2,493 matches
-
să ia autobuzul până aproape de Tecuci, așa mai puteau să stea de vorbă, să uite și de multele ore petrecute în tren pe o asemenea căldură. În comună se construise o școală nouă și modernă cu săli pentru clasele I-VIII, pe lângă cele două școli existente, una cu două săli de clasă și cealaltă cu patru, care nu mai făceau față la numărul mare de elevi. Cât de curând vor fi și mai mulți după apariția decretului de interzicerea avortului. Așa
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Școala de 7 ani și agricolă, care a dat doar două serii. Liceul era la început o școală medie, care s-a îmbogățit treptat cu material didactic, ultima promoție fiind în anul 1975.Va rămâne Școala generală cu clasele I-VIII, iar această primă treaptă de liceu va fi desființată în 1991. Actualmente, Școala Gimnazială Movila Miresii, situată pe strada Orizont nr. 1199, are un număr de peste 500 de elevi, iar cu ajutorul microbuzului destinat transportului școlar, copiii din satul Esna, înscriși
SCURT ISTORIC AL ȘCOLII… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376303_a_377632]
-
clasele I-IV; 5) Școala Cherăști cu clasele I-IV; 6) Școala Hotăroaia cu clasele I-IV; 7) Școala Păsărei cu clasele I-IV și 8) Școala Pertești cu clasele I-IV. Între anii 1966-1970 a funcționat cu clasele I-VIII. Din motive bine cunoscute: politice din care se desfoliază celelalte; economice, sociale, sănătate, cultură, religie, învățământul în Roșiile e pe cale de dispariție ca o specie rară din flora și fauna României; întrucât, azi funcționează numai două școli: Roșiile și Romanești
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
este complet; ... iv. cuantumuri și monede din toate câmpurile conexe (valoare noțională, evaluare, garanție, preț, preț de exercitare. . . ) ; ... v. date/mărci temporale: executarea, confirmarea evenimentului, expirare; ... vi. câmpurile privind compensarea 2.30-2.32; ... vii. detalii incorecte ale raportului: câmpurile 2.151, 2.152 și 2.154; ... viii. codul portofoliului de garanții: câmpul 3.9; ... ix. erori ale metodelor de evaluare, care conduc la raportarea incorectă a evaluării. ... ... ... 399. Problema semnificativă, astfel cum este prevăzută la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din STPA privind raportarea, trebuie să fie
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
prima importanță ce sânt astăzi la ordinea zilei, vă rugăm, d-le președinte, să binevoiți a comunica onor. Adunări că demisionăm din vicepreședenția cu care ne-a onorat și pentru care, și de astă dată, nu lipsim a-i arăta viua și profunda noastră recunoștință. Primiți, d-le președinte, încredințarea înaltei noastre stime și considerațiuni. G. Chițu, D. Giani, Nicolae Fleva". D. I. Agarici: D-le președinte, în urma acestor demisiuni, crezând de datoria mea de a lăsa libertatea Camerei ca să facă o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în care vor fi angajați viitorii absolvenți. Trebuie avut în vedere chiar o subordonare a intereselor pe termen mediu și scurt ale elevilor și absolvenților față de interesele pe termen lung ale comunității în ansamblul ei. Astfel, dacă la clasele I-VIII, oferta educațională ia în calcul mai puțin interesele comunității deoarece la acest nivel, obiectivul major al școlii este „formarea capacităților de bază pentru continuarea studiilor”, nu la fel se pune problema în cazul ofertei educaționale pentru elevii claselor de liceu
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
mai precizat din cauza decalajului dintre orarul școlii și programul părinților, școala a avut de suferit o perioadă de timp prin transferul mai multor elevi ai claselor V-VIII la altă unitate care avea un program acceptabil. Schimbând programul claselor V-VIII dimineața, părinții au avut mai mult timp liber să își supravegheze copiii și în felul acesta clienții au fost satisfăcuți și am încetinit exodul elevilor la acea școală. Deși normele psiho-pedagogice recomandă pentru elevi ca programul școlar să se desfășoare
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
Opere, VII, 34-40; N. Carandino, O schiță pentru istoria teatrului românesc, „România”, 1938, 150; N. Carandino, Teatrul așa cum l-am văzut, București, 1986, 96-98; D. Căpitanu, Teatrul „Alexandru Davila” [Pitești], 1969, 30, passim; Brădățeanu, Comedia, 301; Massoff, Teatr. rom., VI-VIII, passim; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește, I, București, 1980, 105, 137-140, passim; Martinescu, Umbre, 111-125; Durnea, Orizonturi, 124-169. V.D.
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
602). Exemplu (dovada): "torna, torna fratre" cel mai vechi text (cele mai vechi cuvinte) românesc-limba populației romanizate, limba ausonică, limba latină populară! Prin urmare, limba română a apărut ca un idiom diferit de latina din care provenea, în secolele V-VIII, în momentul în care noul popor de la Dunăre (cel român deja) se distingea de alte popoare (etnii) prin limbă.59 Cercetarea cuvintelor care numesc principalele noțiuni, împărțite pe categorii, învederează caracterul fundamental romanic, latin, al limbii noastre (române). Cuvintele de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cablu tv. Problemele locuitorilor sunt legate de drumul de acces spre sat, de calitatea apei potabile, și de poluarea râului Tălmăcuț cu deșeuri menajere și resturi vegetale. Tălmăcelul nu dispune de canalizare. În sat există o școală cu clasele I-VIII, cămin cultural, dar nu există dispensar. Cel mai apropiat punct de cale ferată este Tălmaciu, la 3 km. Prima școală a fost înființată în Tălmăcel în 1833. Școala funcționează până în 1871, când se ia decizia construirii uneia noi. În 1877
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu (1974). Evocările sunt susținute de apelul la document, rememorare și chiar de anecdotică, evitându-se, în general, romanțarea. Vastă panoramă a fenomenului teatral de pe tot cuprinsul țării, de la începuturi până în 1950, Teatrul românesc (I-VIII, 1961-1981), opera principală a lui M., adună o bogată informație referitoare nu numai la arta spectacolului (teatral și liric-muzical), ci și la autori, repertoriu, interpreți, locații, instituții, evenimente și la tot ce ține de culisele activității scenice. S-a remarcat
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
I-IV, îngr. și introd. Tudor Vianu, București, 1939-1946; Poezii, îngr. și pref. Mihu Dragomir, București, 1958; Poezie și proză, îngr. și pref. Mircea Zaciu, București, 1965; Opere, vol. I-V, îngr. și introd. Adrian Marino, București, 1966-1969, vol. VI-VIII, îngr. Elisabeta Brâncuși și Adrian Marino, București, 1973-1993; Poema rondelurilor, cu ilustrații de Jules Perahim, București, 1968; Excelsior, îngr. Adrian Marino, pref. Marin Mincu, București, 1968; Versuri și proză, îngr. Adrian Marino, pref. Mircea Anghelescu, București, 1969; Poemele Nopților, îngr
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
storiografia latina del V secolo, vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità. Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, Indirizzo universale e indirizzi nazionali nella storiografia latino-cristiana dei sec. V-VIII, ibidem, pp. 505-533. 5. Hydațiu Nu e originar din Galia și nu aparține acelor cercuri din care provine Prosperus, un scriitor, autor al unei Cronici, pe care avem ocazia să-l amintim aici după ce am vorbit aici despre Cronica lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vol. XIX-XXII, îngr. Constantin Mitru, note de Profira Sadoveanu, București, 1964-1973; Mărturisiri, București, 1960; Cântecul Mioarei. Lisaveta, îngr. Constantin Mitru, introd. Mihai Gafița, București, 1971; Corespondența debutului (1894-1904), îngr. și introd. Savin Bratu și Constantin Mitru, București, 1977; Opere, I-VIII, îngr. Cornel Simionescu și Fănuș Băileșteanu, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997; Preocupări de teatru, îngr. și pref. D. Ivănescu, Iași, 1986; Opere alese, I-V, îngr. Cornel Simionescu, introd. Constantin Ciopraga, Chișinău, 1993-1998. Ediții: Istoria marelui împărat Alexandru Machedon, în
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
N. I. Popa, București, 1972; E scris pe tricolor Unire, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1980; Mihail Sadoveanu, Romane istorice, I-II, București, 1980 (în colaborare cu Constantin Mitru), Povestiri, I-II, București, 1981 (în colaborare cu Constantin Mitru), Opere, I-VIII, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997 (în colaborare cu Fănuș Băileșteanu), Opere alese, I-V, introd. Constantin Ciopraga, Chișinău, 1993-1998. Repere bibliografice: Gheorghe Suciu, Împărăția Sadoveanu, LCF, 1981, 49; Șerban Cioculescu, Un remarcabil act editorial, „Scânteia”, 1982, 14 ianuarie; Pompiliu Marcea
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Pe marginea alegerilor de azi), București, 1957; Ion Sântu, București, 1957; Viciu și virtute, București, 1957; Sistemul celor 24 de sori, București, 1959; Taurul mării, București, 1962; Akho și Tao (o poveste din vremea ghețarilor înalți), București, 1963; Scrieri, I-VIII, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1969-1985; Istoria universală a dramei și teatrului, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1973; Taurul mării, îngr. și pref. Valentin F. Mihăescu, București, 1987. Traduceri: Herondas din Kos, Arnoul Gréban, Hans Sachs
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
sunt mult mai accentuate în cazul învățământului obligatoriu și în special al învățământului primar. Astfel, mai mult de jumătate din școlile majoritar și predominant roma sunt școli de nivelul I-IV, iar aproximativ o treime sunt școli de nivel I-VIII. Tendința de a segrega elevii romi în ciclul primar și secundar de învățământ are consecințe asupra traseului școlar viitor al acestor elevi, în condițiile în care calitatea educației în școlile segregate este mai slabă. Altfel spus, probabilitatea unui absolvent de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atât este mai probabil ca aceștia să învețe în clase supraaglomerate. Astfel, în cazul școlilor I-IV predominant roma, procentul școlilor supraaglomerate este de peste trei ori mai mare comparativ cu situația la nivelul întregului sistem, iar în cazul școlilor I-VIII, de peste nouă ori mai mare. Lipsa bibliotecii din școală este cu atât mai probabilă cu cât școala are o pondere mai ridicată de elevi romi. Astfel, în cazul școlilor majoritar roma, biblioteca lipsește în aproape două treimi din cazuri, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de credință”). Cf. și scrisoarea lui George din Ostia către papa Adrian - apud P. Riche, Education et culture dans l’Occident barbare (VIe et VIIIe siècles), Points Seuil, Paris, 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die Stellung des Apost. Symbols im kirchliches Leben des Mittelalters”, Studien zu Gesch. der Th. und der Kirche, IV (2), 1899. 33. Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu exigențele curriculare ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât episcopii Romei, cât și patriarhii răsăriteni au devenit din ce în ce mai puternici. 3. P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001): „Învățarea cititului și a scrisului devenise obligatorie pentru toți cei care voiau să participe la activitățile din Romania” (p. 11). 4. Despre litterator (grammaticus al elinilor) se instituie încă din secolele III-IV convingerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit.; Benedict de Norcia, Regula monachorum, ed. Ph. Schmitz, Maredsous, 1955. 2. P. Riché, Éducation et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 68. 3. Ibidem. 4. În „Consolationes” (XVII, Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 531), Cassian scria: Die primis coenobii scolis ad secundum anachoreoses gradum tendere („Din prima zi de școală monastică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6. Vezi Eddius, Vita Wilfredi (Cambridge University Press, Cambridge, 1927), citat de P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 455. 7. Beda Venerabilul (672-735), marele latinist al Northumbriei, a fost probabil cel mai mare erudit al Evului Mediu timpuriu. Opera sa, copleșitoare prin diversitate și dimensiuni, a marcat definitiv evoluția culturală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fie și fragmentară - a vieții cotidiene în comunism, ce ar îmbogăți, neîndoielnic, imaginea noastră despre o lume părăsită pentru totdeauna, dar care continuă totuși să ne urmărească. Referințe bibliografice Ariès, Ph., Duby, G. (coord.) (1994-1997), Istoria vieții private, vol. I-VIII, Meridiane, București (ed. fr.: 1985). Borscheid, P. (1987), „Alltagsgeschichte - Modetorheit oder neues Tor zur Vergangenheit?”, în W. Schieder, V. Sellin (ed.), Sozialgeschichte in Deutschland, vol. III, Soziales Verhalten und soziale Aktionsformen in der Geschichte, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen. Bourdieu, P. (1980
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII, îngr. Rodica Bichis, Gabriela Dumitrescu și Stancu Ilin, cu un comentariu de Dinu C. Giurescu, București, 1996-2001; Dialectica, postfață Gheorghe Vlăduțescu, București, 2002. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 178-186; A.D. Xenopol, Raport despre „Puterea sufletească”, AAR, partea administrativă și dezbaterile
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A editat o culegere de documente parlamentare ale românilor ardeleni - Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară (I-VIII, 1903-1915), apreciată și premiată, și a întocmit un studiu, Jertfele românilor (1923), cu privire la sacrificiul ostașilor din Transilvania și Banat în primul război mondial. Activitatea în slujba libertății și integrității naționale i-a adus însă și șapte procese de presă (soldate
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]