1,839 matches
-
începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul, s-a înființat și o nouă localitate foarte importantă, numită Mănăstirea Cașin (Cașinul, Cașinului ). La 1864, Cașin făcea parte din plasa Trotuș. În 1968, era alcătuit din satele Cașin și Curița. Comuna Cașin, aflată la 60
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aparținut mult timp lui Ștefan Ruset și urmașilor săi (ultima a fost Smaranda Roset). Formele cu care apare numele localității în actele oficiale sunt următoarele: Stațcanii (1839), Stețcanii, Stețicanii, Stițcanii, Tescanii, Tețcanii, Tețcani Unguri, Teskany și Tetskany (germană). În 1774 viețuiau aici 535 de locuitori, iar la recensământul din 2002, un număr de 761. Școala primară a fost construită în 1848, iar biserica «Sfântul Gheorghe » a fost zidită în 1769. În localitate ființează conacul Rosetti - Tescanu, Centrul de Cultură «Rosetti - Tescanu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente din viața unei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Laus Asiae) între celelalte pământuri: „Ea le întrece pe toate celelalte mai ales prin vechime, pentru că în Asia a făcut Dumnezeu raiul și tot aici au fost creați și primii oameni, strămoșii noștri, Adam și Eva, unde neamul lor a viețuit până la potop. Așijderea, după potop, tot din Asia s-au răspândit în celelalte părți ale lumii toate limbile și neamurile. În Asia își află începutul religia, obiceiurile cetățenești, ridicarea orașelor; scrisul și învățătura tot de aici au pornit. În Asia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
e drept să se distrugă o viață de om nevinovat pentru că nu se respectă legea. Toți suntem oameni, toți avem dreptul la viață, oriunde am fi și oriunde am dori să trăim. Lăsați-ne să încercăm singura șansă pentru a viețui și în altă parte! E dreptul nostru! Avem unde ne duce: cultul adventist de ziua a șaptea dispune de peste 4.000 de școli și universități și de peste 400 de spitale și clinici unde ne vom putea trăi viața omenește. Vă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
merge de la operă la autor pentru a se reîntoarce la operă, și nu de la autor la operă, pentru a se închide asupra autorului, deoarece opera este cea care a impresionat întreaga lume, nu simpla existență a unui om care a viețuit în lagăre, asemenea altor milioane de oameni. Soljenițîn nici măcar nu a fost primul disident, nici singurul, dar mesajul lui s-a răspândit rapid și temeinic. Prezența datelor autobiografice se explică prin obsesia pentru real a scriitorului, care, în calitate de fost deținut
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prezentate câteva „serii” de scriitori, grupați nu atât pe principiul afinității literare, cât pe acela al atitudinii lor culturale. Dacă Pe urmele lui Liviu Rebreanu (1986) urmărește, nu fără un discret sentimentalism, relația dintre scriitor și lumea în care a viețuit, propunându-se ca o veritabilă „carte de recitire” a tot ce cuprinde semnificativ vasta bibliografie asupra prozatorului, Scriitorul și umbra (1995), eseu consacrat lui Sorin Titel, impune ca dominantă relația dintre autor și propriul său text. Refuzând didacticismul critic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
nu au trăit toți. Femeia aceasta avea o fixație și anume să aibă o fată cu numele Saveta. Prima Savetă a murit pe la patru anișori și atunci pe următoarea fetiță a botezat-o tot Saveta. Nici următoarea Savetă nu a viețuit mai mult de trei anișori și Mina a vărsat toate lacrimile pe care le acumulase de la moartea primei Savete. O babă tare pricepută a sfătuit-o să dezlege blestemul și să mai numească o fetiță Saveta doar după trei nașteri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tavan iar fumul ieșea în pod și de acolo se strecura cu dificultate în afară. Un strat gros de stirigie (gudron) se așezase pe paiele care formau acoperișul și conserva întreaga structură sărăcăcios încropită. În căsuța aceea părinții Larei au viețuit o jumătate de secol și aproape în același timp au părăsit-o amîndoi, lăsîndu-și fata nemăritată. Bucuria fetei după măritiș n-a durat mult. Vasilică, minerul, s-a însurat cu Lara și după un an a plătit scump salariul mărișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și timpul. În ciuda chestiilor de tot felul, criticabile în totalitate, simțeam un farmec aparte, aproape fascinant, venindu-mi mereu în minte Topîrceanu, Creangă, Eminescu și mulți alții, care au strălucit printre muritorii de rînd ai acestor locuri. Dintre cei care viețuiesc prin aceste periferii, unii se ridică tăcuți la înălțimi și apoi se întorc strălucind meteoric, uimind lumea pentru o fracțiune de secundă sau de veac. Spre deosebire de gobăile care scurmă în drum, nesimțite și total lipsite de respect pentru demnitarul ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
NU sau după NU ? Îmi clătesc ochii cu finețea artistică a unei statui turnate în bronz. Un copil în mantie conduce un car. Datat între 478-474 înaintea lui Hristos, nu poți să nu fii copleșit de măreția oamenilor ce-au viețuit în aceste locuri. În țara lui Pericle (III) La Sfîntul Andrei Am mers destul de mult pînă ne-am dat seama că, de fapt, am luat-o spre Delphi și nu spre Thiva. Căutam un drum printre munți spre autostrada care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mult decît tonalitatea. El trăiește în același spațiu de referință, structural sfîșiat, condamnat de conștiința lipsei, a separării, a zidirii, sentiment de care nu sunt străine originile sale. Gnoza se sprijină pe o viziune a unui Dumnezeu nefigurabil, infinit altul, viețuind într-un ne-loc, dincolo de ființă ca și de neant ; acestui Dumnezeu îi corespunde omul treaz, conștient de diferența care îl face altul în fața indiferenței lui Unu. într-adevar, constatarea înglodării noastre temporale, degenerescența noastră disecată cu obișnuita vervă asasină
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
nefiind niciodată dovedite, probate cu martori. Se afirma, spre exemplu, că mare parte din leșurile cărate cu traista aia mare ce îndeplinea funcția de car mortuar sau dric erau o sursă permanentă de alimentație pentru această colcăială de suflete pervertite, viețuind la limita și în exteriorul comunității omenești. Cadavre de porci, purcei, vaci, viței, orătănii de tot felul, absolut totul era trecut fără nicio discriminare în meniul acestor suflete rătăcite. La biserică? Nici vorbă! Acești dezmoșteniți făcând parte din clasa cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și urîte plăgi care macină îndurerata Biserică a lui Dumnezeu. 67. Este limpede că Episcopii implicați în grijile și afacerile lumești trebuie să lupte alături de puternice figuri publice, la fel de limpede este faptul că nu pot continua pentru multă vreme să viețuiască într-o astfel de companie fără ca familiile lor și casele lor să simtă influența acestora. Este, de asemenea, evident că viețuirea seculară este atît de opusă celei ecleziastice; iar cei obișnuiți cu fastul, lipsa de rînduială și licențiozitatea, în mod
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
tot felul de alte bunuri de consum, astfel că, începând din primăvară, magazinele erau aproape la fel de goale ca în anii ultimi ai domniei lui Ceaușescu. Ele s-au reumplut în zilele Festivalului, când bucureștenii, obișnuiți cu cenușiul apăsător în care viețuiau de câțiva ani, s-au trezit pe negândite într-un oraș plin de animație și, pe deasupra, cosmopolit. Tineri de pe toate continentele, albi, negri, galbeni, înveșmântați în costumații specifice, glăsuind în toate soiurile de idiomuri, cutreierau buimăcita noastră capitală, piețele, parcurile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ar mai fi trăit încă doi ani, și-ar fi împlinit o dorință pe care o nutrea în secret și pe care odată mi-a mărturisit-o: aceea de-a deveni unul dintre rarii oameni de pe această planetă care au viețuit în trei secole. Puțin i-a lipsit să izbutească. Dar cine a fost profesorul Vicol și de ce mi-am propus să-l evoc în acest cadru? Bine-cunoscut în lumea muzicienilor, ca fost dascăl, la Conservatorul bucureștean, a multe serii de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
grave. E ca și cum aș fi cântat fals tot timpul. Către orele opt m-am dus cu tata s-o vedem pe mama printre zăbrelele spitalului. Era frig... În seara asta mă duc la Dânsul. Număr minutele. Mai sunt încă șaizeci... Viețuind în Spania secolului al XIII-lea, bineînțeles că am fost nevoit să-i inventez lui Mihai un titlu potrivit: Miguel de Braganza, rege al Portugaliei! 25 iunie 1952 Seara, plecând spre Dânsul, pentru a face să treacă timpul mai repede
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care zace. Există în prezent, Majestate, alături de Spanii două puteri de care nu se poate, orice s-ar spune, face abstracție: Regatul ce lor Două Sicilii și acela al Portugaliei. Vai nouă! Au trecut tim purile în care Spaniile puteau viețui într-o superbă izo lare... Suntem nevoiți a face curte străinătății! Cel puțin să nu lăsăm să se întrevadă durerea pe care ne-o pricinuiește lucrul acesta! Existau altădată numai două ieșiri din impas pentru a face față durerii unui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
que l’amour... 14 noiembrie 1954 În legătură cu criza de nervi de aseară: În viața aceasta, reglementată și planificată până în cele mai mici amănunte, se întâmplă la un moment dat să te cuprindă o furie neputincioasă împotriva acestui fel de a viețui din care lipsește însăși trăirea, din care lipsesc cele mai elementare emoții ale existenței. Totul devine judicios, totul plicticos, mort. Arunci cât colo cartea care, oricât de frumoasă, pare searbădă și cauți omul viu și pasiunea care îi dă viață
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
posibil! Preocupată de îndatoririle ei de „choeforă“ tenace, Alice se mai liniștise puțin și puteam sta de vorbă cu dânsa într-o comuniune nostalgică, dar luminată întru credința că numai trupul Lui fusese dat pământului, dar că sufletul continua să viețuiască undeva lângă noi, pentru a ne iubi în continuare și pentru a ne încuraja... Alice îmi povestea visurile în legătură cu Dânsul, cărora le acorda o foarte mare însemnătate, iar eu i le povesteam pe ale mele. și tot așa i-am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Când am stat la Roman, am avut un vecin, pro prietarul unei papetării, care se nu mea Avram Iancu. Acesta avea șase copii, iar unul din tre fii era coleg de liceu cu fratele meu - fra tele care su pra viețuise și care era cu paisprezece ani mai mare decât mine. Venea la noi în casă, așa că m-a cunoscut de mic copil, când habar nu aveam că exis tau pe lume ilegaliști, comuniști și alți „iști“. După război, o invi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
bătrâna fixând cu ochii înlăcrimați dușmanul cel încăpățânat în muțenia-i chinuitoare! Și se mai plânge c-o dor ochii de la televizor! Femeie cu frica lui Dumnezeu, n-am auzit-o niciodată hulind sau bârfind, cât despre înjurături... ferească Sfântul! Viețuiește, alături de cumnata ei - tanti Voica - vecină gard în gard și la fel de vădană, în respect pentru biserica și preotul din sat. Acuma, nu c-ar bate toată ziua știutul drum al lăcașului de închinăciune dar, pentru obligatoriile pomeniri pentru răposatul, tot
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la tot pasul? Apoi, odată ajuns în zona lor de influență, ar fi fost o impietate să nu mă tocmesc pentru fiecare rupie, măcar de amorul artei conversației în engleza mea împiedicată. Trebuia să mă bucur că sunt acolo, că viețuiesc și eu în... mulțimea aceea umană imposibil de descris în cuvinte obișnuite. Pipăiam țesături, admiram imprimeuri, desfăceam sari-uri, alegeam... în fine, mă răzgândeam apoi, pentru că alte culori îmi impresionau retina. Ieșeam indecis din prăvălie, căci altele mă așteptau cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]