11,806 matches
-
întrebarea dacă grupajul onomatopeic englezesc „Blah, blah, blah” nu își trage cumva originea, nu din instabilul cuvânt spaniol „hablar” ci de la porecla dată acestor oameni negricioși, adică a blackilor (blachilor, sau blahilor), sau mai precis din persiflarea pronunției repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși de către anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai închis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acasă. De unde, atunci, va scoate autoritatea de o ureche, dintr-un joben, scuturând un șal ori bătând din palme, un mare și autentic corupt? Va fi el biped, cu doi ochi axiali pe obraz, mono sau bipari-copitat, va avea darul vorbirii? Va fi mascul sau femelă? Va fi tânăr, matur, bătrân? Se va putea aclimatiza în penitenciarul model în care va fi depus, într-o specială celulă de patru sute de metri pătrați, cu parchet laminat, gratii de oțel inox, aer condiționat
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
de scoică la gură și vorbi ceva într-o limbă pe care cei de față o recunoscură cu greu și care părea a fi un dialect grec de la miazănoapte, exprimându-se răstit ca tracii primitivi. Alcibiade, care se învățase cu vorbirea necunoscutului, traducea pe loc în greaca lor clară și melodioasă: Ce se afla la Banchetul lui Platon, că era lume multă și că totul decursese potrivit ultimei lor ediții... Că ei... cei de față, ar fi niște copilași (chiar așa
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
de țările mici, de limbile cu puțini vorbitori. Unele dintre numele adaptate tradițional s-au păstrat ca atare: cred că tuturor li se pare normală forma Ioana d'Arc, în loc de Jeanne d'Arc, iar Londra nu este (încă) amenințată în vorbirea românilor de vreo concurență a formei London. Unele forme mai vechi (precum Lipsca pentru Leipzig) au devenit totuși desuete și probabil opace pentru cei mai mulți. Formele specifice de transpunere a numelor proprii într-o limbă străină sînt adesea derutante (și pot
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
de la sat la oraș, din toiul societății multilateral dezvoltate în ,raiul" economiei de piață. Un prim-plan cu copii, și-un fundal cu multe, foarte multe intrigi, monografiate atent sau doar en passant, în așa fel încît să facă din vorbirea despre o manieră de vivre avec. Un fel de-a înțelege, cu subtilități de bună literatură, identitățile diferitului. Și o poveste de tinerețe, everlasting, evergreen, despre cum o să fie cînd, bătrîni, de-acum, ne vom aminti de copilărie.
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
nici unul nu emana, mai firesc și mai natural, aerul unei științe cărturărești de dimensiuni renascentiste. Întotdeauna am trăit cu senzația că omul acesta este purtătorul unui enciclopedism cultural în fața căruia mă simțeam speriat. Nu avea nimic încrîncenat sau malițios în vorbire și nu căuta să te convertească la convingerile lui. Nu l-am auzit niciodată vorbind urît de cineva. Opiniile și le prezenta nepătimaș ca pe un fapt divers pe care puteai sau nu să le împărtășești. Iar din ideile proprii
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
Comisie de Onoare a Uniunii, este vorba de o acuzație gravă care distruge reputația și destinul unui mare scriitor român cum sunt eu și care În ultimă instanță tindea la asasinatul lui prin presă. Alte constatări despre care putem face vorbire, lucruri care să țină numai de evidență. Este vorba În primul rând de un lucru pe care eu Îl constat cu stupoare și cu durere, implicarea vinovată a domnului președinte al Uniunii Scriitorilor Nicolae Manolescu În același timp ambasadorul României
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
un necrolog: tip de discurs necesar, dar funerar și întru totul previzibil în desfășurarea lui. Despre morți, numai de bine. Indiferent dacă decedatul a fost o somitate sau o mediocritate, un om excepțional ori o canalie, textul îndoliat va face vorbire despre marile lui merite și calități, trecând cu pioșenie sub tăcere altele. O lectură atentă și un comentariu critic sunt mai de preț decât o înșiruire de cuvinte și imagini convenționale, intrate, cu timpul, în rutina omagială. Ceea ce m-a
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
mă pregăteam. Doamne al predării literaturilor străine, nu merit așa un tratament! Ei, da!, acum pare să fie groasă. Mobilul pe care mi l-a cadorisit T, sunt nu știu câte luni de atunci, și despre care nu s-a mai făcut vorbire, a fost actualizat. Am și abonament. E drept că a trecut o lună și altceva nu s-a mai întâmplat. Nici vorbă să-l fi folosit. (Au trecut mai multe. Ne mulțumim să plătim abonamentul. E răul cel mai mic
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3057_a_4382]
-
în fiorul lor cât să justifice un „test de paternitate” literară. Îl reproduc pe cel dintâi: „Umbli-n tăcerea mea de miazănoapte/ și-o umpli cu un relief ce-l știu,/ urcând întâi pe dealuri dulci de șoapte/ pe muntele vorbirii mai târziu.// Cât sânge, ca să strângem o silabă/ sub cerul gurii, s-a cerut în lut!/ Ci tu-l ridici în inima-ți de iarbă și iarăși îl întorci spre început/.../ Cu oasele căzute jos din mit,/ pe care calul
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
cei „care și-au luat [acum] numele de rege și mănâncă norodul și cer biruri, și așa cum se înalță, la fel risipesc totul în jur, după pofta lumească, întru slava deșartă. Ei nu sunt regi, ci trădători”. Câtă deosebire între vorbirea eliptică și temătoare din cap. IV și injuriosul cap. VIII! Schimbarea de ton lasă să se înțeleagă că scurta domnie a sângerosului Rege Samuel se sfârșise, iar cel care decapitase la Cenad, în prezența episcopului Gerard, și „cincizeci de nobili
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
al acestor dureroase experiențe nefiind altceva decît „nesigurul glas al conștiinței/ pusă la stîlpul de sare al execuției orientale capitale - căderea/ de/ lacrimi în loc de stropii de apă” (ibidem). Precauția bonomă e dată la o parte în favoarea unei percepții a monstruosului: „Vorbire. Parcă țiai scoate spini din gîtlej/ accentuat metaforic vorbind - din inimă/ din traheea ta rotunjită din petale roze puse straturi-straturi/ unele/ peste/ altele/ și din lemn de trandafir alb” (Indirect despre vorbirea directă). Și totuși sentimentalul ardent, senzualul, insațiabilul de
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
la o parte în favoarea unei percepții a monstruosului: „Vorbire. Parcă țiai scoate spini din gîtlej/ accentuat metaforic vorbind - din inimă/ din traheea ta rotunjită din petale roze puse straturi-straturi/ unele/ peste/ altele/ și din lemn de trandafir alb” (Indirect despre vorbirea directă). Și totuși sentimentalul ardent, senzualul, insațiabilul de trăire Leo Butnaru nu se dă învins. O elegie a vîrstei a treia e încă suficient de tonică: „După atîtea isprăvi în buduare/ Casanova ar fi putut purta pijama cu epoleți (...) bătrînul
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
cu un an, în 17 august 1975. Două zile, deci, după Ferragosto, Sfânta Maria Mare, sărbătoare a dulceții amurgului verii, cea mai melancolică dintre sărbători. Călinescu și Al. Marcu, deci, îl inițiază în lumea profund-italiană, care nu este, eventual, doar vorbirea corectă a limbii, sau numai seaca mânuire a conceptelor la modă, de ieri ori de azi, doar dexteritatea utilizării unui jargon aducător de invitații și burse, care nu sunt firește nici ele de disprețuit.Dar inițierea semnifică mai mult, norocul
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
îndrăgostit nu poate fi împovărat de nici o avariție; iubirea îl face pe cel respingător și grosolan să strălucească de frumusețe, pe cei umili îi înzestrează cu noblețe, pe cei orgolioși îi împodobește cu umilință”), retorica iubirii („De multe ori, darul vorbirii îndeamnă la iubire inima celor ce nu iubesc. Căci vorbirea frumoasă a unui îndrăgostit trimite în zbor săgețile iubirii”.) Tratatul lui Capellanus e un îndemn la virtute și la respingerea iubirii: „ca să poți dobândi răsplata veșnică și să fii astfel
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
face pe cel respingător și grosolan să strălucească de frumusețe, pe cei umili îi înzestrează cu noblețe, pe cei orgolioși îi împodobește cu umilință”), retorica iubirii („De multe ori, darul vorbirii îndeamnă la iubire inima celor ce nu iubesc. Căci vorbirea frumoasă a unui îndrăgostit trimite în zbor săgețile iubirii”.) Tratatul lui Capellanus e un îndemn la virtute și la respingerea iubirii: „ca să poți dobândi răsplata veșnică și să fii astfel vrednic în fața lui Dumnezeu de un mai mare dar”, fiind
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
rimele interioare provenite din așezarea verbelor la același timp și la aceeași persoană. Toate aceste procedee se află imbricate unele în altele și au drept rezultat o complexă structură prozodică. Autorul vizează îndepărtarea cît mai decisă a stilului său de vorbirea naturală. Conferindu-se un ritm savant paragrafului, acesta se aseamănă unei strofe de poezie. Prin anticiparea constantă a determinantului față de determinat, se instalează o ordine ciudată a cuvintelor, cu verbul așezat de obicei la finalul frazei. Aceste contraziceri conștiente ale
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
strofe de poezie. Prin anticiparea constantă a determinantului față de determinat, se instalează o ordine ciudată a cuvintelor, cu verbul așezat de obicei la finalul frazei. Aceste contraziceri conștiente ale sintaxei românești obișnuite nu se datorează vreunei influențe străine: îndepărtarea de vorbirea firească s-a aflat în centrul proiectului retoric cantemiresc. Artificialitatea exprimării pare asigurată și printr-un procedeu tipic, inedit: Cantemir își împănează textul cu sentenții morale și filozofice. Sunt cu totul 760 de asemenea formulări - unele inspirate, majoritatea banale, altele
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
ai putea vedea și tu: din dărîmături/ descompunere/ scrum/ și scîncet/ castanul din fața ferestrei/ (într-o singură/ bezmetică noapte)/ a izbucnit în flori/ afară încă sîngele curge/ larg/ negru/ liniștitor./ mi-e groaznic de do/ de ti/ sper/ să// nu”. Vorbirea, ea însăși se scurtcircuitează. O restrîngere perplexă, un reflex dureros, anesteziat în răstimpuri doar de uimiri tîrzii, reprezintă scutul împotriva sinelui însuși a poetului „împuținat”, care, recurgînd la pluralul tagmei alcoolice, se întreabă: „ce-om face noi pe-acolo (prin
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
Agriculturii până la 15 iulie și erau admiși doar cei care aveau vârsta între 17 ani, împliniți până la 8 octombrie, și 35 de ani, erau sănătoși, puternici, obișnuiți cu munca și intemperiile, aveau văzul și auzul bun, erau fără defecțiuni de vorbire, erau absolvenți a patru clase. Obiectele de studiu pentru care se dădeau note erau cunoștințe forestiere generale, matematică, practică forestieră, cunoștințe de vânătoare, scriere, desen, sârguință și purtare. „Pentru efectuarea practicii au fost afectate din Pădurea Verde 1 230 jugăre
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
în 2012). Lansarea primului serviciu de Relații cu Clienții (în 1997), a primei fundații corporative (în 1998), a serviciului de mesaje scurte - SMS - și a celor de date și fax (în 1998), precum și a primului serviciu de recunoaștere automată a vorbirii (în 2014) se numără printre premierele pe care Vodafone România le-a marcat pe piața de telecomunicații din țara noastră.
Vodafone România lansează campania de brand de 20 de ani și anunță internet nelimitat gratuit de Dragobete [Corola-blog/BlogPost/95041_a_96333]
-
îți vezi în vis părinții și te urlă Mireasma cimitirului amară Bătrânul /mod pe scară se omoară Să pună-în lanțuri semețita turlă Și clopotele care-o strămutară Mai sus pe Ceruri. Maica jos la gârlă Secară spală pleava o azvârlă Vorbirii apei. Pietrele de moară Cu timp și fără timp plinesc sudoare. Unde-înnoptezi? La nunta de la Cana Din Galileea Pânea ta și Vinul Sunt la pământ. Degeaba cerți asinul Și hățul. îi îndeamnă neprihana Spre crucile naintemergătoare. Mirungere între profan și
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
vieții în amintiri plăcute. Citind prozele lui Tudor Călin Zarojanu nu mă pot abține să nu-mi amintesc reclamele recente la ciocolata cu "rom". Tiparul de construcție e același. Se iau câteva stereotipii intens mediatizate (basca lui Ceaușescu, defectul de vorbire, apelativul de tovarăș, miliția & milițienii și încă câteva), se pune în centru o situație perfect normală pentru zilele în care trăim și perfect de neconceput sub comuniști și se face haz de contrastul astfel rezultat. Iată, de pildă, două fragmente
Să râdem cu orice preț by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10171_a_11496]
-
-mi pădure din tainele tale filă cu filă deschide-mi speranța alungă-mi nevoia de pietre și umbre foșnește-mi la tâmple cu frunze de jale de iele ferește-mi visarea și gândul mireasma din tine să-mi tămâie suflul vorbirea prin frunze chema-va iubirea și crengile lunge atingă tărâmul e beznă în luntrea ce trece de stix introspecție cultă sub aripa morții meleaguri de forme și umbre de chit călcând peste falii din umbrele fixe de asta te chem
POEM HIERATIC XVIII-TAINICA PĂDURE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373661_a_374990]
-
la toți profitorii! În ale tale trei mandate, ai adus foamea și la sate. Și i-ai îmbogățit pe “venetici”, scutindu-i de impozit ani vreo cinci! Odă ție, politruc, ființă cu limbă de nuc, Ce-ntr-o oră de vorbire, consumi kile de gândire, Să exprimi aceeași frază, Doamne, aibe-ne în pază! Setea ta pentru putere, (spunând că tu nu ai avere!), Te-a motivat să-i lași pe acoliți să fure, mai rău că hoții în pădure! Te-
ODĂ LUI ION ILIESCU de NELU PREDA în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384745_a_386074]