60,203 matches
-
nu mai avea timp de așa ceva. Cel care scrisese Pagini basarabene îi aducea acum, prosternându-se, elogii lui Stalin, cotropitorul Basarabiei, cel care se hrănise cu marea literatură europeană încerca să ne învețe că " Lumina vine de la Răsărit" și că viitorul e al "socialismului biruitor"! Tristă epocă! Mai bine că nu s-a apucat s-o evoce pentru că nu cred că în anii lui Mitrea Cocor s-ar fi abătut o centimă de la linia dogmatică a partidului, trasată de Gheorghiu-Dej, la
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de albine. Îmi era greu să respir și îmi era frică de un atac neașteptat de tuse. Ghioceii stăteau tăcuți și nemișcați în coșuri de nuiele frumos împletite și în vase de ceramică azurii. În preajma florilor, oamenii făceau planuri de viitor schimbând cunoștințe botanice. O bună parte din oaspeți erau tineri în vizită de studiu - aveau toți ochi mari, umezi de curiozitate. Alții, reprezentanți ai firmelor comerciale, încercau febrili să încheie contracte avatajoase pentru beneficiul colecțiilor publicitare. Ghioceii din cluburile de
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și iarna. Schimbările anotimpurilor eliberează memoria: astfel încât totul se ridică la suprafață din adânc. Dar scopul său nu e reamintirea ci deschiderile, înlănțuirile libere de asociații poetice despre exil și timp. Puternica ei certitudine vine din acel trecut unit cu viitorul, pe care ea îl formulează aproape ca pe un vis: Există în mine un ceas magic bătând un ritm, în tact cu anotimpurile, un tic-tac narativ producător de sens»." Dagens Nyheter * "Ceea ce mă impresionează în primul rând, când o citesc
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
din lună în lună - și s-a bucurat cînd am invitat-o la noi la o masă. O masă la jumătatea lunii aprilie - cum să bănuiești asemenea crude interferențe de destin, care nu-ți permit un inofensiv proiect pentru un viitor de două săptămîni? Madi Marin, în ciuda diferenței de vîrstă care ne despărțea, îmi era foarte aproape și îmi aducea poezie. Mă amuza uneori că se conforma atît de tipic clișeului romantic, desuet, al poetului: aeriană, imagine clasică al acelui banal
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
mai fi loc de mai bine în domeniul scrisului [...]Este firesc ca atunci cînd scriu aproape 1000 de inși, să se realizeze și opere geniale, dar și lucrări ce pot să placă pentru moment, dar care să nu dăinuie în viitor ș...ț, așa va fi și în societatea socialistă multilateral dezvoltată, așa va fi și în comunism..." A repetat ceea ce spusese și cu 12 ani în urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
mi-am schimbat pielea poemelor cu una mai leneșă, am învățat să creez tensiuni incipiente între cuvinte ca între partenerii întâmplători de dragoste ce nu se ating, am pus în relație de contiguitate texte cărora istoria grafologiei le prezisese un viitor cvasidisjunctiv așa cum se înșiruie pe aceeași traiectorie teoretică bizare consecutive miezuri ale lucrurilor, am mers în vârful picioarelor până la linia orizontului fredonând o arie celestă de Kitaro și m-am lăudat apoi că la capătul lumii e chiar capătul lumilor
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
fiica acestuia, prin urmare, vara primară a dramaturgului, Christiane, se călugărise. Însuși numele mamei - Tereza - are o bogată tradiție în lumea catolică. Nu din Franța venise în România mama scriitorului, ci din România plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N. Ionescu. Ca unul care l-am avut profesor, timp de un semestru, la liceu, pe Eugen Ionescu, luând de la el cunoștință de baladele lui Villon și de lirica medievală franceză, ca unul care, elev în cursul
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
pe corifeii comparatismului literar de atunci: Ferdinand Baldensperger, Paul Hazard și Paul Van Tieghem. Curând, începe să colaboreze la Revue de Littérature Comparée. De teza lui s-au ocupat primii doi, conducător, cum am spune azi, fiindu-i Paul Hazard, viitor membru al Academiei Franceze. "Unul (Baldensperger, căruia i se spunea Baldens) era omul umbrelor crepusculare și al portretelor estompate, pe când celălalt, deși flamand prin naștere, era un latin meridional, iubitor de lumini colorate și de claritate". Ei l-au informat
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la istorie și lupta poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
aceleași borne în timp, adunând mărturii ale presei dintre 24 august 1944 și 30 decembrie 1947, completate cu capitole de "cronică măruntă". Mă refer la cartea prozatoruluii Ioan Lăcustă (scrisă în calitate de istoric): 41 de luni care au schimbat România (Ed. Viitorul Românesc, 1999). Am consultat-o cu mult folos. La fel Subteranele memoriei de Vasile Igna (Ed. Universal Dalsi, 2001) sau Sub zodia proletcultismului de M. Nițescu (Ed. Humanitas, 1995), aceasta fiind o lucrare de sertar, redactată de autor în 1979
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
din 1946 și susținută de Ion Caraion, Vladimir Streinu, T. T. Braniște, Călin Popovici, Mircea Alexandru Petrescu și de alții, au fost și altele în care nu puțini scriitori și ziariști democrați s-au angajat, colaborând riscant la "Dreptatea", la "Viitorul" sau la alte gazete ale opoziției, în condițiile unui climat politic mereu tensionat și în proces de degradare. Chiar Tudor Arghezi, despre al cărui colaboraționism s-a bătut atâta monedă, a fost, în epoca de care vorbim, mai degrabă un
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ceea ce primisem eu însumi cu recunoștință de la dascălii mei, ci și experiența pe care o viață trăită într-un secol sângeros, și îndeosebi viața din acele celule ale universităților mele subterane, mi-o dăruiseră. De aceea, azi, când privesc spre viitorul Universității " și, înainte de toate a Universității mele de origine, din Clujul meu natal, a Universității care îmi face azi această înaltă onoare " mă surprind visând ca la începuturile mele (poate cu ceva mai multă doxă, dar nu cu mai puțină
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu ar fi într-o expansiune fără limite n-
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
o anumită „visare utopică". Și totuși! Aceste preocupări intelectuale l-au apropiat de Emil Cioran - cu care peripatetiza, în Jardin de Luxembourg, în ore tîrzii de noapte. Cu Emil Cioran avea o „complicitate intelectuală" în urma unui comun „pesimism profund asupra viitorului civilizației noastre" (p. 60). Mai puțin s-a apropiat de... Mircea Eliade („distant" - ceea ce am mai citit și în alte memorii de exil). Pe Eliade, deși dl Djuvara îl cunoscuse la Lisabona, îl considera infatuat. Totuși îl introduce în cercul
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ca argintul" și "cartușele de alamă, ca aurul"? Nu mă "țineam tare", de la o vreme, nu mai practicam premoniția, făceam pe orbul, voiam să mai și trăiesc, nu doar să parcurg niște partituri știute. Dar pietricenenii aveau semnele lor pentru viitorul apropiat. Niște copii ce se "scăldau" în nisipul fierbinte, ca găinile, găsiseră pe prundișul uscat corpul fără viață al șarpelui negru. Ciudata vietate aproape că n-o apuca nimeni de două ori într-o viață, n-o văzuse nimeni vie
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
romanul său o descrie în speranța că o va și vindeca. Altă dată, poetul însuși, în textul care deschide Poeme ulterioare (2000), scrie o istorie a omului fără aripi, iese "din propria piele" (a dramaturgului?) pentru "a spune bună ziua rînjind" viitorului chiriaș (poetul? prozatorul?), încearcă, zadarnic, să găseasc diferența specifică dintre proprietarul bogat (dramaturgul) și chiriașul grăbit (poetul, prozatorul) care nu-și plătește chiria, scuipă de la balcon, aruncă coji de semințe pe scară, se poartă ireverențios și se încălzește arzîndu-și scaunele
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
că totuși poate să mai spună “Te iubesc”, ceea ce a și făcut. Boon. Ce aș vrea eu acuma, ar fi să profit de faptul că ziarul Libertatea e precupat cu scormonitul prin trecutul lui Dani, ca să mă ocup puțin de viitorul lui. Aș vrea adică să vă prezint, în exclusivitate și în premieră internațională, viitoarea mare iubire a lui Dani. Doamnelor, domnilor, domnișoarelor și Mihaelo, iat-o: Mă scuzați, am încurcat pozele. Viitoarea mare iubire a lui Dani esteee: Da’ ce-
Exclusiv! Viitoarea mare iubire a lui Dani! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21178_a_22503]
-
dată când încearcă să-i prindă într-o polemică. Așa că umblă bezmetic pe internet și caută topicuri unde să posteze comentarii de 40.000 de semne, care încep cu “Nu ai dreptate, să îți explic de ce:”. Comentatorul bun, blând, credincios, viitor sfânt. E cel mai bun om din lume și crede că tu ești cel mai rău om, așa că vine peste tine și încearcă să te aducă pe calea blândeții, a bunătății și a umanismului. Își încheie fiecare pledoarie pentru umanism
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
dar ai grijă să se afle și că le-ai făcut și că ai ținut să nu se afle, îți fluturi pansamentele de la operație, îți dezvălui relația sentimentală cu cîinele, îți relatezi în detaliu trăirile de dormitor, precum și planurile de viitor din domeniu, te înmormîntezi de viu și umbli călare pe un porc. E greu, e adevărat, dar asta e situația: publicul e plictisit și deja nu-i mai poate fi captată atenția cu niște simple implanturi sau cu o modestă
Chiloții lui Prigoană vs. lipsa de chiloți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21197_a_22522]
-
din online”, “cei mai influenți copii blonzi din online” etc. etc. etc) și care mă scoate din sărite! Îmi pare foarte rău că am dat curs invitației de a răspunde la acele întrebări. O să am mult mai mare grijă pe viitor.
Cum am dat un interviu de care-mi pare rău by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21278_a_22603]
-
MBA Admissions Office în cadrul sesiunii de informare din 14 septembrie. Voi fi și eu acolo, gata să răspund întrebărilor voastre și să vă povestesc mai multe despre această experiență cu adevărat memorabilă, de care sper să vă puteți bucura în viitor cât mai mulți dintre voi. Până atunci, prefer să las imaginile să vorbească de la sine: Done. Registered
Cea mai bună școală de bussiness din America vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82346_a_83671]
-
online pe www.ted.com). Lansate acum 25 de ani, conferințele TED se concentrau inițial pe Tehnologie, Entertainment și Design, dar au ajuns repede să acopere științele, educația, dezvoltarea, politica, afacerile și cultura... adică tot ce ne influențează prezentul și viitorul. Dacă pe 15 octombrie vreți să participați la varianta bucureșteană a acestor conferințe, un formular de pe care-l găsiți aici și un cost de 100 USD îi poate ajuta pe organizatori să vă selecteze printre alți oameni faini care se
Idei care schimbă lumea, la TEDxBucharest by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21299_a_22624]
-
la pian. I-am ascultat și pe Maricica și pe Ionuț. Sunt talentați, așa e. Și Georgiana e foarte talentată. Toți sunt. Cumpărați și voi CD-ul BCR Speranțe de aici ca să-i ascultați. În felul acesta, veți contribui la viitorul lor. Banii strânși din vînzarea CD-ului sau din donații în contul RO18RNCB0071011434790048, deschis la BCR (titular este fundația “Salvați Copiii”) vor fi investiți în educația muzicală a celor 15 copii din proiect. Deci și în educația Georgianei. Care are
Lumea ca un cântec by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21305_a_22630]
-
noi. Dar noi, noi ne-am făcut datoria față de ea? Mai înainte de a ridica iar degetul pentru a-i căuta pe cei vinovați de moartea ei, n-avem oare nimic a ne reproșa? Și, mai ales, ce putem face pe viitor pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc? Răspunsul îl găsim în felul în care Aurelia a ales să-și trăiască scurta ei viață, nu doar cu pasiune, dar mai ales cu sens. Subscriu 100%. Dar mesajul tău nu
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]