1,083 matches
-
de unde au fost viile Umbrăreștilor”. Din text se înțelege că la data hotărniciei, 1724, viile nu mai erau, se părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe atunci, ca apoi să se refacă. Este și situația pe care o desprindea din menționarea zapisului din Cartea domnească emisă de Constantin Cantemir în 1687, consemnându-se în ea că hotarul părții stăpânită de logofătul Miron Costin trece „piste niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai insista asupra însemnătății albinăritului la români. În continuare nu vom face altceva decât să venim cu câteva frânturi din texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662, Mogâldea, fiul Dochiei Bălăneasă, face un zapis de danie la mâna „dumnialui Gavriliță Costache pe un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache pe un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache, dă și el, la rându-i, zapis de danie pe același loc și în aceiași termeni ca cei din zapisul anterior în ceea ce privește întinderea locului de prisacă, „largu cât arunci cu răsteul în toate părțile de lângă prisacă”, data exactă fiind 13 iunie 1687. Anul următor, pe 11 august
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache, dă și el, la rându-i, zapis de danie pe același loc și în aceiași termeni ca cei din zapisul anterior în ceea ce privește întinderea locului de prisacă, „largu cât arunci cu răsteul în toate părțile de lângă prisacă”, data exactă fiind 13 iunie 1687. Anul următor, pe 11 august, Tofana, fiica lui Constantin Gheoca, dăruiește și ea un loc de prisacă din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe criteriul accesului la căile de mers ori de transport spre diferite surse, fie de aprovizionare, fie de pășunat ori adăpat vitele. Documentele târzii au surprins astfel de fenomene sociale ca pe niște ecouri mai de demult. Bunăoară, într-un zapis de vânzare-cumpărare a unei case cu vie și pomi, din 27 iunie 1820, în satul Umbrărești-răzeși, se vine cu precizarea: „și pentru starea casei (cu sensul de poziția ei față de calea de acces I. S.) să fie slobod a merge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făcut casă cu de-a sila și nu voi să le dau ce este venitul mănăstirii și țin în tăria mea”. Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea sa din sat, dar îl îndeamnă, scrie căpitanul în zapis, „să mă așăzu cu părinții să nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să dau ce este de a zecea și din pâine și din fân și din bălți cu pește ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spune nimic despre obligația muncilor gratuite, probabil în virtutea dregătoriei ce o deținea și prin care era trebuitor țării la hotarul cu Muntenia. E posibil ca dregătorul, profitând de schimbările din 1711, să nu-și mai fi respectat obligațiile asumate prin zapisul din 1710, iar Nicolae Mavrocordat emite cartea domnească prin care poruncește ca „nimenea să nu fie scutit, nici Ivan căpitanul”. Este demn de subliniat faptul că un dregător cu răspundere la hotarul țării încercând ea eludeze obiceiul, legea țării, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus), toți înscriși în „suta lui Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă din Umbrărești, Lazăr și Buculeiu din Umbrărești apar în „suta lui Pohrib”. Prin urmare, identificăm un număr de opt persoane din Umbrărești angajate în serviciul militar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în serviciul militar permanent, cu toate că, în timp de pace, slujitorii aceștia rezidau în propriile sate, îndeplinind și alte sarcini obștești. Într-o asemenea postură îi aflăm pe unii locuitori menționați într-o mărturie din 26 martie 1682, dar și în zapise anterioare sau posterioare datei respective emise cu ocazia vânzărilor din satul vecin, Durăști, cum ar fi „Mihăilă, hânsar din Umbrărești și Călin Furduiu tot de acolo”, „Ionașco, fiul lui Dima din Boziești; Andronic și Constandin Corpaci; Simion Bobocea, Dumitru, fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare și sub nume de Boziești - 1668 februarie 16, într-un act scris la Tecuci referitor la unele înstrăinări de ocină, inclusiv de către „Simion, fratele lui Serghie din Umbrărești”, se află printre martori și „popa Necula din Boziești”; - Într-un zapis datat 25 noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din Boziești”, de fapt unul dintre membrii familiei Corpaci; - În actul prin care Mărica Prăvățoie și fiii săi vând, în 1681 august 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familiei Corpaci; - În actul prin care Mărica Prăvățoie și fiii săi vând, în 1681 august 1, patru cărți bisericești, se găseau de față, printre alții, Todosie din Boziești și frate-său, Ionașcu, și „au fostu Ion, dascălul din Boziești”, iar zapisul „Eu, preotul din Boziești, l-am scris cu mâna mea, popa Mănuilă”. O bună bucată de vreme actele de acest gen nu mai menționează nume de persoane, nici de preoți, în tranzacțiile ce se fac, aspect deja discutat mai înainte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tranzacțiile ce se fac, aspect deja discutat mai înainte. Abia în sămile Conăchești mai întâlnim nume de preoți, ce slujeau la ctitoriile lor. În situația despre care vorbim, avem o carte domnească din 12 iunie 1817, în care se pomenește zapisul „din trecutul an 1816 februarie 14 iscălit de preotul Vasile Sârghie și Tudorache Sârghie și alții ai lor”, prin care au consimțit să cedeze partea lor „ce să numește Tămășenii”, pretinsă de Elenco Manu „tot sub nume de Boziești”. Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Torcești este menționat în actul din 1634 mai 20, când Vasile Lupu voievod întărește cumpărătura făcută aici de la „Melintie, fiul preotului Chirilă”. Tot în acest document este menționat ca martor „preotul Ioan, care a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se întărește transmiterea proprietății). În anul 1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în actul din 1634 mai 20, când Vasile Lupu voievod întărește cumpărătura făcută aici de la „Melintie, fiul preotului Chirilă”. Tot în acest document este menționat ca martor „preotul Ioan, care a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se întărește transmiterea proprietății). În anul 1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu-său, Vasile”, pe de-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căpitanul. În anul următor, 1668 februarie, cu ocazia unei vânzări menționată mai sus, este menționat în rândul martorilor „popa Tudor din Torcești”. La fel, pe data de 14 martie 1681, își dă iscălitura: „Az (eu), popa Tudor iscal”, în cuprisul zapisului arătându-i-se și satul, „popa Tudor din Torcești”. În catagrafia din 1774, satul Torcești este arătat cu trei preoți și anume: popa Ioniță, popa Vasile și popa Timofti. Un articol din revista „Arhivele Basarabiei” dă greșit numele satului, Porcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești; Intrarea în Biserică. Simion Hâncu, sat Torcești; Mai întâlnim nume de preoți cu slujba la biserici umbrăreștene, după cum urmează: - preotul Ilie Soare de la Condrea, care cumpără în 1818 o vie de la Vasilache Istrati și soția sa; la martori în zapis semnează și „Eu, preot Vasile, am fost față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor din inventarul exponatelor muzeistice de profil medievistic. Și totuși, aproape nu era sat bine întemeiat care, în afară de preot și dascăl, să nu aibă cel puțin un știutor de carte din rândul laicilor. Se demonstrează aspectul prin scrierea a numeroase zapise de astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la Durăști, Pravăț, prin 1650-1680. Ba unele sate aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să nu aibă cel puțin un știutor de carte din rândul laicilor. Se demonstrează aspectul prin scrierea a numeroase zapise de astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la Durăști, Pravăț, prin 1650-1680. Ba unele sate aveau chiar dieci, „scriitori de zapise”, cum e cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de zapise au fost, la Umbrărești, Necula, vătah de hânsari în 1664, la Durăști, Pravăț, prin 1650-1680. Ba unele sate aveau chiar dieci, „scriitori de zapise”, cum e cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]