7,597 matches
-
o dezvoltare mai rapidă, ca urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare de viță de vie. Pentru salvarea patrimoniului viticol, guvernul de atunci ia unele măsuri, numind o Comisie permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unele măsuri, numind o Comisie permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica majoritatea scrierilor depre soiurile de viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica majoritatea scrierilor depre soiurile de viță de vie. În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost introduse în Ampelografia Universală a lui Viala și Vermorel (1901-1910). Tot în acest an, Ch. Druțu în teza sa de doctorat, descrie 37 de soiuri de viță de vie, folosind terminologia adecvată de ampelografie și admisă la congresele viticole de până atunci. Anul 1902 este marcat de apariția primului tratat de Viticultură, avându-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a soiurilor pentru vin și pentru struguri de masă, românești și străine. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru struguri de masă, românești și străine. În anul 1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale, dar și unele aspecte privind soiurile de viță de vie și anume: problema variabilității soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor autohtone prin selecție, introducerea soiurilor străine, numai a celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Până la declanșarea primului război mondial, s-a intensificat activitatea ampelografică în mai multe provincii ale țării. Astfel, în 1912, Gh. Nicoleanu, reușește să oprească plantarea hibridului Delaware care venea din Transilvania. În același an la Iași are loc un Congres viticol, în care s-a pus problema refaceriii viilor și a oportunității menținerii soiurilor autohtone. La acest congres, V. S. Brezeanu, pledează pentru cultivarea numai a soiurilor de calitate, iar în ceea ce privește varietățile locale, recomandă menținerea celor mai valoroase care trebuiesc ameliorate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
locale, recomandă menținerea celor mai valoroase care trebuiesc ameliorate și eliminarea celorlalte, urmând să fie introduse soiuri franțuzești și ungurești de calitate. Tot la Iași în anul 1913, apare "Revista de viticultură" din fuziunea revistei "Podgoreanu" din Pitești cu "Progresul viticol din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea viței de vie și de producere a materialului săditor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea viței de vie și de producere a materialului săditor viticol, iar în a doua parte face o descriere a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
impus se Statele Unite ale Americii. O primă măsură pentru stoparea acestor fenomene a fost înființarea în anul 1912 a unei direcții a viticulturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, independentă de cea a agriculturii, și care avea ca sarcină unificarea legislației viticole, ordonarea plantațiilor viticole și lupta comună cu celelalte țări viticole europene împotriva prohibiției. Aderarea României în anul 1927 la O.I.V., cu un program conceput pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ale Americii. O primă măsură pentru stoparea acestor fenomene a fost înființarea în anul 1912 a unei direcții a viticulturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, independentă de cea a agriculturii, și care avea ca sarcină unificarea legislației viticole, ordonarea plantațiilor viticole și lupta comună cu celelalte țări viticole europene împotriva prohibiției. Aderarea României în anul 1927 la O.I.V., cu un program conceput pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acestor fenomene a fost înființarea în anul 1912 a unei direcții a viticulturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, independentă de cea a agriculturii, și care avea ca sarcină unificarea legislației viticole, ordonarea plantațiilor viticole și lupta comună cu celelalte țări viticole europene împotriva prohibiției. Aderarea României în anul 1927 la O.I.V., cu un program conceput pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu soiurile și portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în anul 1929 a primei liste a soiurilor care pot fi înmulțite în podgoriile din țară. Astfel, au fost admise la înmulțire 13 soiuri pentru struguri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
legislative în domeniul viticulturii și vinificației, în anul 1932, apare prima lege românească "Legea pentru reglementarea plantațiilor de vii", în care se prevăd primele măsuri privind producerea vinurilor cu denumire de origine, an în care se întocmește și prima hartă viticolă a României de către I.C. Teodorescu și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
României de către I.C. Teodorescu și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vigne", în care descriu 20 de soiuri autosterile cu identitate sigură a denumirii, trei cu denumire probabilă și cinci soiuri aflate numai în colecțiile ampelografice, aducând în acest fel o contribuție deosebită la îmbunătățirea asocierii biologice ale soiurilor în plantațiile viticole. Constantinescu Gh. (1940) prin teza sa de doctorat "Studiul comparativ al varietăților Braghină și Negru vârtos", pe baza caracterelor florii, evidențiază existența în cadrul acestora a câte două biotipuri cu flori funcțional femele, la efectuarea studiului, folosind și metoda ampelometrică pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]