KorAP: Find »[drukola/base=votant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...68 >

1,697 matches

Corola-website/Law/146576_a_147905

4) Cu exceptia cazurilor menționate în subparagrafele (1) a) - (1) f), paragrafele (2) și (3) și sub rezerva paragrafului (6), hotărârile care decurg din acest tratat vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părților contractante prezente și votante la reuniunea Conferinței Cartei la care aceste probleme urmează să fie decise. ... (5) În sensul acestui articol, părți contractante prezente și votante înseamnă părțile contractante prezente și care votează afirmativ sau negativ, cu condiția ca Conferință Cartei să poată decide

TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/146576_a_147905]
din acest tratat vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părților contractante prezente și votante la reuniunea Conferinței Cartei la care aceste probleme urmează să fie decise. ... (5) În sensul acestui articol, părți contractante prezente și votante înseamnă părțile contractante prezente și care votează afirmativ sau negativ, cu condiția ca Conferință Cartei să poată decide asupra regulilor de procedură care să permită că astfel de hotărâri să fie luate de părțile contractante prin corespondență. ... (6) Cu exceptia situațiilor

TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/146576_a_147905]
Corola-website/Law/146577_a_147906

Cartei, care rezultă din acest protocol, vor fi suportate de părțile contractante la acest protocol, în conformitate cu capacitatea lor de plată, stabilită prin formulă prevăzută la anexă B la Tratatul Cartei Energiei. ... Articolul 12 Votarea (1) Unanimitatea părților contractante prezente și votante la întrunirile Conferinței Cartei va fi cerută pentru următoarele hotărâri: ... a) adoptarea amendamentelor la acest protocol; și ... b) aprobarea aderării la acest protocol, potrivit art. 16. ... Părțile contractante vor depune toate eforturile pentru obținerea acordului prin consens, pentru oricare problemă

PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/146577_a_147906]
acordului prin consens, pentru oricare problemă care solicită hotărârea lor, prin acest protocol. Dacă acordul nu poate fi obținut prin consens, hotărârile pentru aspecte nebugetare vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părților contractante prezente și votante la întîlnirea Conferinței Cartei la care acea problemă a fost supusă spre decizie. Hotărârile legate de aspectele bugetare vor fi luate cu o majoritate calificată a părților contractante a caror contribuție evaluată potrivit art. 11 paragraful (2) reprezintă, în combinație

PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/146577_a_147906]
bugetare vor fi luate cu o majoritate calificată a părților contractante a caror contribuție evaluată potrivit art. 11 paragraful (2) reprezintă, în combinație, cel puțin trei pătrimi din contribuția evaluată, totală. (2) În sensul acestui articol, părți contractante prezente și votante înseamnă părțile contractante prezente și care votează afirmativ sau negativ, cu condiția ca Conferință Cartei să poată decide asupra regulilor de procedură care să permită că astfel de hotărâri să fie luate de părțile contractante, prin corespondență. ... (3) Sub rezerva

PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/146577_a_147906]
Corola-website/Law/110043_a_111372

acord prin consens asupra oricărei propuneri de amendament la convenție. Dacă orice efort în acest sens se dovedeste inutil și nu intervine nici un acord, amendamentul este adoptat printr-un vot care să întrunească trei sferturi din majoritatea părților prezente și votante. Amendamentul adoptat este comunicat de către secretariat depozitarului, care îl transmite tuturor părților, pentru acceptare. 4. Instrumentele de acceptare a amendamentelor sunt depuse la depozitar. Orice amendament, adoptat conform paragrafului 3, intră în vigoare, pentru părțile care l-au acceptat, la

LEGE Nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/110043_a_111372]
5. Amendamentul intra în vigoare pentru oricare dintre celelalte părți la 90 de zile de la data depunerii, de către această parte, la depozitar, a instrumentului sau de acceptare a respectivului amendament. 6. În spiritul prezentului articol, prin expresia părți prezente și votante se înțelege părțile care sunt prezente și care votează "pentru" sau "împotriva". Articolul 16 Adoptarea și amendarea anexelor convenției 1. Anexele convenției fac parte integrantă din această și, cu excepția dispoziției contrar exprimate, orice referință la convenție constituie o referință la

LEGE Nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/110043_a_111372]
Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567

acestor modele în ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor. Deși modelele spațiale au fost în principal dezvoltate pentru a explica și propune strategii prin care partidele aflate în competiție electorală să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, asumpțiile acestora cu privire la votanți pot fi utilizate și pentru a explica și prezice opțiunile electorale ale votanților. Prin urmare, prima parte a capitolului prezintă principalele asumpții cu privire la votanți și la modul în care aceștia își formează opțiunile electorale conform modelelor spațiale clasice, precum și dezvoltările

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
partidele aflate în competiție electorală să își maximizeze suportul electoral obținut în alegeri, asumpțiile acestora cu privire la votanți pot fi utilizate și pentru a explica și prezice opțiunile electorale ale votanților. Prin urmare, prima parte a capitolului prezintă principalele asumpții cu privire la votanți și la modul în care aceștia își formează opțiunile electorale conform modelelor spațiale clasice, precum și dezvoltările ulterioare cu privire la aceste asumpții. A doua parte a capitolului testează empiric predicțiile a două dintre modele, modelul downsian (Downs, 1957) și modelul direcțional RM

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
a explica și/sau prezice votul, întrucât orice teorie despre competiția electorală trebuie mai întâi să facă asumpții cu privire la modul în care alegătorii își formează opțiunile de vot. În prima parte a capitolului prezint și discut pe scurt asumpțiile cu privire la votanți și comportamentul acestora din formulările clasice ale modelelor spațiale (Downs, 1957; Rabinowitz și Macdonald, 1989; Matthews, 1979), precum și modificările suferite ulterior, ca urmare a relaxării unora dintre condițiile asumate, dar și a rezultatelor testării empirice. În a doua parte a

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
dinamica partidelor aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
a-și simplifica alegerea, votanții evaluează fiecare partid în funcție de poziția pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la vot întrucât votul presupune costuri, votanții folosesc ideologia ca pe o „scurtătură” informațională, care să le reducă substanțial costurile de informare cu privire la platformele electorale ale partidelor din competiția electorală. Însă, pentru ca ideologia să poată fi utilizată

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
pe care o ocupă pe acest continuum, alegând să voteze cu partidul cel mai apropiat de propria poziție. Dat fiind faptul că în teoria alegerii raționale clasice este irațional ca votanții să se prezinte la vot întrucât votul presupune costuri, votanții folosesc ideologia ca pe o „scurtătură” informațională, care să le reducă substanțial costurile de informare cu privire la platformele electorale ale partidelor din competiția electorală. Însă, pentru ca ideologia să poată fi utilizată drept scurtătură informațională în evaluarea utilității pe care votantul ar

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
ulterior, în cazul în care ajunge la guvernare, sunt corelate cu acțiunile sale din perioada precedentă în Modele spațiale ale coMpetiției electorale 53 care s-a aflat la guvernare. Credibilitatea este calitatea pe care o posedă un partid atunci când un votant se poate baza pe afirmațiile partidului din perioada de opoziție pentru a prezice comportamentul său în cazul în care e ales. Cu alte cuvinte, indică măsura în care declarațiile din campanie sunt buni predictori ai comportamentului său viitor. Când un

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
urmărește să atragă și să mențină susținerea unei anumite părți din electorat, atunci acțiunile sale trebuie să coincidă cu afirmațiile sale. În caz contrar, partidul va pierde susținerea votanților, deoarece aceștia aleg să-i acorde sprijinul în virtutea poziției adoptate. Dacă votanții suspectează că partidul nu își va respecta promisiunile, aceștia nu vor mai avea motive să-l voteze, deoarece nu pot fi siguri că acțiunile ulterioare ale partidului le vor maximiza utilitatea, dacă este ales. Mai mult, însăși asumpția de raționalitate

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
întrucât partidele nu se pot deplasa liber pe continuum fără a pierde caracteristica de integritate, fiind limitate de poziția celorlalți competitori, peste care nu pot sări. Pentru a-și construi modelul, Downs face o serie de asumpții simplificatoare, atât în ceea ce privește votanții și partidele, cât și situația de alegere în sine. În teoria downsiană, partidele sunt văzute ca fiind actori autonomi și unitari al căror singur scop este acela de a câștiga alegerile. Așadar, partidele propun politici pentru a câștiga alegerile, nu

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
astfel încât să atragă sprijinul unei pluralități a votanților 3. De asemenea, partidele sunt interesate doar de alegerile actuale, nu și de cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian, votanții sunt în primul rând actori raționali (Downs, 2009, p. 38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
38) și dețin informație perfectă, cu alte cuvinte, cunosc poziția pe continuum a tuturor partidelor aflate în competiție, sunt capabili să se evalueze și să se ordoneze în funcție de distanța față de propria poziție pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe care le-ar obține de pe urma câștigării alegerilor de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
pe continuum. Aici intervine importanța ideologiei, folosită de votanți, așa cum am explicat anterior, drept scurtătură informațională în evaluarea beneficiilor pe care le-ar obține de pe urma câștigării alegerilor de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe axă, adică toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
de fiecare partid din cursa electorală. De asemenea, pentru simplificare, autorul presupune că votanții sunt de acord în legătură cu poziția unui partid pe axă, adică toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
toți plasează partidul în același punct. Cu alte cuvinte, poziția unui partid este aceeași pentru toți votanții, fiind media aprecierilor acestora. În plus, preferințele votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
votanților au vârf unic, iar funcția de preferință descrește monoton pe ambele pante, ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează la poziția 25 va prefera în mod necesar partidul aflat la poziția 20 în detrimentul partidului aflat la 15 și pe cel de la poziția 30

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
ceea ce înseamnă că votanții sunt capabili să ordoneze perfect partidele în funcție de preferințe, astfel încât cel puțin un partid să nu fie niciodată pe ultimul loc în preferințele niciunui votant. De exemplu, dacă scala ideologică merge de la 0 la 100, atunci un votant care se autoplasează la poziția 25 va prefera în mod necesar partidul aflat la poziția 20 în detrimentul partidului aflat la 15 și pe cel de la poziția 30 în detrimentul celui de la poziția 35. Luând în calcul condițiile de mai sus și

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
între partide. Mai mult, dacă punctul ideal al votantului se află la distanțe egale de două sau mai multe partide, acesta va fi indiferent între ele, de aici rezultând că preferințele votanților sunt simetrice (Downs, 2009). În aceste condiții, fiecare votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul

Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]