2,852 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PEISAJ DE IARNĂ CU RODII Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului te potrivești brațelor mele precum un zbor aripii din care a fost zămislit doi lotuși pe un ram de apă singura creangă care nu se rupe sub
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
care nu se rupe sub greutatea rodului în brațele tale sunt rodia din care privighetorile își culeg boabă cu boabă întâia oară cântecul între un sărut și cealaltă secundă extrasistola cerului consacrată iubire Referință Bibliografică: peisaj de iarnă cu rodii / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
boabă întâia oară cântecul între un sărut și cealaltă secundă extrasistola cerului consacrată iubire Referință Bibliografică: peisaj de iarnă cu rodii / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Violeta Deminescu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Violeta Deminescu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
fost publicate de edituri cunoscute, dar, din păcate, datorită modului defectos de promovare a cărții aceștia au rămas aproape anonimi. Amintim în acest contest pe:Răzvan Țupa, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin, Lavinia Bălulescu, Livia Roșca, Linda Maria Baros, Violeta Ion, Miruna Vlada, Diana Geacăr, Andra Rotaru, etc. Generația „ milenaristă“ care are un program declarat anticalofil și minimalist nu prea s-a impus pe piața poeziei.Această poezie este una cu bătaie scurtă, fapt dovedit de precocea ei manierizare. Acest
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
jurnalista Sânziana Pop. În „paradisul natural” de la Mogoșoaia, silueta prozatorului, cu bastonul lui și cu „mirobolanta pălărie”, părea venită din alte timpuri, dintr-un ținut de legendă peste care plutea inefabil, duhul prințesei Martha Bibescu care împrăștia amețitorul parfum de violete. „Serile acelea au fost adevărate academii de literatură, pe care prezența domnului Preda le transforma în regal.” Și, mai afirmă Sânziana Pop: „Doamne, ce amintiri minunate! Au lăsat dâre de aur în viața mea. M-au ajutat să fac și
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: “Mister în Unu"; Mister în Doi"; Mister în Trei"(lemn de stejar, nuc și ulm) 2004 Făurar 2014, Șirnea - “Groapa Hyperboreanului” LABIRYNT "Iată Soarele negru, sufletul de violetă, minunata doamnă a lunii argintii și cele șapte singurătăți ținute în cea de-a opta mâna oarba a Coloanei Soarelui de Vis! Iată caii negri ai iubirii, erosul înaripat prins în Marele Cerc al unei singure evoluții creatoare! Iată Floarea-de-foc
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
cântă pe scenă. De mică a avut pasiunea de a cânta. Când mergea la fructe, cânta de răsuna dealul cu ea și lumea spunea „Asta-i Maria lui Gheorghe de la Hodac.” Marioara a avut-o ca model pe sora ei, Violeta, care cânta la Ansamblul din Miercurea-Ciuc. A plecat să studieze la liceu, fără voia tatălui. A obținut Locul I pe țară la Cântarea României, pentru interpretarea de doine și Trofeul „Floarea din grădină.” Cântecul e viața ei, cântă acasă, la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Păi, ce? Nu te vezi? L-ai lucrat prea mult. E terminat rău de tot... - Lasă-l, băi, că mare lucru n-a făcut. E slăbuț băiatul. Doar gura-i de el. A plâns, că n-a uitat-o pe Violeta. Nici nu știe dacă a dezvirginat-o, prostu’ dracu’! - Ho, ho, ho! Chiar așa? A zis el, ori tu... - El a spus-o, băi, dar să taci din gură. Era beat mort. Nu cred că știe ce-a vorbit. Nici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
destul m-am chinuit cu el toată noaptea... E un lăudăros. Bun de gură, că în rest e vai de mama lui! După ce că n-o are prea mare, mai e și bleagă. Poate din cauza băuturii, mai știi? Sau zăpăcita de Violeta l-a supt prea tare, că se pricepe la asta, nu glumește... Are corp frumos, jigodia. E atletic, musculos. Îi stă bine gol. De fapt, nu-i chiar rău. În lipsă de altceva, merge. Are casă ca lumea, zice că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului o lună plină cu brațele încolăcite de gâtul nopții un cer spuzit privirea ta eu râul răscolit în care se-mbăiază pătimaș toate stelele apă de fior
NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360403_a_361732]
-
rugăciune de taină într-o mănăstire curgătoare lasă-mă lasă-mă lasă-mă înflorit să-ți pictez sărutul din palmă cum o iubire plină de iubire când se așază în albia de sine Referință Bibliografică: noaptea toate sălciile sunt albe / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360403_a_361732]
-
palmă cum o iubire plină de iubire când se așază în albia de sine Referință Bibliografică: noaptea toate sălciile sunt albe / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Violeta Deminescu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360403_a_361732]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Violeta Deminescu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360403_a_361732]
-
în gând, pentru felul în care a știut să gestioneze situația în favoarea lui. Îi mergeau toate bine, până în ziua care i-a împrospătat anumite amintiri, care l-au răvășit. Era cu puțin înainte de prânz. În biroul de avocatură a intrat Violeta. A salutat cu voce tare, „Bună ziua”, înainte de a închide ușa și s-a îndreptat direct spre doamna Vlădescu, fără să privească o clipă spre vreunul din cei doi bărbați pe care, de altfel, nici nu i-a auzit dacă au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
-și trupul și el s-a aplecat peste sertar și a scos în grabă câteva hârtii pe care a început să le citească, aplecându-se mult peste ele pentru a-și masca fața. Era cea la care se gândise. Era Violeta. Tocmai venise să-i aducă Ramonei Vlădescu ceea ce-i promisese cândva. - Doamna avocat, eu v-am promis și mă țin de cuvânt. Nu se poate să mă refuzați... Așa am convenit, nu? Ori v-ați gândit și nu mai vreți
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
său. Acesta a fost momentul în care fata și-a răsucit puțin trupul,să poată vedea. Avocatul Cenușe tocmai se ridica de pe scaun. Celălalt, ascuns după câteva hârtii pe care părea că le citește atent, nu se vedea aproape deloc. Violeta i-a privit doar o clipă. Le-a remarcat prezența fizică și atât. Nu dorea să-i vadă cum arată. - E așa de simplu, doamnă! Sunt doar doi, a insistat ea imediat, privind-o rugător pe avocată. Păstrați de la bunica
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
trecuse pragul și Mișu a pus mâna pe clanță, răsucind-se cu iuțeală, ca să tragă și să-nchidă ușa după el. Contrariată de plecarea vijelioasă, neașteptată după refuzul anterior, Ramona ridicase capul și se aplecase lateral, să poată vedea dincolo de Violeta, mirându-se că Mișu a ieșit fără să se scuze, să salute, să zică ceva. Instinctiv, s-a întors și Violeta spre ușă. Cei doi ieșiseră deja. A apucat doar să-l vadă pe Mișu cum trântește ușa după el
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
Contrariată de plecarea vijelioasă, neașteptată după refuzul anterior, Ramona ridicase capul și se aplecase lateral, să poată vedea dincolo de Violeta, mirându-se că Mișu a ieșit fără să se scuze, să salute, să zică ceva. Instinctiv, s-a întors și Violeta spre ușă. Cei doi ieșiseră deja. A apucat doar să-l vadă pe Mișu cum trântește ușa după el și-i aruncă o privire scurtă, cât o clipită, pe sub sprâncenele-i încruntate. - De ce au plecat așa grăbiți? I-am deranjat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
nu! Patronul meu mi-a dat un alt om, prieten de-al lui. Țin evidența primară. E mai greu, dar trebuie s-o fac... La închideri de lună și trimestru stau până târziu să lucrez și vin acasă abia seara. Violeta a plecat fericită din biroul de avocatură. Nu pentru că a rămas cu cei doi cocoșei de aur, ci pentru că femeia aceea i-a vorbit prietenește, de la egal la egal. Era un ceva care-i făcea bine. „Doamne Sfinte, să dai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
și tinerețea. De ce au fost așa câinoși cu mine, Doamne? Eu îi iert, dar Tu judecă-i, Doamne, că tu poți! Eu nu pot decât să-mi înghit lacrimile și să zâmbesc în lume, să nu râdă lumea de mine...”. Violeta își întrerupse pentru o clipă rugămințile către Domnul pentru că un gând îi străfulgeră cugetul... ”Uf! Nu-mi iese din minte privirea omului ăluia. De unde să-l cunosc eu? A zis doamna că este avocat. La fel ca celălalt care mi-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
dar soțul de care a divorțat, cum a aflat? Parcă știam ceva. Să caut prin notițele mele, cred că am notat câte puțin...” A deschis ochii și a întins mâna spre sertar, dar s-a oprit blocată. O privea pe Violeta ca pe o stafie, speriată, cu pupilele mărite brusc. - Ce-i cu tine aici? Când ai intrat? Mă gândeam la tine... Doamne, femeie! Cât de rău m-ai speriat... - Săru’ mâna, doamnă! Mă iertați, doamnă...! N-ați auzit când am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
băut amândouă fără să respire. S-au mai înviorat puțin și au răsuflat ușurate. Se priveau în ochi și niciuna nu îndrăznea să vorbească. Fiecare gândea că cealaltă știe. După o pauză prelungită, în care parcă se auzeau bătăile inimilor, Violeta a deschis gura. A articulat cu greu primele cuvinte. Era speriată. - Doamna avocată, cred că omu’ acela de aici este el, a reușit să spună până la urmă. El, nenorocitu’ care... știți dumneavoastră... Când eram eu mică. V-am povestit. - Păi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
fac acum? Să infirm ori să confirm? Da, așa este. Cristian și Liliana sunt părinții lui. Fata asta nu s-a înșelat. Are memoria figurilor și a numelor. Cred că e mai bine să știe adevărul...”, a hotărât Ramona. - Da, Violeta, ai dreptate. Așa se numește mama acestui Mișu. El lucrează aici. E stagiar de moment, dar tot avocat se cheamă... Vrei să te apere el în proces? Să-i dau să cunoască întreaga cauză? - Doamne ferește, doamna avocată! a răspuns fata
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
întins paharul pe care-l umpluse din nou cu apă și i-a făcut un semn liniștitor, invitând-o să se reașeze pe scaun. Îi părea rău că a venit cu acea sugestie. Regreta. O impresiona durerea întipărită pe fața Violetei. Aceasta scâncea și suspina, făcând eforturi să-și oprească plânsul. Apoi a băut din apă și și-a șters ultimele lacrimi. După ce a respirat adânc de câteva ori, a întrebat, încordată și temătoare: - Dacă lucrează cu dumneavoastră, este obligatoriu să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]