9,837 matches
-
În caz de perforație. Necesită evaluare prealabilă endoscopică! trebuie Începută cât mai devreme (primele 24 ore postingestie) utilă În leziunile grad IIb produse de baze (scade incidența stenozelor esofagiene) contraindicată În leziunile cu risc iminent de perforații, hemoragii digestive, infecții (virale, bacteriene, fungice) Hemisuccinat de hidrocortizon 150 mg la 8 ore, sau Metilprednisolon 40 mg i.v. la 8 ore , continuat la reluarea alimentației cu preparate orale de corticosteroizi: Prednison 2 mg/kgc/zi 2-3 săptămâni apoi reducere În trepte a
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu barbiturice anamneză de SOF; clinic: absența efectelor cardiodepresorii și vasoplegice; de laborator: examen toxicologic din urină: barbiturice absent; D. Hemoragia cerebrală anamneză de SOF; de laborator: determinarea colinesterazei serice; terapeutic: remisia edemului pulmonar acut sub tratament antidot; E. Meningoencefalita virală sau microbiană anamneză de SOF și nu de proces infecțios; de laborator: nivelul scăzut al acetil colinesterazei eritrocitare (meningoencefalita virală sau microbiană având scăzută colinesteraza serică, dar cea eritrocitară normală). F. Epilepsia (Coma postcritică) absența antecedentelor comițiale; absența plăgilor mușcate
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Hemoragia cerebrală anamneză de SOF; de laborator: determinarea colinesterazei serice; terapeutic: remisia edemului pulmonar acut sub tratament antidot; E. Meningoencefalita virală sau microbiană anamneză de SOF și nu de proces infecțios; de laborator: nivelul scăzut al acetil colinesterazei eritrocitare (meningoencefalita virală sau microbiană având scăzută colinesteraza serică, dar cea eritrocitară normală). F. Epilepsia (Coma postcritică) absența antecedentelor comițiale; absența plăgilor mușcate ale limbii; absența semnelor de traumatism prin cădere. G. Alte come (metabolice, endocrine) lipsa antecedentelor personale patologice semnificative; date anamnestice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
prezentă hipertermia (DD: enterocolitele acute unde febra precede fenomenele digestive) • Faza parenchimatoasă: 171 o hepatită toxică: hepatomegalie, icter, sindrom de citoliză hepatică o insuficiență renală: funcțională (secundară pierderilor digestive) sau organică (efect toxic tubular direct al amanitinelor). DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL • gastroenterite virale (febra precede fenomenele digestive); • toxiinfectii alimentare; • intoxicația cu arsenic (apar vărsături cu gust aparte de usturoi); • intoxicația acută cu metale grele (Hg,Pb,P) -există arsuri caustice ale cavității bucofaringiene. TRATAMENT: • Internare obligatorie În serviciul ATI • Măsuri generale • Rehidratare masivă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de carbon (incendii, sobe defecte, etc.); • aspect colectiv al intoxicației, de cele mai multe ori 2. Simptome sugestive: • cefalee, vertij, greață, vărsături, fatigabilitate, slăbiciune, tulburări de raționament. !!! pentru că intoxicația cu CO survine adesea În sezonul rece, dignosticul inițial este adesea de infecție virală. 3. Semne sugestive: • cutanate: colorație eritematoasă, prezența “bromidelor”; • respiratorii: tahipnee, tulburări respiratorii (respirație Cheyne Stockes), edem pulmonar acut noncardiogenic; • cardio-vasculare: tahicardie, dureri toracice, tulburări de ritm cardiac și stop cardiac, hipotensiune arterială cu sincopă, convulsii, EPA; • neurologice: sindrom confuzional, tulburări
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
vizuale. Afectările cardiace apar sub forma de mio-, peri sau endocardită. Cazurile sunt mai rare decât la pacienții cu toxoplasmoză congenitală. În condițiile unui tratament adecvat, prognosticul este bun. Afectările hepatice sunt rare. Deseori, hepatita toxoplasmică se confundă cu hepatita virală acută (atunci când din tabloul clinic lipsește adenopatia) sau cu mononucleoza infec țioasă (când se asociază adenopatia). Prin reactivarea toxoplasmelor din celulele musculare se poate produce o polimiozită. IV.3. CONSECINȚELE INFECȚIEI CONGENITALE CU TOXOPLASMA GONDII ASUPRA PRODUSULUI DE CONCEPȚIE IV
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
modificările patologice ale placentei și rareori exudatul pericardic sau pleural. Trebuie menționat că hidrocefalia cu calcificările cerebrale este caracteristică, dar nu patognomonică pentru toxoplasmoza congenitală, aceasta putându-se înregistra și în alte infecții congenitale, cum ar fi spre exemplu cele virale. Ecografia este un element important în diagnosticul prenatal și are o valoare prognostică ridicată pentru cazurile cu leziuni cerebrale severe, dar are o valoare scăzută în identificarea leziunilor cerebrale, în condițiile în care acestea nu se însoțesc de dilatație ventriculară
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
comun EKG Electrocardiogramă EIP Extensor propriu al indexului EP Emfizem pulmonar EPL Extensor lung police ETB Etambutol FEV Forced Expiratory Volume HIN Hidrazida acidului nicotinic HIV Virusul imunodeficienței umane HMC Complex major de histocompatibilitate HLA Antigene leucocitare umane HVB Hepatită virală B HVC Hepatită virală C HVD Hepatită virală D IL Interleukină i.m. - Intramuscular IMC Indice de masă corporală IOT Intubație oro-traheală i.v. Intravenos LAK Limfokine LDH Low Dose Heparine M3 Metacarpian 3 MAF Factor de activare macrofagică MET
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
Extensor propriu al indexului EP Emfizem pulmonar EPL Extensor lung police ETB Etambutol FEV Forced Expiratory Volume HIN Hidrazida acidului nicotinic HIV Virusul imunodeficienței umane HMC Complex major de histocompatibilitate HLA Antigene leucocitare umane HVB Hepatită virală B HVC Hepatită virală C HVD Hepatită virală D IL Interleukină i.m. - Intramuscular IMC Indice de masă corporală IOT Intubație oro-traheală i.v. Intravenos LAK Limfokine LDH Low Dose Heparine M3 Metacarpian 3 MAF Factor de activare macrofagică MET Echivalenți metabolici MODS Multiple
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
EP Emfizem pulmonar EPL Extensor lung police ETB Etambutol FEV Forced Expiratory Volume HIN Hidrazida acidului nicotinic HIV Virusul imunodeficienței umane HMC Complex major de histocompatibilitate HLA Antigene leucocitare umane HVB Hepatită virală B HVC Hepatită virală C HVD Hepatită virală D IL Interleukină i.m. - Intramuscular IMC Indice de masă corporală IOT Intubație oro-traheală i.v. Intravenos LAK Limfokine LDH Low Dose Heparine M3 Metacarpian 3 MAF Factor de activare macrofagică MET Echivalenți metabolici MODS Multiple Organ Disfunction Syndrome NC
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
abdominale, 23% infecții respiratorii, 9% infecții urinare, 4% infecții cutanate, 4% infecții mediastinale. 8.6. EVOLUȚIE Trecerea de la o infecție localizată la o stare septică este un proces complex, pe care abia începem să-l descifrăm. În fața unei agresiuni bacteriene, virale, parazitare sau printr-o toxină, organismul reacționează bimodal. Într-o primă fază survine o eliberare locală sau în torentul circulator a mediatorilor cu originea în diferite celule (leucocite, celule endoteliale, trombocite etc.), destinate producerii unor efecte „în cascadă” ale căror
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
organogenezei sau din involuția a numeroase organe coordonate hormonal (prostată, testicule, endometru, ovare, glandele mamare, suprarenale etc.Ă se produce prin mecanisme citologice specifice apoptozei; dar nu putem admite utilizarea termenului de moarte programată în locul celui de apoptoza în infecțiile virale sau produsă sub acțiunea altor numeroși factori apoptogeni. Nici sinonimia dintre apoptoza și necroza nu este corectă. Patogeneza acestor procese este distinctă și vom reveni asupra problemei. În aceste condiții împărtășim punctul de vedere al lui Courageot M.P. și Després
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
gene proapoptotice, ca E1A, E4 și E3 din adenovirusuri, apoptina (VP3 din anemia puilor de găină, ORFS (p25Ă din PRRS al porcilor, etc. (Mardwick J. M. și Griffin D.E., 1997; Teodoro J.G. și Branton P.E., 1997Ă. Moartea celulelor prin infecții virale duce la formarea a doua tipuri de corpi apoptotici: unii proveniți din nucleu și care conțin cromatina condensata și alții mai mici care conțin componenți ai reticulului endoplasmic (Mardwick J.M. și Griffin D.E. (1997Ă. Reticulul endoplasmic și apoptoza Reticulul endoplasmic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în corpul nuclear, pe cale de liza (cromatolizăă și în final carioliza. Reacție locală În general absența, dar uneoriși exacerbata. Reacție inflamatorie mai mult sau mai putin accentuată. Proces biologic Activ fiziologic = moarte celulară programată, dar și de apărare în infecțiile virale. P. pasiv *Compilație după: 1. Martinou J.A. 1995; 2. Alien, Fr. și colab., 1997; 3. Helts S.W. 1998, 4. Dănăilă N. și colab. 1999, 5. Savill J. și colab. 2002, 6. Slauson D.D., Cooper B.J. 2002. IOAN PAUL20
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
H., Mignotte B. - M/S Médicine/Sciences, 10, 687-695, 1994; Dragomirescu V. - Problematică și metodologie medico-legală, Ed. Medicală, București, 1980; Ferri K. F., Kroemer G. - Nature Cell Biology, 3, 11, E255-E261, 2001; Hardwick J. M., Griffin D. E. în Nathanson N. - Viral Pathogenesis, Lippincon - Raven Publichers, Philadelphia, 1997; Helts S. W. - Jama, 28, 4, 300-307, 1998; Ișan Elenă - Unele modificări organoleptice, morfologice și microbiologice ale cărnii destinate consumului, Teza doctorat, Iași, 2004; Jacotot E. et colab. - Annalles de l’Institut Pasteur. Actualités
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau în organizarea și refacerea țesuturilor distruse. În sistemul nervos, rolul histiocitelor este îndeplinit de celulele gliale, respectiv microglia reactiva, care apare numai în inflamații. În țesuturi, atât monocitul cât și histiocitul sunt activați de numeroși și diferiți constituenți bacterieni, virali, parazitari, fracțiuni ale complementului, proteine diverse , produși din degradarea fibrinei, etc.. După activare aceste celule se transformă în macrofage, adevărate uzine de sinteză și secreție de: interleukine, interferoni, chemokine, IOAN PAUL82 factori de creștere hematopoietici, etc., factori biologic activi ai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
galbenă cenușie sau ruginie-roșiatică, măi friabile decât normal. Examenul histologic relevă fenomene distrofice de intensități variabile, hiperemie, plasmexodie și reacții hiperplazice mai mult sau mai putin accentuate în, raport cu durata procesului morbid și etiologia acestuia. În hepatitele de natură virală procesul se însoțește adesea și de prezența unor incluzii care participă la stabilirea diagnosticului. Inflamațiile necrotice Inflamațiile necrotice se caracterizează, așa cum le arăta și denumirea, prin focare de moarte celulară sau tisulara, mai mult sau mai putin întinse, în raport
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nu este bine stabilită, fiind inclusă când în cadrul inflamațiilor alterative, când în cadrul celor exsudative. Această ultimă poziție este mai corespunzătoare realității. Introducem de asemenea în cadrul inflamațiilor exsudative și unele cazuri de inflamație limfo-monocitară, observate mai ales in infecțiile micoplasmice și virale, ca forme de granița între inflamațiile predominant exsudative și proliferative. Apariția unei forme sau a alteia de inflamație exsudativa pare să fie determinată pe de o parte de dezvoltarea filogenetica și ontogenetica a gazdei iar pe de altă parte de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
subliniat faptul că granulocitele cât și exsudatul seros, care constituie conținutul pustulei migrează din capilarele subbazale prin diapedeza. Pustulele sunt frecvent întâlnite în epiteliile care vin în contact cu factorii traumatici (piele, mucoasa prestomacelor, dar și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cronice ale inflamațiilor catarale exsudatul nu mai curge, epiteliul mucoaselor în cauză este populat în cea mai mare parte cu elemente limfomacrofagice recrutate prin capilarele din vecinătate sau multiplicate pe plan local. Inflamațiile limfomonocitare Explozia în epoca noastră a infecțiilor virale, cu apariția în țesuturi la scurt timp după infecție a unei populații de leucocite mononucleare (limfocite și monociteă și absența granulocitelor prezente în bacterioze a condus la investigații mai ample privind originea acestor celule. S-a demonstrat astfel că atât
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limfomonocitare perivasculare cât și aglomerările celulare din țesuturi provin în cea mai mare parte din circulația sanguina și numai o parte redusă sunt elemente multiplicate pe plan local. Welch R.M. și Sen G.C. (1997Ă au sintetizat răspunsul gazdei la infecțiile virale sub forma „unei cascade complexe de citokine, hormoni și răspunsuri celulare diverse pentru repararea alterării tisulare și controlul agentului infecțios. Răspunsul se instalează rapid prin apariția IOAN PAUL132 limfocitelor B și Ț, cunoscut ca raspunsul de faza acută”. El începe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sistemice. Ele vor acționa asupra celulelor stromale locale determinând un nou val de chemokine care vor atrage mai multe fagocite în zona de infecție și vor amplifica răspunsul inflamator. Granulocitele neutrofile sunt prezente numai în primele 24 ore ale infecțiilor virale, după care sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
G., 1980; Watier H., Lebranchu Y. - Revue du Practician, Paris, 47, 2245- 2250, 1997; Weber A. - Pathologie - Biologie, 51, 432-433, 2003; Weissmann G. (Edit.Ă - The cell Biology of inflamation. 3 vol., Elsevier, Amsterdam, 1980; Welsh R.M., Sen G.C. - În Viral Pathegenesis. Lippincon-Raven Nathanson N (edita Publishers, Philadelphia, 1997; Wilson J.W., Leduc E.H. - J. Pathol. Bacteriol., 76, 441-449, 1958; Witowski J. și colab. - Cell Mol. Life Sci., 61, 5, 567-579, 2004; Zamzami N., Kroemer G. - Molecular cell biology, 2, 67-71
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
25 de ani; - hepatoblastomul la copii sub 2 ani, raportul pe sexe fiind de 6:1 În favoarea băieților; - colangiocarcinomul la vârste mai Înaintate, de 60-70 de ani. ETIOLOGIE În dezvoltarea carcinomului hepatic numeroși factori etiologici au fost propuși: 1. hepatita virală cronică tip B și tip C (HVB și HVC) ... principala cauză; riscul este de 200 de ori mai mare pentru purtătorii cronici de HVB; 2. ciroza de orice etiologie (frecvent postnecrotică, macronodulară); 60-90% din CHC se grefează pe o ciroză
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
până la 80% din pacienți; - rezultate fals pozitive În caz de tumori embrionare de testicul si ovar; - rar crescută În caz de tumori pulmonare, gastrice, pancreatice sau de căi biliare; - valori moderat crescute În caz de hepatită cronică activă și hepatită virală acută (reflectă regenerarea hepatică); - extirparea tumorii determină negativarea valorilor, iar recurența tumorală este marcată de revenirea la valori crescute a alfa-fetoproteinei. - valori peste 200 ng/ml sunt sugestive pentru malignitatea hepatică; - cu cât valorile alfafetoproteinei sunt mai mari cu atât
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]