1,082 matches
-
au dat danie, iar patru li- am cumpărat cu patru lei iar și zapisuarată, car moșie iaste la Brad lui Șerban. Tij am mai dat doo fălci în Măgur la Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
moșie iaste la Brad lui Șerban. Tij am mai dat doo fălci în Măgur la Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit.Irei Mafteiu” Ca și independența Vrancei arhaice, Schitul de la Valea Neagră nu depindea administrativ sau
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit.Irei Mafteiu” Ca și independența Vrancei arhaice, Schitul de la Valea Neagră nu depindea administrativ sau sub alte atribute de vreo organizație de nivel național. Acest schit era creat după chipul
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
de 318 Sfinți Părinți și să fie la un loc cu luda vânzătorul ceea ce o vor închină și nu vor ține legătura, zugrav fiind Popa Ștefan și s-au săvârșit la anul de la Adam 7240 iar de la Hristos 1732". Din zapisul de la 6 aprilie 1727, prin care Radu Bujoreanu, împreună cu soția sa Anita și fiul său Radu, vinde schitului Bodești moșia lor din Foleștii de Sus - Vâlcea, rezultă că acest lăcaș există înainte de 1727: "... dat-am zapisul nostru la mâna Sfanțului
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
de la Hristos 1732". Din zapisul de la 6 aprilie 1727, prin care Radu Bujoreanu, împreună cu soția sa Anita și fiul său Radu, vinde schitului Bodești moșia lor din Foleștii de Sus - Vâlcea, rezultă că acest lăcaș există înainte de 1727: "... dat-am zapisul nostru la mâna Sfanțului schit de[n] Bodești, unde se prăznuiaște hramul preasfintei și nedespărțitei și de viață făcătoarei Troițe, si la mâna Sfinției sale părintelui Părtenie, ctitorul acestei Sfintei mănăstiri și moștenitorilor acestei moșai, precum să să știe ca având
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
mia]zăzi până în cel dinspre miazănoapte ... aprilie, 7, 7235 (1727)" (Revista de Istorie Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului (București, 1907, p. 192 -193, 273, 303 - 304) reda pe scurt acest zapis, iar despre schitul Bodești - Vâlcea spune că: "a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea nemților înzestrând-o cu moșia Foleștii de Sus cumpărată de la Radu Bujoreanu dând
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
din patrimoniul românesc, înainte de a fi documentat și pus în valoare de cercetarea românească. Puținele imagini păstrate se datorează cercetătoarei Ioana Cristache-Panait. Un Hrisov emis de Alexandru Voievod, domn a toată Țara Valahiei, din 29 octombrie 1626, amintește de un zapis din zilele lui Gavril Voievod, în care apare martor pentru moșiile din Izvor și Amărăști un călugăr din Mitrofani. Acest lucru demonstrează faptul că schitul din Mitrofani a fost construit pe o curea de moșie a Păușeștilor, cu mult înainte de
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea originară bine conservată. Icoanele, mari, de 0,96 m/0,65 m, aflate în altar, cu reprezentarea Sfântului Ioan și respectiv a Sfântului Nicolae, își mărturisesc data și zugravul, în zapisul platnicului, de pe ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol, 1838 decembrie 4, Ghermano, ierom(onah)zograf". Foarte valoroase sunt și icoanele din friza prăznicarelor, cu pictură pe ambele fețe, friză delimitată prin chenare, pe motiv floral
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
constituie cărțile provenite de aici : Pravila lui Matei Basarab; Penticostar, Râmnic, 1743; Mărgăritare, București, 1746; Octoih, București, 1746; Octoih Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1752; Evanghelie, București, 1760. Filele unui Molitvelnic de Târgoviște, 1713 (aflat in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului), păstrează, prin zapisul cumpărării sale, din 1750, de către viitorul conducător al răscoalei, de la popa Constantin de la Târgoviste, dovada prezenței acestuia în orașul de pe Ialomita, sudul muntilor rămânând, după confruntarea forțelor, loc de adăpost și nădejde. În acest sens este edificatoare o scrisoare, din
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
Neptun", în colaborare cu Gh. Istrate și I. Murgeanu, 78 pagini - "Ofranda Mării", album de artă fotografică, 60 pagini - "Oameni pe care i-am întâlnit", album de artă fotografică, 60 pagini. - "Vestea" (Premiul I, 1970) - "Câinele galben" - "Casa de sub pădure" - "Zapisul obenilor" - "Veneticii" Inițiator al Proiectului cultural "Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți" (au fost fixate cca 200 plăci memoriale în București, în anii 2007-2009); Inițiator și responsabil al Proiectului "Scriitori încarcerați sub regimul comunist", 2008, proiect oprit în faza de
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
a dispărut. Pictura de la Ociu deține prin desen, culoare și tematică, multe asemănări cu ansamblurile semnate de Nicolae Bădău, cel mai apropiat fiind la Șteia, din 1823-1824. Un argument în plus vine în sprijinul ipotezei formulate mai sus, acesta fiind zapisul unei cărți pe care l-a scris în 1824, numitul zugrav, confirmându-i-se astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
pecetea târgului va fi aplicată de epitropul Bisericii Sfântul Gheorghe, stolnicul Manolache Dimache, vornicul de Botoșani, este primul ce îl rânduiește pe Constantin sin Apostol ca epitrop al bisericii Sf. Gheorghe și i-a încredințat și sigiliul târgului pentru întărirea zapiselor, din care se asigura și venitul bisericii (câte o oca de ceară pentru fiecare act întărit). Regulamentul Organic a fost promulgat în 1832, iar odată cu acesta s-a schimbat și stema orașului. Noua stemă este diferită de cele anterioare, simbolul
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
cărora a și fost construită, prin înaintașii lor. Bratilovu este una dintre cele mai vechi așezări din Plaiul Cloșani. Este atestat documentar printrun hrisov de danie al lui Mircea cel Bătrân către Mănăstirea Tismana. Satul Titerlești este consemnat într-un zapis din anul 1804 și într-o carte de hotărnicie din 1806. Este biserica ungurenilor, ctitorită pe vremea lui Cuza, prin contribuția familiilor de ungureni, venite din Ardeal, care se stabiliseră la Bratilovu și Titerlești. „Ei au pus de s-a
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Iordachi Cantacuzino a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Marele boier era cumnat cu domnitorul, soția sa Catrina Bucioc fiind soră cu Doamna Tudosca, întâia nevastă a domnitorului. Printr-un zapis din 31 martie 1637, marele vistiernic Iordachi Cantacuzino a obținut o jumătate din satul Pașcani de la un grup de mari boieri, tranzacție în care un rol important l-a avut Doamna Tudosca. Între anii 1640-1650, boierul a construit un palat
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit între timp, îi iartă, după ce mai făcuse același lucru și câțiva ani mai înainte. În zapisul țăranilor se spune că „apucându-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face strîcăciuni (...), iar pre care îl vom simți dintre noi mai făcînd strîcăciuni, noi să avem a-l da de grumazi la boiari ca să
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Documente privitoare la istoria României. A. Moldova, 1/XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea, București, 1966. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare, vol. I, București, 1987. Gheorghe Ghibănescu, Ispisoace și zapise, vol. II2, Iași, 1910. Idem, Surete și izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX) 1997, 1-2, p. 55-57. D. I. Grigorescu, Monografia satelor
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
10 vedre de mied, cu prilejul donării de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
10 vedre de mied, cu prilejul donarii de către Mihăilă Dodul către fiul său Miron a unei moșii care se întindea de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
de la începutul sec. XX, construcțiile caselor în care locuiau vălenarii erau modeste. Cine a înființat comuna nu se știe cu precizie, dar unii susțin că ar fi fost înființată de unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, în jurul anului 1600. În zapisele de cumpărătoare ale moșiei se vorbește despre satul Văleni cu începere din anul 1641. O dovadă relativă din cartea lui Brâncoveanu către Șerban Cantacuzino Vel Paharnic, la așezarea moșiei Văleni, unde se zice: „Piatra d'întuiu a Vălenilor s'apus
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
hotarele Lădeștilor[Documenta Romaniae Historica Țară Românească vol XXIV doc. nr 89] De altfel,numele patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, apare și în hotărnicia din 3 ian. 1801, publicată de T.G. Bulet, unde este menționat un zapis din 28 ian. 1734 prin care Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi și altora
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a cumpărat de asemenea anumite pământuri în Buciumi, pe care le-a dăruit apoi banului Nicolai Roset, după cum se deduce dintr-un zapis încheiat la 1 septembrie 1779. Din actele de vânzare încheiate de buciumeni la sfârșitul secolului al XVIII-lea reiese că cele mai multe pământuri vindute au ajuns în stăpânirea banului Nicolai Roset. Buciumenii și-au manifestat de la inceput neliniștea și nemulțumirea față de
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]