1,701 matches
-
la moda orientală specifică, purtată de boierimea din Țările Române, schimbându-și ținuta vestimentară după moda europeană a secolului al XVIII-lea, spre a se putea integra mai bine în mediul exclusivist al cancelariei în care lucra și în societatea vieneză. Într-o listă de cheltuieli, de la sfârșitul șederii sale în Viena, printre furnizorii săi se aflau maistrul peruchier și frizer Josef Zeiff, bărbierul Josepf Karl Spitznagel, care era și chirurg orășenesc, sau cizmarul Mihael Anhamer 89. III.6. Implicarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
moșiilor pe care le deținea fiecare mănăstire, atât în Bucovina, cât și în Moldova, stabilind și condiția juridică a fiecărei proprietăți 108. În condițiile în care, în 1784, episcopul Dosoftei a renunțat la moșiile episcopale, Balș a propus autorităților centrale vieneze să accepte, drept compensație, mărirea salariului acestuia la 1.000 de guldeni, așa după cum acest lucru fusese stabilit anterior de însuși împăratul Iosif al II-lea109. Pentru viitor, Consiliul Aulic de Război decidea că întreaga corespondență cu episcopul ortodox al Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au acordat negustorilor bucovineni posibilitatea de a se aproviziona cu mărfuri și de a desface propriile mărfuri în Transilvania, Galiția și Ungaria, fără a plăti vamă172. Totodată, Balș a dat îndrumări privitoare la trimiterea în provincie a unor mari negustori vienezi și a sprijinit pe marii negustori din Bucovina ce erau interesați în achiziționarea de mărfuri din capitala imperiului, spre a le comercializa 173. În acest sens, negustorii suceveni Ion și Nicolae Capri au vizitat în două rânduri, în anii 1783
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
6.000 de florini. Banii au fost obținuți contra unor cambii garantate chiar de șeful Administrației militare a Bucovinei, generalul maior Karol baron von Enzenberg. Pe timpul șederii lor în capitala imperiului, acești negustori au intrat în relații comerciale cu negustorul vienez Johann Peter Leth, participând totodată și la târgul anual de la Viena 174. Alți negustori din Bucovina ajungeau, purtați de aceleași interese de negoț, la Bratislava, Liov sau în Transilvania 175. Dorința acestor negustori era de a înființa în Bucovina un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
său, chiar șeful Consiliului Aulic de Război, contele Andrei Hadik, intervenea pe lângă împărat în favoarea lui Balș, arătând că instituția pe care o conducea era deplin încredințată de sinceritatea și devotamentul său. Totuși, ca măsură de siguranță, președintele înaltului for administrativ vienez propunea să se instituie supravegherea corespondenței concepistului Balș și a familiei sale203. La jumătatea lunii octombrie, noi informații transmise din capitala Moldovei de căpitanul Beddaeus veneau să-l incrimineze pe Vasile Balș. Acesta raporta că, potrivit informațiilor primite de la "omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care și româna, precum și un bun cunoscător al antichității. Pentru calitățile sale a fost apreciat de împăratul Iosif al II-lea, fiind chiar un apropiat al acestuia. La rândul său, compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart, membru al unei alte loje masonice vieneze, l-a imortalizat pe Born în opera sa "Flautul fermecat", sub forma personajului "Sarastro", iar pe împărat, prin personajul "Tamino"211. Sub conducerea lui Born, evoluția lojei "Zur wahren Eintracht" a avut o orientare universalistă, profund intelectuală, cunoscând un fenomen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a faptului că "cei mai nobili bărbați ai Vienei, ce au o mare contribuție la cultura patriei lor, sunt uniți prin legătura acestui ordin"218. Convins de sinceritatea demersului lui Balș, profesorul Watteroth a îndreptat scrisoarea prietenului său către loja vieneză "Zur wahren Eintracht", al cărei membru era. La recomandarea sa, în cea de-a 247-a ședință a lojei, din 26 ianuarie 1784, a avut loc analizarea solicitării concepistului aulic Balș care, împreună cu locotenentul Hirsch, la votarea secretă cu bile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1784, fiind promovat mason de gradul al doilea, iar două luni mai târziu, la gradul al treilea 221. Cât a făcut parte din rândurile acestui ordin masonic, concepistul bucovinean a participat la aproape toate manifestările și ședințele acestei loje masonice vieneze. Sperăm că investigații viitoare în arhivele vieneze vor putea contura mai bine participarea boierului Vasile Balș la activitatea acestei loje masonice. În urma patentei imperiale de reglementare a masoneriei, de la sfârșitul anului 1785, ce restrângea numărul lojelor și al masonilor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
doilea, iar două luni mai târziu, la gradul al treilea 221. Cât a făcut parte din rândurile acestui ordin masonic, concepistul bucovinean a participat la aproape toate manifestările și ședințele acestei loje masonice vieneze. Sperăm că investigații viitoare în arhivele vieneze vor putea contura mai bine participarea boierului Vasile Balș la activitatea acestei loje masonice. În urma patentei imperiale de reglementare a masoneriei, de la sfârșitul anului 1785, ce restrângea numărul lojelor și al masonilor la nivelul întregului imperiu, cele trei loje existente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
urme profunde în viața și creația celui din urmă. Sub înrâurirea concepistului, scriitorul ardelean va fi îndrumat să urmeze, între anii 1783 și 1786, cursuri de drept la Universitatea din Viena, fiind pus de Balș în legătură cu diferite autorități administrative centrale vieneze, susținut în diferite împrejurări și chiar introdus de acesta în cadrul unor societăți secrete ale vremii. Chiar și ulterior drumurile lor se vor întâlni de mai multe ori243. În decembrie 1786, Cancelaria raporta Consiliului de Stat că legile care au devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dezvoltarea limbii și mai ales a terminologiei juridice românești, într-o epocă în care, la nivel central european, elaborarea unor vocabulare juridice era un proces început ceva mai înainte. Măsurile organizatorice cerute de încorporarea Bucovinei în Galiția au impus autorităților vieneze înființarea unor posturi, ce necesitau cunoașterea limbii române, pe lângă Tribunalul provincial din Lemberg. Dat fiind faptul că nobilimii poloneze i-au fost recunoscute toate privilegiile feudale anterioare intrării în Imperiul habsburgic, prin tratatul din 1772, care consfințea anexarea de Austria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reîntoarcerii lui Balș în serviciul său, pe 19 septembrie 1788, același conte Odonel raporta că, potrivit declarațiilor direcțiunii Spitalului, acesta ar fi nebun și că nu ar fi nici o speranță de vindecare a sa257. Situația raportată a determinat autoritățile centrale vieneze să dispună sistarea indemnizației pentru chirie și diminuarea salariului lui Balș, de la 1.000, la 365 de florini, începând din decembrie 1788. Totodată, avându-se în vedere situația boierului bucovinean, s-a hotărât punerea sa sub tutelă și instituirea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
luna noiembrie a anului 1789, Balș a fost eliberat din Spitalul general din Viena, pe considerentul că, în pofida diagnosticului sumbru ce-i fusese pus, starea sa de sănătate mintală s-ar fi îmbunătățit considerabil, dintr-o dată. Numai că, pentru autoritățile vieneze rămânerea boierului Vasile Balș în capitala imperiului devenise indezirabilă. De aceea, acestea au decis o dată cu pensionarea sa temporară și îndepărtarea lui din Viena, prin trimiterea pe propria sa cheltuiala acasă, în Bucovina, la mama sa. Această trimitere s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
domiciliul forțat, pe moșia sa Ruși Plavalar. Memoriul, în a cărui argumentare și redactare se simte influența boierului bucovinean, constituie începutul reintrării sale în viața publică. Doleanțele stărilor bucovinene, cuprinse în memoriu, vor găsi un ecou favorabil la autoritățile centrale vieneze. În expunerea asupra problemei despărțirii Bucovinei de Galiția, prezentată împăratului la începutul lunii iunie 1790, de Cancelaria Reunită Boemiano-Austriacă, de Cămara Aulică și de Banca Deputăției Ministeriale (Ministerial Banco Deputation)13, erau aduse o serie de argumente desprinse din memoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
războiului austro-turc, aflat în plină desfășurare. De asemenea, în Bucovina nu au fost puse în aplicare patentele asupra timbrului și tutunului, iar datoriile urbariale de aici nu au nimic comun cu cele din Galiția 14. În același timp, autoritățile centrale vieneze prezentau împăratului Leopold al II-lea faptul că locuitorii Bucovinei se deosebesc în mod fundamental, prin origine, limbă, moravuri și obiceiuri, de cei din Galiția. Tot la fel și stările privilegiate erau diferite de cele galițiene. Contrar celor dorite prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
odată cu ridicarea interdicțiilor de deplasare la adresa sa și a obligativității domiciliului pe propria-i moșie din Bucovina, acesta va reveni în mai multe rânduri la Viena spre a-și susține cauza. În numeroasele sale memorii adresate împăratului și autorităților centrale vieneze 84, Balș descria, în pagini pline de patetism, drama trăită și tratamentul nedrept ce i-a fost aplicat în ultimii ani de domnie ai lui Iosif al II-lea, cerând repunerea sa în drepturi și compensații pentru pagubele suferite. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
susține cauza și a-și proba calitățile, Balș i-a dat lui Watteroth, de care-l lega o veche prietenie, închegată în perioada anilor petrecuți la Viena, o consemnare cuprinzând 26 de referate și propuneri făcute de el autorităților centrale vieneze, ce oferea o imagine suficient de bine conturată asupra strădaniilor sale de modernizare a structurilor administrative, economice, sociale și culturale din Bucovina 98. La rândul său, Joseph Ernst Mayer, care probabil îl cunoscuse pe boierul bucovinean din perioada studiilor sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la introducerea administrației civile, luaseră locul directorilor existenți până atunci sub Administrația militară a Bucovinei 106. În perioada postiosefinistă, în Bucovina, în conformitate cu politica dusă în materie școlară de autoritățile centrale vieneze 107, dar și de cele guberniale, a existat un interes moderat, dar constant, al factorilor politici locali, între care se număra și Vasile Balș, pentru modernizarea învățământului, precum și pentru creșterea cantitativă și calitativă a procesului instructiv-educativ din provincie. Parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Franz I al Austriei, s-a hotărât înființarea Gimnaziului din Cernăuți, prima instituție de învățământ de nivel mediu din Bucovina 138, ce urma să fie întreținută, la fel ca și în restul școlilor, din veniturile Fondului bisericesc ortodox bucovinean. Autoritățile vieneze decideau astfel, în pofida opoziției Guberniului din Lemberg, că în orașul capitală a provinciei urma să fie înființat un Gimnaziu al țării, cu cinci clase și un curs de învățământ filozofic, de doi ani, care putea fi baza instituirii unei viitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cele ce sunt datori după poruncă". Răzvrătirea împotriva organismului statal instituit era asemuită răscoalei unui organ împotriva altuia în trupul omenesc în care formează un tot144. În această perioadă, în care reacția conservatoare antirevoluționară se acutizează, prin deciziile autorităților centrale vieneze și a celor guberniale, s-a încercat să se realizeze și în Bucovina, prin implicarea tuturor factorilor responsabili, un sistem de supraveghere a suspecților și a acțiunilor ce puteau fi dăunătoare ordinii existente în stat. În acest sens, căpitanul districtului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
memorarea mecanică de către elevi a celor predate 171. La aceasta se adăuga pregătirea insuficientă a preparanzilor, ceea ce dădea imaginea unei școli teologice de un nivel mult inferior celor catolice din apusul monarhiei sau față de Seminarul greco-catolic din Lemberg, fostul Colegiu vienez Sf. Barbara, mutat în anul 1784 în capitala Galiției 172. În fața acestei situații cu totul nemulțumitoare în care se afla această instituție de învățământ teologic, șeful forului politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus un plan superior de studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dintre nobilii bucovineni, stăpâni de pământ, care-l vor reclama autorităților superioare. În petițiile făcute, mai ales de contele Logotheti și de nobilii Calmuțchi, Turcul, Goian și Mustață, în numele proprietarilor bucovineni, începând cu 1796, și adresate împăratului sau autorităților centrale vieneze, moșierii se plâng, în repetate rânduri, de faptul că Administrația districtului nu le îngăduie sporirea numărului de zile de muncă, în timp ce în Galiția acestea au crescut la 150 de zile pe an, că aceasta a introdus măsura de a hotărî
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fi transferat aici o parte a personalului Cărții funduare din Lemberg și Stanislav 187. Această ultimă decizie a Cancelariei Aulice din Viena nu a fost transpusă imediat în practică, fiind modificată la începutul anului următor. În acest sens, cancelaria vieneză notifica la 22 ianuarie 1791 către Oberste Justizstelle că s-a hotărât concentrarea celor trei instituții de carte funduară din Cernăuți, Siret și Suceava, într-una singură, la Cernăuți, unde urma să fie numit și un funcționar de la Cartea funduară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Război erau informate despre posibilitatea unei acțiuni în forță a patrioților polonezi, staționați în Moldova și Raiaua Hotinului, a căror număr sporea dintr-o zi în alta, ce urma să fie îndreptată în contra Imperiului habsburgic. Ca urmare, autoritățile centrale vieneze dispuneau ca șefii Administrațiilor din Galiția de vest și de est să instituie măsuri de supraveghere a activității refugiaților polonezi, căutând să obțină mai multe informații prin intermediul Agenției consulare austriece din Iași, precum și a unor negustori armeni, trimiși în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor. În privința insurgenților polonezi, căzuți prizonieri în mâna corpului de voluntari, prin decretul Curții din Viena din 23 iulie 1797 se stabilea ca aceștia să fie judecați după legea marțială, fiind condamnați la moarte 208. Totodată, din ordinul autorităților centrale vieneze, Administrația Bucovinei dispunea continuarea supravegherii activității polonezilor din Principatele Române, precum și a polonezilor supuși austrieci din provincie, pentru a nu se alătura Legiunii polone, alcătuite de generalul Jan Henryk Dombrowski (1755-1818) în Lombardia, spre a lupta alături de armatele lui Napoleon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]