2,142 matches
-
că nu vedea nici un magazin de arme. Și totuși speranța nu-l părăsea. Curând avea să se crape de ziuă. Oamenii vor ieși din casele acestea ciudate, slab luminate. Mari savanți ai unei epoci în care oamenii de știință sunt vrăjitori îl vor examina, nu cu graba unor doctori, care te consultă superficial, ci cu frica catastrofei care-i amenința. Liniștiți, în atmosfera calmă, sănătoasă, a super-laboratoarelor, vor acționa, poate, cu înțelepciune. Gândul i se sfârși. Simți schimbarea. Era în toiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
personaj simbolic împletește o funie, pe care o înghite o măgăriță, pe măsura împletirii, de fapt, este osânda veșnică, impusă cuplului păcătos. În mâna zeiței Fortuna sau a Parcelor, frânghia sau firul vieții poate fi tăiat, simbolizând existența. În nord, vrăjitorii leagă vânturile cu o frânghie. Altele spre elemente simbolice în societăți secrete (instrumentele dezvoltă spații speciale: ciocanul simbolizează uneori și tunetul; în simbolistica francmasonilor, ciocanul este simbolul inteligenței, care făptuiește și perseverează în acțiune, conduce gândul, însuflețește meditația, prin tăcere
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
afară. Vine un moșneag; - Dragul moșului, ce faci tu aici? -Ia, mă joc, moșule! - Hai cu moșu, că ți-a da pere și mere (știi ca la copii) - înșală pe băiet și-l ia cu dânsul. Da acela era un vrăjitor grozav - îngheța apa. Ș-acu el tot vrăjind pin pădurea - neagră, a dat de ceva strașnic, care el nu putea face, numai c-un copil. Se duce - acolo cu băietu-n mijlocul pădurii și dă de-o piatră mare. Și bate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că i-a murit ginerile. 344 {EminescuOpVI 345} I-o dă-mpăratul. Face-o nuntă strălucită, și i-o dă ș-o duce la palatul lui - da lui așa-i era de dragă de-o prăpădea din ochi. Iacă aude vrăjitorul că el a eșit din pământ. Ce să facă el să poată pune mâna pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
duce la palatul lui - da lui așa-i era de dragă de-o prăpădea din ochi. Iacă aude vrăjitorul că el a eșit din pământ. Ce să facă el să poată pune mâna pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga pe la poarta ginerelui împăratului. - Cine-mi mai dă chei ruginite că-i dau de cele de aur? Și sufragiul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fost acolo. - Mă duc de acu-n lumea mea. Merge el și ajunge la o baltă (cam un iaz vine). - De-acu n-am ce face, mă - nnec! Dând așa, frecîndu-și mîinle, dă de veriguța ce i-a dat-o vrăjitorul când l-o vârât întîi în groapă, Și vine un om de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreu cheea cea de la iad. - Eu cheea iadului nu ți-o pot da. - Apoi ce să fac eu, spune-mi măcar unde-i? - Apoi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când l-o vârât întîi în groapă, Și vine un om de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreu cheea cea de la iad. - Eu cheea iadului nu ți-o pot da. - Apoi ce să fac eu, spune-mi măcar unde-i? - Apoi vrăjitorul ca să nu-l ajungă nime ș-o făcut un palat pe Prut, ș-acu dacă-i putea merge pîn-acolo, el o ține ascunsă sub perină la capul lui. - Ce să fac eu, cum oi pute s-ajung la dînsul? - Na
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te-i face o muscă - pe urmă te-i pricepe cum s-o iei. Și s-a făcut nevăzut omul cela. Se ia el, se dă de trei ori peste cap și sboară ca musca pân-la Prut. Ajunge acolo, da vrăjitorul dormea de amează-zi. Dă să intre... pe unde să intre? Ferestrele cu obloane cum se purta mai de mult. - Mă vâr pe borta cheei. Se vâră. Și se pune pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pân-la Prut. Ajunge acolo, da vrăjitorul dormea de amează-zi. Dă să intre... pe unde să intre? Ferestrele cu obloane cum se purta mai de mult. - Mă vâr pe borta cheei. Se vâră. Și se pune pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate-n mijlocul casei cu niște ciocane și unde-ncepe a eși la draci de te lua fiori. Ș-o-nceput a-i trimite, pe unde să facă rele, să pue la cale pe oameni să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de dînsa-i era ce-i era. Freacă cheia, vin oamenii cei de fier. 345 {EminescuOpVI 346} - Să-mi faci palatul iar înnapoi cum a fost. Și acu s-o-nvățat minte: purta cheia tot lângă dânsul. Acu ce să facă vrăjitorul? Era în satul cela o babă sfântă... Pe atunci era lume bună, era sfinți... Când te durea capul, când aveai v-o boală, numa dacă punea mîna-ți trecea. S-a dus vrăjitorul, ș-o omorât baba și s-o îmbrăcat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cheia tot lângă dânsul. Acu ce să facă vrăjitorul? Era în satul cela o babă sfântă... Pe atunci era lume bună, era sfinți... Când te durea capul, când aveai v-o boală, numa dacă punea mîna-ți trecea. S-a dus vrăjitorul, ș-o omorât baba și s-o îmbrăcat el în straiele ei. S-o-mbolnăvit femeea lui, Fata - mpăratului, decât ce boală, să dea D-zeu să am și eu cât oi trăi, decât numa când zicea o leacă valeu, el se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ei. S-o-mbolnăvit femeea lui, Fata - mpăratului, decât ce boală, să dea D-zeu să am și eu cât oi trăi, decât numa când zicea o leacă valeu, el se prăpădea. - Ia să chemi pe baba cea sfântă. Vine - acela era vrăjitorul. Începe- a pune mâna pe capul ei, ca și cum, dragă doamne, a o discînta. Și când ese el din casă, îi zice vrăjitorul ei: - Doamne, M-Ta, câte frumusețe și mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când zicea o leacă valeu, el se prăpădea. - Ia să chemi pe baba cea sfântă. Vine - acela era vrăjitorul. Începe- a pune mâna pe capul ei, ca și cum, dragă doamne, a o discînta. Și când ese el din casă, îi zice vrăjitorul ei: - Doamne, M-Ta, câte frumusețe și mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos de marmură. - Ca ce fel de ou mătușă? - Acela-i numai în fundul pământului. - Îra!, oi zice bărbatu-meu, ș-a trimite pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos de marmură. - Ca ce fel de ou mătușă? - Acela-i numai în fundul pământului. - Îra!, oi zice bărbatu-meu, ș-a trimite pe cineva să-l caute. Și se duce vrăjitorul. Intră el în casă. - Ei, zice - iaca ce mi-a spus baba ăst - sfântă. - Iaca să șterg, dragă, cheea. Șterge cheia și vin doi oameni de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreau oul cel de marmură de sub pământ. - D-apoi bată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vreau oul cel de marmură de sub pământ. - D-apoi bată-te Dzeu să te bată (fie-i lui acolo); cîte-ți fac eu, până și cheia iadului o ai, acum vrei să ni iei și toată puterea noastră? Vezi D-ta vrăjitorul a vrut înadins, ca doar duhul cel necurat l-a gâtui. - Da eu te-aș omorî, da pentru că știu că asta nu vine de la tine, pentru asta te iert, și-ți spun așa: că baba cea sfîntă-i vrăjitorul și că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
D-ta vrăjitorul a vrut înadins, ca doar duhul cel necurat l-a gâtui. - Da eu te-aș omorî, da pentru că știu că asta nu vine de la tine, pentru asta te iert, și-ți spun așa: că baba cea sfîntă-i vrăjitorul și că azi are să vie c-un cuțit mare și s-a face că pune mâna pe capul femeei tale ș-are să ți-o omoare. Decât când a auzit el așa, of! numa tremura! Și se duce omul cel de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a face că pune mâna pe capul femeei tale ș-are să ți-o omoare. Decât când a auzit el așa, of! numa tremura! Și se duce omul cel de fier. Acu el își gătește iartaganul și când vine-n casă vrăjitorul, pune pe sufragiu și îl desbracă-ndată, ș-adevărat găsește - un cuțit mare, știi ca un chip de cosor, și-l ia cu iartaganul și-l face bucățele. Acu era cu deplin fericiți. Acu saracul nu mai știa ce-i durerea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
INFERIOARĂ A APARATULUI, ÎN TIMP CE HEDROCK SE GÎNDI CU TRISTEȚE: "TE POMENEȘTI CĂ MĂ SUSPECTEAZĂ. NU E EXCLUS. DE FAPT (ȘI HEDROCK ZÎMBI CU O SIGURANȚĂ LIPSITĂ DE ORICE UMOR) NICIODATĂ N-A FOST NEVOIE DE ALTCEVA DECÎT CA UNII DINTRE VRĂJITORII MINTALI DE LA ARSENAL SĂ-ȘI ÎNDREPTE TOATĂ ATENȚIA ASUPRA CAZULUI MEU." DEODATĂ ACESTE GÎNDURI ÎL DEPRIMARĂ, CĂCI ÎN POFIDA EXPERIENȚEI LUI ÎNDELUNGATE, DE ANI ȘI ANI DE ZILE, ACEȘTI SUPRAOAMENI DE LA ARSENALE, CU PREGĂTIREA LOR SPECIALIZATĂ, I-O LUASERĂ NEIERTĂTOR ÎNAINTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
sînt, dar ceea ce mă uimește în mod deosebit e prostia asta ciudată legată de personalitatea mea inumană. Adică vreți să spuneți că mă aflu aici în fața consiliului superior al Făuritorilor de Arme sau lîngă un foc primitiv al băștinașilor unde vrăjitorii tribului răscoală demonii prin exorcisme? Cer să fiu tratat ca un om nu ca un monstru. Și acum repet: Care e acuzația? Se lăsă tăcerea. Apoi Peter Cadron spuse: ― Vei afla asta la timpul potrivit. Dar mai întîi... Domnule Hedrock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de cristal ciocolatiu a batoanelor de Toblerone. În țara lor fără de culori, copiii vedeau ridicându-se, peste blocurile marilor bulevarde, un curcubeu de bomboane colorate. Era ca și cum, prin aceste fante aparent invizibile, intrai, alături de Toto și de Dorothy, în țara Vrăjitorului din Oz. Ceea ce socialismul nu putea intui era că zidul se crăpa spre a lăsa să treacă contururile unor lumini, lumini ce aduceau cu ele promisiunea visului care putea fi împărtășit, departe de pionieri, de careurile de adunări, de orele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
târziu, parcursul lui Pratt îl va duce spre întâlnirea cu o Argentină din care ajung până la noi strofele din Martín Fierro și timbrul, hipnotic, al tangoului. Navigând între continente, aparținând teritoriilor intelectuale italian, argentinian și francez, cosmopolit ce adoră călătoriile, vrăjitor al imaginației, Pratt își edifică și-și cucerește, timp de decenii, un imperiu grafic, peste care domnește cu aura de demiurg a lui Prospero. Din bagheta de magician zămislește un univers ce ignoră granițele tradiționale. Romancier al benzii desenate și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sinucigaș al nebunilor, baronul este încrezător în magia pe care o domesticesc șamanii săi siberieni. În foc sau în pietre, ei sunt capabili să citească mersul vieții, iar Corto Maltese este martorul unei aseme nea coborâri în adâncurile tainelor, atunci când vrăjitorii invocă forțele elementare spre a întări himerica cruciadă păgână a baronului. Ereditatea lui este marca acestei sinteze iluminate pe care Revoluția și războiul civil o scot la lumină. Înainte de a fi profetul Imperiului asiatic, baronul este descendentul unui lung șir
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
moment în care apare ca topos în romanele sale grafice, un spațiu la fel de paradoxal și încărcat de eresuri ca și Caraibele cu aromă de voodoo și candomble. Aici totul este posibil, iar din vânturile aspre ale deșertului se pot ivi vrăjitori ce invocă demonii și amazoane. Cush, cel care revine, salvându-l de la moarte pe Koinski, duce cu sine și un enigmatic mesaj din partea unui dispărut Corto Maltese. Veștile despre marinar trimit și la șoimul pe care piratul-gentilom l-a dăruit
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mondial este pe cale de a începe) îi obligă pe locuitorii albi ai coloniei să se adapteze la un ritm al existenței modelat de forțele an cestrale. Liniștea locului este, invariabil, una înșelătoare. Misterul se face simțit sub forma tenebroasă a vrăjitorului care renaște cu gândul răzbunării în minte. O lectură contextuală a lui Pratt este una legitimă - în Wambo, preotul acestei religii a răzbunării anticoloniale, se poate ghici un ecou al mișcărilor maumau ce anunță sfârșitul Imperiului. Omnipotent și invizibil, Wambo
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]