1,940 matches
-
de concordanță („potrivitoare“ în țara Românească, „asămăluitoare“ în Moldova) a rangurilor civile și militare. În Moldova, spre exemplu, vornicii țării de jos și de sus, hatmanul, vistiernicul, vornicul de obștie și postelnicul sunt asimilați cu șeful a toată miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Începutul sec. XVI, pictură Gheorghe Tătărăscu; - m. n.: peștera Bistrița; - muzeu, colecții la mănăstire: -colecția de artă „Gh. D. Anghel”; - m. arh.: mănăstirea Arnota (1634), cu pictură interioară, sec. XVII, avînd mormîntul lui Matei Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn din satul Budurești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din secolul al XIII-lea . Tot în categoria satelor vechi intră satul Grămești, atestat documentar la 7 iulie 1430, satele Liteni, Zaharești și Stroiești, atestate de un document de la Alexandru cel Bun, la 3 iunie 1429, prin care sunt întărite vornicului Ivan . Nu vom spune despre aceste sate că au o locuire neîntreruptă, întinsă pe două milenii, deși, de exemplu, în satul Zvoriștea, sunt atestate vestigii geto-dacice cu caracteristicile Latènului, din secolele III-IV î.Hr. , știut fiind că în decursul istoriei vetrele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
turcească din flanc, rupând-o în două, partea din față a pedestrimii fiind înconjurată, iar cavaleria turcească n-a mai putut interveni, fiind urmărită de cavaleria lui Ștefan care nu se pedestrise pentru a intra în luptă din vale. Ureche Vornicul, cum îi zice Mihail Kogălniceanu în analiza pe care o face bătăliei de la Războieni , folosind datele din Letopisețul moldovenesc, cu pana lui iscusită, analizează cu mult discernământ bătălia de la Vaslui: „Ștefan le-au ieșit înainte din sus de Vaslui, la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
altul, și Ștefan Vodă tocmise puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
169, 174, 179, 186, 192, 193, 200, 208 Țară Românească Moldova, 174 U Ualah, 52 Ulfila, 12, 35, 43, 132, 155 Ungaria, 16, 71, 72, 91, 133, 137, 138, 145, 147, 193, 205 Urali, munții, 55, 65, 74 Ureche, Grigore Vornicul, 199, 203 Urlat, Grgoș, 201 Ursus, 13, 14, 15 Ursu, I., 196 Uzbecă (trepublică), 58 Uzlina, 116 Uzun Hassan, 193 V Vadul Cumanilor, 115 Valahia, 12, 16, 47, 52, 108 Valea Albă, 199 Valea Siretului, 194 Valea Uzului, 116 Valul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Negruzzi stilizează Însă magistral; dă caracter ficțional momentului, Încărcându-l emoțional, ori acest aspect ține de măiestria prozatorului. Important este că tot acum, autorul aduce În scenă și protagoniștii, așezându-i În pozițiile lor caracterologice, consacrate de istorie: Alexandru Lăpușneanul, vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță, spătarul Spancioc și Stroici intră În acțiune sub semnul invenției, dacă ținem seama ca la vremea când se petrece acțiunea nuvelei, Moțoc și alții nu mai erau. Dar pentru ceea ce urma În acțiunea nuvelei prezența lor era
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul solilor lui Tomșa, În frunte cu vornicul Moțoc și postelnicul Veveriță, este indicat de scriitor a fi din Cronica lui Miron Costin, Însă se știe că despre domnia lui Alexandru Lăpușneanul a scris Grigore Ureche. Trimiterea la Miron Costin este surprinzătoare. Prozatorul a notat din memorie datele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de lupte pentru putere cu consecințe tragice. Acesta e adevărul istoric; prozatorul l-a Îmbrăcat Într-o haină artistică rezistentă. Realitatea istorică a fost Îmbrăcată Într-un univers ficțional. Scriitorul evocă personaje existente În realitatea istorică, Alexandru Lăpușneanul, doamna Ruxanda, vornicul Moțoc și chiar spătarul Spancioc. Existența lor poate fi demonstrată, deși vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță și chiar Spancioc nu mai existau, după afirmațiile lui Ureche. Se găsesc În nuvelă și personaje Închipuite, cum ar fi Stroici. Personajele cu existența istorică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
l-a Îmbrăcat Într-o haină artistică rezistentă. Realitatea istorică a fost Îmbrăcată Într-un univers ficțional. Scriitorul evocă personaje existente În realitatea istorică, Alexandru Lăpușneanul, doamna Ruxanda, vornicul Moțoc și chiar spătarul Spancioc. Existența lor poate fi demonstrată, deși vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță și chiar Spancioc nu mai existau, după afirmațiile lui Ureche. Se găsesc În nuvelă și personaje Închipuite, cum ar fi Stroici. Personajele cu existența istorică au suferit un proces de transfigurare, știindu-se că Într-o carte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zisă, imaginea finală, de o cruzime rar Întâlnită, norodul debusolat, moartea lui Moțoc sunt determinante În crearea atmosfere Întunecate. Ce s-a Întâmplat În trecutul istoric, nu mai are nici un ecou. Nuvela are un număr redus de personaje: Alexandru Lăpușneanul, vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță (mai curând absent), spătarul Spancioc, Stroici; se adaugă doamna Ruxanda și mitropolitul Teofan, dar mai ales personajul colectiv. Scriitorul Își creionează personajele În antiteză. Doamna Ruxanda și vornicul Moțoc sunt personaje clasice dar sunt opuse prin caracter
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nuvela are un număr redus de personaje: Alexandru Lăpușneanul, vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță (mai curând absent), spătarul Spancioc, Stroici; se adaugă doamna Ruxanda și mitropolitul Teofan, dar mai ales personajul colectiv. Scriitorul Își creionează personajele În antiteză. Doamna Ruxanda și vornicul Moțoc sunt personaje clasice dar sunt opuse prin caracter, protagoniștii reprezentând angelicul și demonicul, trăsăturile lor Îi definesc. Moțoc este tipul boierului trădător, Înrăit, doamna Ruxanda e În totală discordanță cu lumea În care a fost aruncată de destin. Lăpușneanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
haotic, are glas șovăielnic, nimeni nu-și ia răspunderea, indivizii se ascund unul În spatele celuilalt, conform unui aforism celebru potrivit căruia, o mulțime de capete, dar nici un creier. O naivitate plutește deasupra mulțimii, iar Lăpușneanul face distincția necesară, aprobă spusele vornicului Moțoc: „eu sunt boier mare, ei sunt niște proști” (oameni simpli?), cuvântul a evoluat semantic. „Proști dar mulți!” ăsta e adevărul absolut. Mulțimea nu are criterii. După Îndelungi șovăieli, cere capul lui Moțoc și se crede răzbunată, fără să gândească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Așa s-a făcut atunci România Mare! Vasile Voiculescu și Academia de la Bârlad „L-am cunoscut în anul 1917, la Bârlad, ca „pacient”, apoi în casa unchiului meu, poetul G. Tutoveanu, din strada Vornicul Sturdza, unde se afla una dintre cele mai harnice și mai modeste „academii”, o adevărată „academie în căruță’, de propagandiști ai moralului Moldovei, năpădită de foame și de tifos exantematic. Printre „academicienii bârlădeni” se aflau Al. Vlahuță, Artur Gorovei, I.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bârlă- 1. Perioada și locul în care a activat: A. Bârlad, mai 1915-1921.B. 1921-1933. C. În ultima perioadă, 1933- 1943, cenaclul a avut mai mult o orientare științifică. Ședințele se țineau săptămânal în casa lui G.Tutoveanu din str. Vornicul A. Sturdza, nr. 4, din B-dul Epureanu precum și în Casa Națională „Stroe Belloescu". 2. Întemeietori au fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile și Toma Chiricuță. Între 5 dec. 1916—15 oct 1918 președinte de onoare a fost Al. Vlahuță, cu o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fost, măi, de păcat Că de viu tu m-ai mâncat?". Îi taie capul dintr-o lovitură și-l azvârle prin temniță. Trupul decapitat îl dă câinilor de pe stradă. Apoi cumplitul haiduc merge la palat, unde voievodul adunase divanul de vornici și logofeți. La vederea lui Corbea, toți încep să tremure. Justițiarul înaintează învârtind sabia uriașă, scoate ochi, taie capete, se lasă îmbătat de măcel, se scaldă în sânge; apoi urcă pe Roșul și pornește la galop spre viața liberă și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Hudești-Lupeni). Un uric din 13 decembrie 1421 prin care Alexandru cel Bun dăruie „fostei sale soții Ringala Cneaghina unele cătune, sate, târguri, eleșteie și alte bunuri cât va trăi aceasta. în document este menționat prima dată numele panului Gudici (Hudici) vornic. Fiind unul dintre principalii boieri în divanul domnesc, numele lui Petru Hudici, fiul lui Druja Hudici este menționat în toate uricile date de către domnitorii urmași ai lui Alexandru cel Bun. într-un act domnesc din 14 aprilie 1435, Ștefan Vodă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucrarea „Studii asupra evului mediu românesc menționa printre boierii de pe timpul domniei lui Ilie Voievod și pe Petru lui Huda (din Hudești). Se poate trage concluzia că satul Hudineț (Hudinți), denumirea veche a satului Hudești își trage numele de la familia vornicului Hudici care a locuit și stăpânit aceste locuri. în anul 1439 tătarii au pătruns în partea de nord a Moldovei jefuind și pustiind satele în calea lor printre care și satul Hudineț. Se pare că această incursiune a tătarilor a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că „familia Movileștilor era coborâtoare, probabil prin femei, din vechea familie Hudici. Astfel, satul Hudineț a ajuns în proprietatea boierilor din familia Movilă care l-au stăpânit mai bine de 100 de ani. într-un document din 20 decembrie 1528, vornicul Ieremia Moghilă (Movilă) și paharnicul Ioan Moghilă arătau că sunt coborâtori din Ioan Moghilă Logofăt, Iațco Hudici și Petru Hudici și că aveau printre altele, satul Hudineț pe Bașeu. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pește la Prut. Această confirmare domnească este motivată textual prin faptul că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești, „Jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori pe Bașeu pentru 40 000 de aspri cu scopul de a-și plăti datoriile către visteria domnească. De la această dată, satul s-a numit Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de aspri cu scopul de a-și plăti datoriile către visteria domnească. De la această dată, satul s-a numit Hudești așa cum este menționat în actul lui Iancu Vodă la 20 ianuarie 1582. în același an, Iancu Vodă a întărit marelui vornic Ieremia Movilă și paharnicului Simion Movilă câteva sate printre care „satul Hudințăi cu case pe Bașău și cu mori și cu heleștei și cu poieni de fânaț ce se numesc Băranca și cu bălți de pești pe Prut în țânutul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și cu bălți de pești pe Prut în țânutul Dorohoiului... și o bucată de loc, de către Mlenăuți ce se numește Novosălița Hudințăilor (Lișna Nouă). Astfel, Movileștii continuau să stăpânească satul Hudești cu excepția părții de sud vândută de Dumitru Moviliță marelui vornic Iurăscu. în actul respectiv sunt menționate numele de Hudineț și Hudești. Peste 4 ani, în anul 1586, jumătatea de sat vândută a fost răscumpărată de către Dumitru Movilă (când l-a vândut era trecut în actul domnesc cu numele de Moviliță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]