1,709 matches
-
Liviu Dănceanu Omul, se știe, este la origine o vietate marină. De aceea, poate, rămân sclavul croazierelor pe apă. Iar o plimbare pe Sena, înfășurat în razele toride ale soarelui, nu poate isca decât o dublă promisiune: 1) aceea de temut, fără îndoială, de a contracta o insolație; 2) de
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Geoană..." Fain le cuvântați, dar, între noi fie vorba, aveți copiratul de la Sf. Apostol Pavel, că altfel nici Drumul Damascului nu vă mai salvează, iar vreo câțiva corinteni vă așteaptă după colț... l Dl. primar din Rășinari. Liniștiți-vă, deoarece vietățile sub formă de miriapode, care aterizează prin robinete în căni și alte recipiente, contribuie la purificarea apei potabile din localitatea pe care o păstoriți, și nu infestează apa, cum s-a sugerat tendențios în reportajul tv. Și, precum bine ați
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
căni și alte recipiente, contribuie la purificarea apei potabile din localitatea pe care o păstoriți, și nu infestează apa, cum s-a sugerat tendențios în reportajul tv. Și, precum bine ați menționat la Jurnalul tv din ziua de 27 octombrie, vietățile în cauză nici măcar nu sunt proprietatea Primăriei. Deocamdată. l Dl. Dumitru Dragomir, președinte al LPF, abia ieșit de la Ministerul de Finanțe în ziua de 28 octombrie. Într-adevăr, bine le-ați zis-o reporterilor de televiziune care vă tot pun
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
de contrastul stilistic care o face de nepreluat (sau cel mult de preluat în mod ironic) de către limbajul curent și familiar: termenul comunitar pare prea tehnic, prea serios, prea "instituțional" pentru a desemna simpatica (sau, după gust și împrejurări) terifianta vietate de la colțul blocului. Opțiunea lexicală permite în acest caz și alte speculații ironice: putem observa că adjectivul (uneori substantivizat) comunitar capătă un sens "intern" ("cîinii care s-au aciuat pe lîngă întreprinderi, garaje sau blocuri", EZ, loc. cit.) alături de care
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
o binecuvântare de la Dumnezeu. Ca să faci un avort, oricând ar fi acesta, este ca și cum te-ai lepăda de binecuvântarea lui Dumnezeu, mai cu seamă în Săptămâna Patimilor. Femeile care recurg la acest gest nu se pot numi femei, deoarece orice vietate de gen feminin, chiar și vietățile neraționale, adică animalele, au foarte dezvoltat simțul matern. Ele își apără puii lor chiar cu prețul vieții. Dacă o femeie renunță de bună voie la pruncul ce se află în pântecele ei nu poate
Paște 2014: Un preot răbufnește în Săptămâna Mare: "Femeia care face avort nu poate fi numită nici măcar animal, ci DIAVOL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36770_a_38095]
-
un avort, oricând ar fi acesta, este ca și cum te-ai lepăda de binecuvântarea lui Dumnezeu, mai cu seamă în Săptămâna Patimilor. Femeile care recurg la acest gest nu se pot numi femei, deoarece orice vietate de gen feminin, chiar și vietățile neraționale, adică animalele, au foarte dezvoltat simțul matern. Ele își apără puii lor chiar cu prețul vieții. Dacă o femeie renunță de bună voie la pruncul ce se află în pântecele ei nu poate fi numită nici animal, ci diavol
Paște 2014: Un preot răbufnește în Săptămâna Mare: "Femeia care face avort nu poate fi numită nici măcar animal, ci DIAVOL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36770_a_38095]
-
-mi îngădui un punct de vedere personal, nepervertit de "bebei și mîncărici", întîlnirea cu fiul meu, Tudor, m-a marcat cu totul altfel decît prezumă publicațiile discutate mai sus. Nu pot să îl asociez cu nimic omenesc: seamănă cu o vietate extraterestră sau cu un înger. Iubitor de comunicare și afabil cum mă aflu, nu găsesc între noi nici un cod. "Pășesc ca pe o altă planetă", vorba poetului. Pisica a vrut să-l miroasă. S-a ridicat pe marginea patului și
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
vreun congres, își au furiile lor, viețile și morțile la altă comandă. La asemenea celule vii, invizibile vacuole fezandate, la suprafață, de ideologie, dar încă pline cu sucurile lor ,reacționare", rămîne Cela Varlam, încercînd să arate ,ceva". O lume de vietăți mititele, în care pedeapsa și răsplata nu țin de directive, unde se-ntîmplă șunturi de destin cu neputință de oprit, în care sînt, e drept, bonități, dar nu abonamente la șansă. Vorbeam, ceva mai-nainte, de drumurile care, de la o bornă
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
-și și structura biochimică, totul s-a finalizat cu tulburarea rosturilor sale biblico-darwiniene. Pricepi ce încrengătură extraordinară de idei mi-au servit câteva bătălii dintre suporteri cu ocazia unor meciuri transmise de televiziuni? Nu contează! Și astfel vedem cohorte de vietăți subdezvoltate mental hălăduind prin secol, aeroporturi și pe stadioane cu apucături de sălbatici scăpați din rezervații speciale. Menționez, în context, că este contraindicat și contraproductiv - ca să citez pe mulții invitați în jurnale tv pentru a ne lămuri doct probleme pe
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
în pericol întregul arbore. Remarca lui Ward: „Merită un animal ca omul să existe?” are o maliție pătrunsă de umor britanic. După toate semnele darwiniste un așa animal nu merită să fie, mai ales dacă accepți că Pămîntul e o vietate care a fost infestată de un microb devastator care răspunde tocmai la numele de homo sapiens. Potrivit acestei optici, omul e satîrul evoluției, căsăpitorul care va semna ferparul vieții pe Terra. Ceea ce, darwinește vorbind, n-ar fi o dramă, căci
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
materii eterogene: ,prin curți interioare cu scripeți ruginiți/ pe unde ploaia rupe cîrlige lungi resorturi/ mecanice spuzite aici de-o viață-ntreagă/ eu am trecut/ așa cum trece-n zilele de luni/ zugravul zilelor de luni/ cu aerul acela blond de vietate dizolvată/ și cîrpe atîrnă/ din gura celor dinainte/ și-mi încui casa la plecare cu/ rudele de tablă presată" (în buzunarul animalelor mici). Așadar o poziție antirealistă, un apogeu al antinaturii. însă suprarealiștii încercau o nostalgie presantă a realului. Desfăcîndu-i
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
alta... La Prima Tv, în cadrul emisiunii ,Vindecări miraculoase", un bărbat cu o voce mieros-penibilă și cu o fizionomie a feței demnă de o primadonă în călduri, vorbește despre minunile psihoterapeutice unei femei-invitate care privește la ,vindecătorul miraculos" ca la o vietate preistorică croșetând în sufragerie. Din cauza emoției, mi se părea că emisiunea aducea discret a ,95/95" de la Antena 1... Las' că se întoarce dr.Cristian Andrei, mi-am zis, și vedem noi... O, dar ce imagine groaznică! Domnul Prim-ministru
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
să vedeți,... nu este singurul meu succes dobîndit la ... A doua sau a treia zi mă dusesem și la grădina zoologică unde făcusem cunoștință cu Suzy, urangutana solitară, văduvă după decesul bărbatului ei unic, Jimmy. Mai întîi intrasem la secția vietăților de noapte care sînt active numai după apusul soarelui, majoritatea păsări. Afară, zgomot. Soare puternic. Intrînd în secție, lumina scade, se face seară, o seară artificială; în nici zece minute s-a făcut noapte de tot. Treptat, se aud țipete
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
încă fierbinte, inca inocent, deci tinzînd spre imuabil, a ceea ce a fost: Cînd parcă de nimic/ nu-mi mai pasă/ cartea se strînge între coperți/ cu cerul gurii închis// pereții devin ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur// vietăți triste/ sînt lucrurile/ de nume proprii lipsite// neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă într-o deruta ce intervine imediat după pierderea stării de grație, buimăcite între candoarea primordială, la care nu se indura a
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
acoperă/ ce-a mai rămas/ din compoziția cu case și maluri// aș vrea să pot scrie/ să mă pot scrie/ pe mine/ femeia de acum/ ocolita de norme cu amprente/ indescifrabile// fereastră prin care/ privesc lumea e doar/ o mică vietate înfometata" (Un strat violet). Focul sacru nu s-a stins. Arzînd mocnit sub stihurile de un patetism domol, pe care materia și-l asumă precum o răsfrîngere obiectivă a "tristeții metafizice", dobîndește, nu o dată, înfățișarea camuflata a țigării care "arde
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Istorie a României. Monumentul, dezvelit la 29 aprilie 2012, cu o înălțime de 2,15 metri, este turnat din aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
o postură prea puțin imperială, a fost montat pe treptele muzeului încă din noiembrie 2011, iar statuia a fost acoperită cu folie, spre a o feri de priviri. Miercuri, 2 mai 2012, i-a fost pusă în brațe împăratului și vietatea himerică. De fapt, lupoaica înțepenită într-un rigor mortis, pare că este în stare de levitație, iar împăratul ține mâinile întinse, parcă pregătit să o prindă, dacă ar înceta să leviteze. Poziția nefirească a lupoaicei se trage din faptul că
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
Alex. Ștefănescu Am avut norocul să-l văd pe Mircea Dinescu, de-a lungul anilor, în cele mai diferite situații. L-am văzut declamându-și versurile, provocator și melodios, în fața unor mulțimi extaziate. L-am văzut pescuind tot felul de vietăți acvatice ( inclusiv o pisică de mare, monstruoasă, adusă parcă de pe altă planetă). L-am văzut acostat pe stradă de femei mai frumoase decât Claudia Schiffer și Andreea Marin la un loc. L-am văzut pregătind mâncăruri suave, de genul celor
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
o unduire suspinată de vînt, s-a cutremurat scurt pădurea cu fior mărit de picuri de apă. Trei boabe limpezi s-au prins tremurat de firele roșii de păr. Plîng oare copacii?" (C. Rosetti-Bălănescu, Din carnetul unui vînător). Dintre toate vietățile murinde, ochii niciuneia n-au trezit emoții mai adînci decît aceia ai sitarului, pasărea care, prin zborul ei în zigzag, se lasă ochită atît de greu. "într-o seară liniștită de martie, în pădurea Cărbunari de lîngă orășelul în care
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
coada i se desface asemenea unei brîndușe păduratece. Gîtlejul, amorțit de o durere profundă, se umflă și palpită asemenea aceluia al unui gușter, fără însă să emită niciun strigăt sau vreo notă guturală. Sitarul e o pasăre aproape mută. Sunt vietăți care pot îndura cele mai groaznice torturi fără măcar să scoată un strigăt, o șoaptă." (Mihai Moșandrei, însemnările unui vînător) Reproșul păsării, prin tăcere, devine și mai pătrunzător. Iar omul își refuză și el expresia deschisă a remușcării, dar răceala notației
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
de ani, a folosit în proiect șase animale dresate și trei modele pictate pe corp. Această a numit seria de fotografii "Anti - Human", deoarece în copilărie își dorea să devină unul dintre animalele pe care tatăl său le îngrijea. Printre vietățile care au pozat se numără și un piton, un elefant și un leopard, toate aduse din Los Angeles. Cred că ne-am uitat originile. Este nevoie să ne reconectăm cu natura și ar trebui să fim mai aproape de animalele care
Imagini fascinante - Animalul din tine () [Corola-journal/Journalistic/67557_a_68882]
-
Îmi amintesc, din copilărie, de spaima cu care am citit capitolul despre "Curtea miracolelor", cu toată turma de ologi, orbi și strîmbi, care o lua la fugă, la nevoie, aruncîndu-și cîrjele cît colo, crescînd om din cîte o grămăjoară de vietate contorsionată, îndreptîndu-și spinările gheboșate, desprinzîndu-și solzii de pe ochi și abandonîndu-și bandajele inutile. Toate cărțile pe care le-am citit ulterior aveau cerșetori falși, spioni, escroci, uneori bogătași cu mașini luxoase sau pur și simplu inși dornici de experiențe "poetice". Filmele
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
semijovială, domnul Marko Bela și-a făcut apariția la televiziune pentru a anunța înscăunarea celor 4 (patru) prefecți udemeriști, inclusiv, sau mai ales, la Covasna unde recalcitranții PNL-PD-iști nu vor să înțeleagă că nu e vorba despre ciolanul unei noi vietăți zoocameleonice, ci de o specie aciuită pe la noi cam de prin '90 încoace, numită algoritm cu lacrimi de crocodil... Așa că privirile chiorâșe spre mine ale lui Haralampy n-au nici rost și nici haz, după ce soacră-sa, cu un picior
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
cu fălcile înțepenite în poziția "căscat", n.d.h.). Așa, deci, ce spuneam? A: de exemplu: la televiziunea X, (TVR1, Pro Tv, Prima Tv, Realitatea Tv, Național Tv, Etno Tv sau pur și simplu "Xn" Tv - nu contează), apare una dintre acele vietăți care, nedându-și seama ce i se întâmplă, e veselă și chiar "dă În telespectatori" cu spiritualitate (v.C.Haralampy, Opere, exemplar unic, n.D.H.), zbătându-se să pară mai inteligentă decât o ajută puterile sale intelectual-native primite pe filieră divină (dar
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele vechilor noastre mînăstiri, apare o fîșie a teritoriului damnării umplută de obiecte derizorii și de mici vietăți ce semnalizează stihia supremă a morții: "dintr-o dată o accelerare a omenescului / țărmul deschide gura larg și trimite o limbă de pămînt / ce taie orașul acvatic în două / secționînd apa ca pe un ochi infinit / spintecînd și pescarul cu tot cu barca
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]