1,592 matches
-
Nu-i ascultă nici pe marinarii săi. Și de aici i s-a tras moartea. În noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521, Magellan se suie cu 60 de oameni în 3 bărci și ajunge în fața micii insule a băștinașilor vrăjmași. Recifele de coastă nu-i îngăduie să debarce pe țărm, lăsând bărcile în grija a 11 marinari. Cu ceilalți oameni, Magellan înaintează prin apă spre insulă, ținând armele deasupra capului. Acolo îi întâmpină 1500 de băștinași, în timp ce spaniolii incendiau casele
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
-Mi bați pe oameni, Si șleahta-ți dezmățata face slugi din cei Mai buni ca ei. (Intra Albany) LEAR: Vai celui prea tîrziu căit! Șir, ai venit? Aceasta-i vrerea ta? Vorbește, dom'le! Pregătiți-mi caii! O, nerecunoștința! Tu, vrăjmaș Cu inima de piatră! Mai hidos, Atunci cînd te arăți într-un copil, Ca monstrul mării! ALBANY: Te rog, șir, mai blînd. LEAR (Către Goneril): Uliu afurisit, tu minți. Suita mea-i din înși aleși și rări, Ce datoria-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-n peșteri. De cînd sînt bărbat, Așa mugiri de vînt vuind și ploaie n-am mai Trăit nicicînd. Omul nu poate indura Astfel de chin, nici spaimă. LEAR: Mării zei, Ce peste cap ne țin acest orcan, Găsească-și, dar, vrăjmașii. Tremura, om rău, Ce-n ține crime-ascunzi, de judecată Nepedepsite. -Ascunde-te, braț crunt, Thou perjured, and thou simular of virtue That art incestuous. Caitiff, to pieces shake, That under covert and convenient seeming Has practised on man's life. Close
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Judicious punishment -'twas this flesh begot Those pelican daughters. BUFONUL: Un duh, un duh! Zice că-l cheamă bietul Tom. KENT: Cine ești tu, care mormăi acolo în paie? Ia ieși! (Intra Edgar, deghizat în nebun) EDGAR: La o parte! Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului Tom? Pe care vrăjmașul necurat l-a dus prin foc și flăcări, prin vaduri și prin vîltori, pește mlaștini și bălti. I-a pus cuțite sub pernă și laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se mîndrescă, să călăreasca pe-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
binecuvînteze cele cinci simțuri. Lui Tom i-e frig. O, do de, do de, do de, să te izbăvească de vîrtejuri de vînt, de stele rele și de molimi. Miluiți-l cu ceva pe bietul Tom, pe care-l chinuie vrăjmașul necurat. Dacă-aș pune mîna pe el, aici, și-acolo, și iar acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat tot? BUFONUL: Nu, și-a oprit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i omul? KENT: Cine-i acolo? Ce cauți? GLOUCESTER: Cine sînteți voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci și șobolani și micul vînat A fost ceea ce Tom șapte ani lungi a mîncat. Feriți-vă de cel ce ma urmărește. Pace, Smulkin, pace, vrăjmașule. GLOUCESTER: Cum? N-ai măria-ta mai buni tovarăși? EDGAR: Prințul tenebrelor e-un gentilom. Modo-i numit și Mahu. GLOUCESTER: Carnea și sîngele nost s-au stricat atît, That it doth hate what gets it. EDGAR: Poor Tom's
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
duce unde-i foc și masa pusă. LEAR: Întîi o vorbă cu-acest filosof. Din ce pricina tuna? KENT: Bun stăpîn, Primește-oferta să și intră-n casă. LEAR: Am un cuvînt cu-acest savant teban: Ce studiezi? EDGAR: Cum de vrăjmaș să scap Și să omor păduchi. LEAR: Să te întreb ceva aparte. KENT: Îndeamnă-l încă-odat' să meargă, șir. Mintea-i începe-a rătăci. GLOUCESTER: Poți să-l blamezi? (Furtună continuă) Fiicele-i cată moartea. -Ah, bunul Kent A spus
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lipsește; nu zăbovesc mult. KENT: Toate puterile minții lui au cedat în fața violenței durerii: zeii să vă răsplătească bunătatea. (Iese Gloucester) EDGAR: Aghiuță mă strigă și-mi spune că Nero pescuiește în iazu-ntunericului. Roagă-te, nevinovatule, si păzește-te de vrăjmașul necurat. BUFONUL: Te rog, unchiule, spune-mi, un nebun este nobil sau cavaler? LEAR: E rege, e rege! FOOL: No, he's a yeoman that has a gentleman to hîș son; for he's a mad yeoman that sees hîș
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e un cavaler, care are ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
greși, tobele-ți unde-s? Franța steag pune pe-al nost mut pămînt, Cu coif penat; ți-amenință-al tău stat, Cînd tu, un prost moral, stai blînd și strigi: Vai, de ce face-așa? ALBANY: Vezi-te, demon: Hizenia nu pare la Vrăjmaș Oribilă că la femeie! GONERIL: Prost ridicol! ALBANY: Schimbat, mascat cu sine boț, nu-ți face De monstru chipul! De-ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prea frumoase lucrări. În scrierile lor, sfinții ne îndeamnă să deschidem ochii inimii, să urmărim neîncetat cunoașterea lui Dumnezeu, „să lăsăm la o parte dorințele greșelilor, ascunzișurile rușinii, să ne reînnoim în harul legămintelor, să stăpânim mânia, să nu ocupe vrăjmașul inima noastră pentru a întrona în ea acel duh care a pătruns în inima lui Iuda și i-a sfărâmat porțile sufletului”<footnote Sf. Ambrozie, Scrisori, scrisoarea a LXXVI-a, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
te-ar ajuta ca să-ți construiești o altă casă în noul sat de pe vale. Totuși i se păru că este stupid și al naibii de neconvingător cea ce-i spunea omului acela, deodată simți o ciudă imensă pe el, pe dealul acela vrăjmaș, pe omul acela care înțepenit în numele său voia să stăvilească un deal, pe șeful lui cu toată acea „chestiune umanitară”... Îi veni să arunce mapa aceea cu niște hârtii care se dovedeau a fi cu totul inutile și să alerge
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ca să păstrezi comoara priveghind și să rămâi în sfințenie. Dacă ești păcătos, cu atât mai mult silește-te, ca priveghind și rugându-te, să te curățești, strigând mereu cu umilință: «De cele nevăzute ale mele, curățește-mă, Doamne, și de vrăjmași apără pe robul tău» (Psalmul 18, 13, 14)”. Slujba privegherii leagă, prin vechimea și foloasele sale, pe creștinii care sunt în Biserică cu proorocii și sfinții, cu slujitorii Legii și ai Evangheliei, dar mai ales cu Mântuitorul Iisus Hristos, Care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
autentic. Aceeași prietenie, manifestată față de Paulin de Nola, a dovedit-o și în legătură cu păstoriții săi, transformându-i prin puterea dragostei și a credinței în Hristos, din tâlhari în monahi. Niceta era convins că puterea credinței creștine „preface pe om din vrăjmaș în prieten al lui Dumnezeu”. Între dragoste și pace este un raport de reciprocitate. Nu poate fi pace adevărată dacă lipsește lucrarea dragostei, iar dragostea nu poate să se manifeste deplin pe toate coordonatele ecumenicității sale dacă nu este pace
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca și duhul desfrânării, al iubirii de arginți sau al mâniei (cap. 12). Cartea a X-a, în cele 25 de capitole, atacă duhul neliniștii sau acediei pe care Cassian il numește ,,dezgustul sau neliniștea inimii” și care este un ,,vrăjmaș mai înverșunat, obișnuit celor ce trăiesc în pustie”. Sfântul Cassian, ca și marii asceți: Evagrie, Nil, Issac, Sirus și Ioan Scărarul păstrează numele grecesc de acedia al celui de al șaselea păcat capital din Cartea a X-a a Așezărilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
era aceea de a fi părinți sufletești cărora să li se poată cere sfaturi, îndrumări duhovnicești, alinare. Nu oricine putea însă ajunge aici; doar cei înțelepțiți printr-o credință deosebită, prin dragoste jertfelnică și biruitori asupra meșteșugitelor curse ale nevăzutului vrăjmaș erau vrednici a se numi conducători spirituali. Trebuie menționat faptul că teologul dobrogean a trăit și a lucrat la Roma și în alte localități din Italia sub zece papi: Anastasius al II-lea (496-498), Symmachus (498-514), Hormisdas (514-523), Ioan I
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
echinocțiul era socotit la 25 martie și conducând mănăstirea Luxeuil, acesta intră în conflict cu episcopii franci. Aceștia din urmă, adepții sistemului lui Victoriu de Aquitania, l-au calificat drept „cvartodeciman”. Columban dorește ca această controversă să nu facă bucuria vrăjmașilor (adică a păgânilor și a evreilor). Să rămână fiecare cu Dumnezeu la ceea ce este chemat, dacă și o tradiție și alta este bună. În Irlanda și în Britania computul dionisian a fost întâmpinat cu aceeași intransigență și spirit regional. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu Și-a ales El moartea trupului, ca să nu pară că Îi este frică de o alta, ci a primit să o rabde pe cea aleasă de alții și mai ales pe cea socotită de vrăjmașii Lui ca cea mai cumplită, mai de ocară și mai greu de răbdat, ca, desființând-o El și pe aceasta, să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
omilia IX, p. 150) „Pentru care pricină a fost jertfit? Pentru ce? Ca să împace cerul cu pământul, ca să te facă prieten cu îngerii, ca să te împace cu Dumnezeul tuturor, ca să te facă prieten cu El, pe tine, care-I erai vrăjmaș și potrivnic”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Vânzarea lui Iuda, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 57) „Pentru că Paștile nostru, Hristos, pentru noi S-a jertfit (I Cor., 5
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 41, p. 835) „Dar Unul-Născut ne-a adus folos și în alte moduri întrupându-Se. Căci a zdrobit stăpânirea morții, a luat puterea păcatului, ne-a dat tăria să călcăm peste șerpi și scorpii și peste toată puterea vrăjmașului. Se potrivea deci foarte mult ca să ne îndemne pe noi sau pe sfinții Săi ucenici să socotim că e dulce și plăcut și vrednic de toată prețuirea să fim totdeauna împreună cu El, Dătătorul atâtor bunătăți, arătându-Se continuu prezent și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El prin aceea că a rămas în cele ce era pururea, iar Fiul a suportat deșertarea deoarece S-a pogorât la chipul de rob, S-a întors iarăși la slava proprie, auzind: Șezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale (Ps. 109, 1). Deci, ca să nu pară că își atribuie o cinste mai mare și că Tatăl și Dumnezeu cel din ceruri îl primește pe Fiul nu de bunăvoie să șadă de-a dreapta Sa, Tatăl însuși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]