1,272 matches
-
mai bine să intrăm, și atunci mama mi-a zis să-mi șterg pantofii, și am intrat, și ambasadorul a închis ușa în urma noastră, și ne-a spus s-o luăm drept înainte, între timp am auzit c-a răsucit yala de două ori, să poftim, să intrăm, și atunci am intrat în camera mare, eu am rămas uimit, camera arăta ca un muzeu, pereții erau încărcați cu trofee de vânătoare, antilope, bivoli, urși negri, leoparzi, șacali, într-un colț, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ea mi-a spus să mergem, tot mai râdea, și am luat-o de după umeri și, împreună, am ieșit din încăpere, ambasadorul continua să stea acolo, sub capul de leu și bombănea, l-am mai auzit și când am deschis yala ușii de la intrare, dar după ce, în fine, ușa s-a trântit în urma noastră, atunci n-am mai deslușit ce mai zbiera, iar mama mi-a zis, râzând, s-o ajut, că și-a rupt tocul de la un pantof, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-l urmăreau precum o umbră. În cadența pașilor, îi reveneau fragmente din discuția cu George, le asocia cu alte elemente aflate cu diverse prilejuri și, când a ajunse acasă, pentru a fi numai el cu gândurile sale, răsuci cheia de la yală de două ori. Inginerul Alexandru Georgescu lipsise câteva zile din șantier. Împreună cu doi maiștri, făcuse un drum la Buzău în vederea achiziționării unei cantități însemnate de oțel-beton de diferite dimensiuni, absolut necesar pentru consolidarea viitoarei clădiri a judecătoriei care, în urma studiilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
chiar în capătul palierului. În ușă, după ce toți intrară, studentul care îi condusese mai zăbovi câteva clipe, ca să se asigure că totul era în ordine și că nimeni nu-i urmărise cumva până acolo, apoi închise cu grijă ușa, trăgând yala și răsucind cheia de două ori în broască. El îi pofti pe toți să se așeze pe o canapea veche, cu arcurile rupte sau direct pe jos, pe un covor gros de lână, așternut peste parchetul bine lustruit. Mișto apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu e așa. Lucille a clătinat din cap, de parcă i-ar fi fost încă greu să digere acest fapt. — Ceea ce e în regulă. Sigur că nu-i putem reproșa fetei asta - ea s-a descurcat bine; a făcut Dreptul la Yale și așa mai departe - numai că eu și tatăl lui Randall am considerat că ar complica foarte mult lucrurile, înțelegi, în sensul că nu proveneau din medii similare. Ce s-ar fi întâmplat când tânărul Randall ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Mai privi o dată În jur: machete de vitrine, desene, afișe, colecția veche de Domus Împrăștiată peste tot, soba albă de teracotă, desenele lui Szántó Înnobilând pereții scorojiți din loc În loc, apoi trase ușa după ea fără părere de rău. Pocnetul yalei, liniște, coborî o treaptă, se Întoarse ca să verifice ușa, apoi coborî scara de lemn, Încet, fără grabă, lăsându-și parcă timp ca să aleagă, odată ajunsă În stradă, direcția potrivită. Răgazul se dovedi nefolositor. Afară se află În fața a două opțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai putea trăi fără...? Dumneavoastră, omule, n-ai Înțeles anunțul. Cum adică? Păi, io nu vreau să mai trăiesc. Hi! Hi! Așa, pur și simplu? Nu chiar. Poți să aștepți un pic? Pot, zise Petru cu gândul la cele două yale ce trebuiau descuiate, plus lanțul de siguranță ce trebuia scos. Nu auzi Însă nici un zgomot, ci doar alunecare scurtă a unui chibrit pe banda abrazivă a cutiei, urmată imediat de „dumnezeii”... Or fi chibrituri de Gherla, Își spuse Petru. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
1. Nouă luni și ceva mai târziu, se năștea Eleonora-Flavia-Tiberia Brândușă. Deși nu avea decât trei zile, se știau două lucruri despre ea: venise pe lume cu fundul Înainte și, la momentul potrivit, avea să studieze Dreptul la Harvard sau Yale. Era timpul ca românii să dea și ei Americii un Secretar de Stat. Precum cehii. Ocupând această Înaltă funcție, Eleonora-Flavia-Tiberia va putea schimba la față nu numai Lumea, ci și România. Aceasta e șansa noastră, zicea domnul Ignat P. Brândușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
spre indicativul navei, apoi spuse într-o limbă perfectă: — Fiți bineveniți pe plaiurile noastre! — Să trăiești, mormăi Felix S 23, coborând treptele „Bourului” împreună cu Getta 2. După ei coborî Dromiket 4, iar apoi Stejeran 1, care închise ușa navei cu yala. — Doriți cazare, masă, saună, masaj, deparazitare? se interesă omulețul. Ori mai bine un tur prin stațiune, cu un popas la Muzeul Feminității? Sau o vizită la... — Niște „Pepsi” am dori, zise comandantul Felix. Avem și sticle. — V-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
fost pierdute încă de pe vremea în care bunică-ta nu-l cunoscuse și nu se dăduse încă bărci cu mortăciunea de bunică-tu... Altul deschide fără cheie ușile cele mai încuiate, descleștează țâțânile cele mai fioroase. Când îl simt, yalele cele mai îmbîrligătoare se îmblînzesc și torc ca niște pisici. Nu pune decât un deget pe ele. Și broaștele cele mai nocive gem în călduri. Și își desferecă înaintea lui mecanismele, ca niște fufe, grisinele... 60 DANIEL BĂNULESCU - La ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în alt fel decât scoțând pe gură mingii, formate din câte o bancnotă rulată de o sută, așa cum deprinsese el odată, la circ, de la o focă, acolo, deci, unde, în fine, Genel intră, efracționînd în domiciliul cucoanei. Nu prin forțarea yalei de la intrare, ci printr-o gură de aerisire astupată c-o plasă de sârmă, și sprijinindu-se pe-un frigider bombat și dezafectat. Și, retrecîndu-și în revistă emoțiile de peste zi, portjartierul mai întunecat decât intrarea într-o grotă, cracii obraznici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aceasta Melanie a apărut foarte surâzătoare, cu mult mai devreme ca de obicei, aducând cu ea un buchet impresionant de margarete și o sticlă de șampanie Începută. Eu mă aflam În bucătărie și nu am auzit cheia rotindu-se În yală (hotărâsem să-i dau cheia mea de rezervă din noaptea când o găsisem ghemuită la ușă). Îmi pregăteam un ceai din plante medicinale pentru a-mi obloji piciorul (locul de unde fusese Împuținat se iritase din cauza noii proteze și apăruseră niște
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
atât de mare, Încât Dorian, din victimă naivă, devine un veritabil preot al noului cult ș...ț. Referințetc "Referințe" Ellmann, Richard, Oscar Wilde, Vintage Books, New York, 1987. Foldy, Michael S., The Trials of Oscar Wilde. Deviance, Morality, and Late-Victorian Society, Yale University Press, New Haven și Londra, 1997. Goncourt, Edmond și Jules, Journal. Mémoires de la vie littéraire, 1866-1886, II, Robert Laffont, Paris, 1956. Holland, Merlin, The Wilde Album, Henry Holt and Company, New York, 1997. Hyde, H. Montgomery, The Trials of Wilde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cum mă prăbușesc în aceeași neînțelegere cu care, în urmă cu mulți ani, îmi priveam mâinile în fața ușii garsonierei mele, constatând că nu mai am în ele servieta din care ar fi trebuit să scot cheile cu care să deschid yala, apoi să intru, să mă trântesc în pat și să adorm. Tot astfel simțeam și acum, cu gazeta în mână, că trebuie să adorm, prăbușit în somn, și, când mă voi trezi, să mă duc la colț, să iau noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu carne! Ai o rimă la plăcintă? ― Flintă. Dascălu începu să fredoneze: ― În țara cu fluturi albaștri / Iepurașul pișicher / Trăgea de coadă un rinocer / Țintarul cu o flintă / Îl făcu plăcintă... Scoase un film și-l derulă în fața becului. ― Hm, yală nemțească... Am să pregătesc mai multe variante. ― Va să zică de-aia te-a chemat... Ce trebuie să deschizi? ― Poarta spre împărăția fluturilor albaștri. Ha! Ha! O să-mi cumpăr o plasă și o cutie de cristal. Vezi! Bătu cu unghia pe peliculă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că sunt distrat, dar nu iresponsabil. Mai degrabă un hoț care-a intrat în casă după plecarea mea... Ușa de la intrare a fost descuiată? întrebă Costache doar ca să-și facă datoria. Cunoștea răspunsul. Văzuse, intrând, că ușa e cu încuietoare yale automată. La plecare, gazda îi ură „Crăciun fericit!“ și abia atunci își aminti Costache că diseară, de Ajun, a acceptat invitația familiei Livezeanu, iar mâine, ca să nu-și dezamăgească prietenii, dejunează în strada Fântânei. Curios, și el era distrat, ba
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
greu nu era altceva decât gestul. Gestul cuiva de a mă umili, de a mă atenționa că voi fi de-acum încolo monitorizat, că nu voi putea face nimica nesupravegheat. Acesta era surghiunul, indirect vorbind. Urma așadar, să-mi schimb yala la ușă, să-mi schimb toate încuietorile și să pun semne peste tot, frânturi de chibrituri, ca să văd dacă respectivul mă va mai vizita, și să fiu cu ochii-n patru. O fi gelozia vreunei femei, care abandonată când nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zece zile înaintea reprezentației noastre, eu și cu Iozefina serbam deja două săptămâni de la primul nostru sărut. Merg la întâlnire pe la orele la care biblioteca nu avea mulți clienți. Ajung primul. Descui pentru că aveam și eu și Iozefina chei de yală de la intrare. Iau o carte dintrun raft și aștept citind aiurea, câteva pasaje la întâmplare. Fiindcă pe ușă scria vin imediat, era foarte clar că bibliotecara noastră era dusă probabil la cumpărături și că nu va lipsi prea mult. Stând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Giulești și nici Contesa de Bethlen. Acolo nu se mai înfiripau, cu certitudine, noi și noi speranțe și nici prietena Mona nu-l mai aștepta cu lumina aprinsă, camuflată cu ziarul maroniu, pentru că, dintr-o ambiție prostească, el schimbase toate yalele. Se opri lângă un zid și-și șopti: Nu există pe lumea aceasta de rahat, numai un singur cerc. Și acela, dacă e cerc cu adevărat, va trebui să se închidă. Dacă nu, nu se va mai putea numi niciodată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am zis în fața ușii, surprins de claritatea și ascuțimea vocii mele în acea tăcere. Îmi simțeam măruntaiele ca pe niște benzi elastice, fluturând în vânt. Vezica îmi era apăsată de-un lichid încins, agitat. Intru. Descui ușa. Cheia țăcăni în yală. Am apăsat pe clanță și, încet, am împins ușa în lături. Tăcere. Ținând ciocanul ridicat lângă urechea dreaptă, pregătit să dobor pe oricine sau orice s-ar fi ivit din întuneric, am intrat cu pas șovăit, pipăind pereții. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acolo. Corpul meu acționând din... Ce? Instinct? Nu, acționând dintr-o rutină învățată pe care mintea mea o uitase. Corpul meu găsise singur drumul într-acolo, spre acea ușă. Spre ușa aceea de pin cu mâner de alamă și o yala mică dedesubt. M-am uitat din nou la mâna mea, apoi am trecut în revistă puținele chei de pe inel: cheia de la jeepul galben, cheia de la ușa din față a casei mele, cheia de la ușa din spate, cheia pe care Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din spate, cheia pe care Primul Eric Sanderson mi-o trimisese cu atâta timp în urmă, cea care deschisese ușa dormitorului încuiat. M-am oprit la ea și, încercând să nu caut cu îndârjire o logică, am introdus-o în yala din fața mea. Am rotit-o fără mari speranțe. Clic. Am pus cheile înapoi în buzunar și am apăsat clanța. Ușa se deschise. Am pipăit prin întuneric peretele în căutarea comutatorului. Clic. Am pășit înăuntru. Un dormitor. În spatele ușii se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
proprietate asupra Polului Nord. Cazul ajunge la Tribunalul de la Haga, Însă orașul olandez fiind acum la Tropice, judecarea se amână pentru perioada când temperaturile vor coborî sub 40 o Celsius. Furios, nea Pandele pleacă la Durău, Închizând Polul Nord În casă cu yala. Într-o noapte, din cauza unei inundații la familia Văleanu, care stă deasupra, apa se infiltrează În apartamentul lui. Nu vom ști niciodată dacă a fost un act de sabotaj planetar ori un accident cauzat de-o garnitură defectă. Cert e
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aici înainte... muza care mă inspira ne-a condus încă 2 etaje într-un foișor, pe scările cele mai înguste și abrupte, ce mi le puteam imagina. Giulia scoase victorioasă o cheie din mormanul de mărunțișuri. Erau cele mai vechi, yală și ușă din lume... s-au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-un dormitor mic fără nicio
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
2 etaje într-un foișor, pe scările cele mai înguste și abrupte, ce mi le puteam imagina. Giulia scoase victorioasă o cheie din mormanul de mărunțișuri. Erau cele mai vechi, yală și ușă din lume... s-au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-un dormitor mic fără nicio fereastră. O veioză pitică întreținea obscuritatea camerei. După ce am intrat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]