, acordată de împăratul Franz Josef la 24 martie 1909, L'Ordre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară s-a întors în iulie 1911.Aici a activat mai mulți ani ca profesor și ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913 întâiul număr al buletinului parohiei catolice din această localitate, pe care l-au numit Viața 668. Încă din prima ediție a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Innsbruck (Austria) pentru completarea pregătirei teologice. De aici a expediat adesea studii, articole, poezii, la revista Unirea din Blaj. Și-a dat doctoratul în teologie și în 1911 a revenit la Iași, unde a fost numit profesor la Seminar și vicar parohial. Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoților diecezani obligațiile clericale pe care le aveau înainte de sfințire (în mod special, cele privind sistemul de administrare colectivă a bunurilor parohiale). Această măsură a fost pe placul episcopului Camilli, care, atunci când s-a întors în țară, l-a numit vicar general și i-a încredințat misiunea de a-l ajuta la organizarea diecezei 747. Părintele Malinovski s-a îmbolnăvit în anul 1913 și a plecat în Polonia pentru îngrijire medicală. Boala i s-a agravat însă și a murit la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Demșa, Andrei Gheguț și alții. A fost sfințit preot în martie 1939, apoi și-a susținut teza de doctorat 749 (în 1941), după care s-a întors în țară750. La întoarcerea în România a ocupat mai multe funcții, printre care: vicar la Focșani (doar câteva luni), vicar la Iași, organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost sfințit preot în martie 1939, apoi și-a susținut teza de doctorat 749 (în 1941), după care s-a întors în țară750. La întoarcerea în România a ocupat mai multe funcții, printre care: vicar la Focșani (doar câteva luni), vicar la Iași, organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Universitatea din Strasbourg (1929-1931), iar perfecționarea în teologie a dobândit-o la Academia Teologică din București (1931-1936). A fost sfințit preot în anul 1936, pe 23 septembrie la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
seminarul catolic diecezan din Iași. Filosofia și teologia le-a făcut în străinătate, la Sarzana și Genova. A fost sfințit preot pe 20 decembrie 1924, după care s-a întors în țară. A ocupat apoi mai multe funcții importante, precum: vicar parohial la Iași, secretar al episcopului Mihai Robu, profesor și prefect la Seminarul "Sf. Iosif" din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Un an a activat ca profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a plecat din nou la Roma, pentru a susține examenul de misionar apostolic, după care s-a întors definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat la război 768). După moartea episcopului Camilli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din Iași și reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gerald Patrick O’Hara „agentura de spionaj organizată de Nunțiatură pe teritoriul RPR”. Succesorul lui Joseph Schubert, ca locțiitor de episcop, Hieronymus Menges, va fi și el arestat în 1952. Autoritățile comuniste i-au înlocuit însă pe episcopii arestați cu vicari generali care au fost excomunicați de Vatican. Cazul cel mai cunoscut este cel al canonicului Stanislau Tr. Iovanelli, numit de guvernul comunist administrator al Arhiepiscopiei latine de București; slujbele lui Iovanelli au fost însă boicotate de mulți credincioși catolici care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politică. Totuși, cu puțin timp înainte de consacrare, prelații romani nu au uitat de trecutul „colaboraționist” al lui Petru Pleșca și l-au întrebat cu neîncredere de ce nu a fost niciodată în închisoare. Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a colabora cu guvernul comunist, trăise experiența carcerală. El era socotit la Roma ca fiind ordinarius substitutus, fără prea mari șanse de a fi numit arhiepiscop. îndeosebi calitatea sa de deputat în Marea Adunare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care mons. Giovanni Cheli le-a avut după 1965 cu reprezentanții guvernului român s-a ajuns la un compromis: autoritățile ar fi acceptat instalarea mons. Joseph Schubert, abia ieșit din închisoare, ca arhiepiscop, cu condiția ca Francisc Augustin să fie vicar general. Când Giovanni Cheli i-a prezentat această condiție lui Schubert, acesta a respins-o categoric. Francisc Augustin, la fel ca și ceilalți clerici și prelați din fruntea eparhiilor, avea obligația de a prezenta Departamentului Cultelor rapoarte referitoare la conversațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înlocui propunerea. La Timișoara, propunerea se referea la menținerea actualului reprezentant, numai cu ridicarea la rang de episcop. Pentru Oradea-Satu Mare, card. Poggi cerea în prima etapă să se mențină dependența de Alba Iulia și să fie coordonarea asigurată de vicarul de la Alba Iulia, care însă să fie ridicat la rangul de episcop, astfel ca, într-o etapă următoare, să se poată discuta și despre eventualitatea reînființării Episcopiei, separată de Alba Iulia. 2) După împlinirea acestui schelet organizatoric urmează ca episcopii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
buletinul oficial al Bisericii Romano-Catolice de la Vatican, cere permisiunea de a putea fi trimis prin poștă; d) propune continuarea convorbirilor, invitând întoarcerea vizitei la Roma; e) propune acceptarea onorifică pentru episcopul clandestin romano-catolic, [Adalbert] Boros (68 de ani), să devină vicar auxiliar pentru episcopul de Timișoara (mons. [Conrad] Kernweiss). A prezentat această propunere sub forma unei manifestări de clemență din partea statului român pentru un om care nu a comis manifestări dușmănoase statului. în replică, tov. președinte Nenciu a răspuns la toate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
25.09.1990. 1467 Profesorul Gheorghe Alexianu. 1468 Tit (Teodor) Simedrea (1886-1971), prelat ortodox și istoric român. Studii de Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
crt. de posturi*) - lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Patriarh 1 43.011.000 2. Mitropolit 10 39.621.000 3. Arhiepiscop, șef rabin, muftiu, episcop - 15 37.290.000 șef de cult 4. Episcop, președinte uniune, prim-delegat, 31 32.630.000 episcop vicar patriarhal 5. Episcop vicar, episcop coajutor, 23 27.545.000 episcop auxiliar, arhiereu vicar *) Numărul maxim de posturi utilizate pentru fundamentarea sumelor necesare în vederea sprijinirii de către stat a salarizării personalului clerical poate fi revizuit anual, cu ocazia elaborării bugetului de
LEGE nr. 142 din 27 iulie 1999 (*actualizată*) privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149801_a_151130]