1,953 matches
-
împuște rușii?” În porumb am auzit glasul fetei stins și trupul ei fraget zbătându-se, striga mereu, nu, nu, nu, până când s-a așternut tăcerea și a început vântul să miște lanurile cu porumb, foșnetul foilor de porumb acoperiseră acel zbucium al fetei care se auzea din ce în ce mai încet. După o perioadă de timp, a ieșit unul din celoveci făcut leoarcă de sudoare, bolborosindu-și nemulțumirea. Fata în urma lui avea bluza zdrențuită și fusta făcută fâșii-fâșii, fața-i era plină de pământ
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
e imposibil să mi le mai reamintesc; sunt însemnări seci care nu-mi mai spun nimic. În aceste însemnări sentimentele mele față de Agneta mi le ascundeam, în afară celor câtorva scrisori, n-am lăsat nimic scris care să-mi trădeze zbuciumul meu pentru ea..., Încerc să reiau firul povestirii mele cu însemnări din carnet, peste multe trec, fiind neimportante, pe cele mai multe le trăiesc și astăzi și le aștern pe hârtie neschimbate pentru autenticitatea lor: “18 octombrie...lupte grele... Vida Baci doarme
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
zică. De Revelion am hotărât să rămânem acasă, hrănindu-ne dragostea între patru ochi. Dimineața, pe 31 decembrie, am plecat la cumpărături, mai mult de dragul de a ne plimba prin mulțimea pestriță și gălăgioasă care forfotea peste tot cuprinsă de zbuciumul caracteristic sărbătorilor. - Vreau să cumpărăm struguri și pește afumat, am zis eu intrând în supermarket, pentru a mă asigura că dacă uit, își va aminti el. - Și cașcaval, citrice mai avem? a adăugat Ovidiu în timp ce priveam rafturile cu lactate. În
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
zilnic al fiecăruia dintre cei doi. Dar problema mea nu era una legată de cuplu, acum, mă simțeam descătușată pentru că, printr-o minune, îmi recăpătasem elanul și cheful de viață, reușisem să-mi ignor emoțiile negative, dorul de Ovidiu și zbuciumul care îmi ciopârțise sufletul în ultimele zile. Eram așa de încrezătoare în mine, încât m-aș fi simțit în largul meu chiar și pe covorul roșu de la Hollywood. Expresia “în largul tău” are ceva îndoielnic privind-o așa, căci poți
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
urcat în cameră să mă schimb. Silvia se schimbase deja și mă aștepta odihnindu-se. - Ce facem? Coborâm la masă ori ne-ajung rezervele noastre? m-a întrebat. - Coborâm! am hotărât eu. Mi-e o foame de lup după atâta zbucium. Vreau să beau o țuică, mai întâi... - Lasă, nu bea! Ești obosit și nu e bine, m-a întrerupt Silvia, exact când mă aplecam la noptieră să scot sticla de acolo. De la Rodica am înțeles că va fi băutură și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
care să-i stimuleze cumva creierul blocat. Orice, dar nu starea asta de prostrație, de renunțare de beatitudine ridicolă... Era ca o păpușă stricată... ,, Doamne, ajută-mă să-mi salvez copilul!” se ruga el, tot mai des. Maria observa terorizată zbuciumul lui și inutilitatea eforturilor comune, pe care le făceau pentru Lea. Atât ea cât și Cristian, făceau tot ce le stătea în putință să o scoată din starea în care era, dar totul era în van. Într-o dimineață, când
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Pe o coală Noi limpezimi de zi rătăcesc prin noapte... Și printre ape ne înecam privirea , La malul mării ne îmbălsămam cu șoapte Când printre gene ne picura iubirea. Ascultând mirata zbuciumul gândurilor ... Mi-am poposit tăcerile în vise adormite Și iar ma-nvalui mărunt în voalul uitărilor, Când ți-am descifrat privirile încremenite . Pe-un colț cu semne de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată , Amintirile au ieșit că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
iluzie pripită , Ascunsa-ntre rânduri pe o coală . Citește mai mult Pe o coalaNoi limpezimi de zi rătăcesc prin noapte...Și printre ape ne înecam privirea ,La malul mării ne îmbălsămam cu soapteCand printre gene ne picura iubirea. Ascultand mirata zbuciumul gândurilor ...Mi-am poposit tăcerile în vise adormiteSi iar ma-nvalui mărunt în voalul uitărilor,Cănd ți-am descifrat privirile încremenite .Pe-un colț cu semne de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată , Amintirile au ieșit că scoicile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
o lecție de inteligență, un test de personalitate. Stau la masa cu viața, zice autoarea în primele pagini. O minunata chemare la iubire, adaugă o admiratoare despre poemele sale. Îmi place să citesc romane și să scriu despre poezie. Iată zbuciumul autoarei în subsolul minții! Iubește-mă ca pe-un copil cu lumea la picioare/ Să scriem constelații noi în tot subsolul minții/ Să coasem cerului năvod de mână cu toți sfinții! Având ca scop iubirea, problematica sănătății, romantismul și viața
BAKI YMERI DESPRE CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375713_a_377042]
-
Și cu smerenie ne rugăm Să ne dai curajul de a îndura Toate câte ne sunt date Spre învățătură... Cu umilință, ne adresăm Ție, să aduci alinare și speranță celor prea greu încercați în aceste timpuri nesigure și pline de zbucium(ură). Ne rugăm pentru Japonia și poporul ei pentru care avem iubire și compasiune, ne rugăm pentru toți cei care, ca și noi, au inimile tulburate și varsă lacrimi pentru cei dragi, aflați în temnița Întunericului. Ai milă de toți
RUGĂ PENTRU JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375742_a_377071]
-
pleoapă. Sunt amintiri ce-n flăcări tăinuite se destramă... * Și-mi pare... c-aud temutul „viscol ancestral“ , șoptind ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală de gând cuprinsă de febră, de zbucium, de plâns... * Amurgul, răsfrânt pe fruntea-mi ca de ceară, mă leagănă-n veșmântu-i trandafiriu de „seară“ . Îmbrățișați vom adormi curând... * O, frunte! Noian de gânduri ninse! În liniștea odăii, îngenuncheate, clipele suspină, în fața candelei aprinse! Și-o rugăciune, pare
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
repeziciune printre amintiri, răscolind până la sânge, căutându-i fiecare gest, fiecare zâmbet, fiecare dojană lăsate în urmă... „mamăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă!” rămâi cu noi, hai să alergăm din nou prin labirinturile vieții. M-am uitat, ușor înspăimântată, prin salon, să văd dacă nebunescul zbucium, urlet... a fost auzit de cineva. Într-un alt pat, aflat în partea opusă a camerei , mai era o bătrânică, care, în afară de perfuzii, avea atașat un tub cu oxigen. De unde aer într-un început de toamnă caniculară, într-un sfârșit
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
l-ai plantat, mai demult, când noi ne îmbătam cu parfum și vise... Da! Vise... Și chiar acum, sub ochii mei, s-a mai destrămat unul. M-am așezat pe prispă și cu fruntea în mâini, cu inima plină de zbucium, de frământări ca o ardere nemiloasă, de furie împotriva acestei vieți fără nicio noimă, am plâns vreme îndelungată... După ce sufletul și-a mai găsit liniștea și gândurile au încercat să caute cea mai infimă logică în acest ”ritual pământesc”, stupid
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
se transformară în hârâituri și horcăieli. Cu receptorul pe piept, moș Ion dădea din mâini ca un înecat. Ionică se uita la el ca un tâmp. Ce, bă, ai început să mori? Rânji: Hai, că începe șpectacolu´! Dar horcăielile și zbuciumul lui moș Ion îl speriară.. Trase receptorul de fir și-l puse-n furcă. Se retrase un pas. Privea îngrozit chinul lui moș Ion și, în sminteala lui, gândi: „ca găinile alea pe care le taie el.” Dar, alea...nu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
și vine peste noi ca un puhoi. Am obosit de-atâta suferință, care nicicând n-a fost mai multă-n noi. STĂPÂNII RÂD Stăpânii râd de noi și nu le pasă, își fac palate, huzuresc din plin și-al remușcarii zbucium nu-i apasă. Stăpânii râd de noi și nu le pasă, duc fără grijă viața lor luxoasă, știind că somnul țării e deplin. Stăpânii râd de noi și nu le pasă, că-n jurul lor e numai plâns și chin
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
frumuseții,/ ALTEORI... Doar zărit, părăsit precum «Briza Tristeții»./ Așa că, de mai trece noaptea moartea pe la mine,/ Spre dimineață nu mă mai supun! Poetul, mereu în căutarea formei, a expresiei rafinate, profunde, știe că ”Mesajul ei nu minte!/ Se simte,... dincolo de zbuciumul de teamă,/ Ce stă în bănuiala unei umbre ce ne cheamă / Să recitim iar printre rândurile filei proaspăt scrise,/ Pe care-ai însemnat-o-n clipa-n care m-ai născut... cu vise,/ Decis-a mi-le da aici.../ în
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din secunda fără cătușe/ pădurea îngropată într-un munte/ și-ar speria singură liliecii” Pentru a putea pătrunde în adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de o deschidere, de o confesiune. ”Am lăsat deschisă / ușa sufletului meu”... ne spune poetul Gabriel Todică care ne invită în laboratorul unde are loc ”arderea” poetică, frământările sufletești, de multe ori, pline
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
profunde, curate, dătătoare de sens. În eseuri, țesute din ”lumină și dăruire”, în care emoția lirică se intensifică pe măsură ce trăirile prind aripi spre libertatea de exprimare, - găsim mare parte din frământările poetei, neliniști prinse în ”brățările timpului”, dar, mai ales, zbuciumul unei inimi care mai crede în iubire, dincolo de rătăciri și trădări, iar ochii neobosiți, încrezători” pândesc ivirea zorilor și primăvara visului.” ” Inima rostește în șoaptă o chemare ca o durere continuă. Cine oare n-a simțit că-și dorește, mai
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri.( Tramontana).Edenul la Montale este virtualitatea ontologică,dar și marea ca suveran principiu al existenței și al vieții:Tu prima mi-ai spus/că măruntul zbucium/al inimii mele era doar o clipă.A te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur sufletesc.Universul edenic pentru poet sunt vechile rădăcini care conviețuiesc cu tendința spre înălțimi,spre lumină,spre bănuite zone de
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
altul decât furtul de lemn practicat de mai mulți ani chiar și în prezent de o firmă austriacă. In fapt, după ce și-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenți la zbuciumul Țării și amenințările autorităților care își tot încordează mușchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate și cu remorci de aceeași capacitate iar astfel, organizați în coloane
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
munții și pieptul să nu-mi mai strivească, Că nu mai vreau să-l port vreodată, și-n suflet să nu mă mai doară Dar nici să nu mă întristeze ca tânguirea de vioară. Să nu-mi mai fie noaptea zbucium, să nu mai știu ce-nseamnă dorul, Să nu-mi mai susure prin vene, cum plânge-ncetișor izvorul. Rămâi cu bine, dor zănatic, mai du-te și la alte case Și nu îmi mai ara prin suflet și pe obraz adânci
DU-TE, DOR! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374155_a_375484]
-
de la PAȘTI Nu a mai rămas, se pare, Decât multă GELOZIE Și ceva...MIGDALE AMARE. MI-A RĂSĂRIT ÎN SUFLET DORUL Că într-o NOAPTE DE AUGUST, Ea,VECINA mea , ÎN DRUM, ȘOAPTE ...O NOAPTE ...mi-a spus! CLIPE DE ZBUCIUM au urmat, SOMNUL nu mă împresoară, Și ascult TOAMNA ÎN PARC, RAPSODII DE...PRIMĂVARĂ. CÂȚI CA VOI mă înțeleg? Astea nu-s decât BLESTEME! O RIPOSTĂ la FURTUNĂ, Și-au ieșit niște...CATRENE. Fiindcă n-am făcut PREFAȚĂ, Am să
GEORGE TOPÂRCEANU de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374213_a_375542]
-
mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune, De-aceea cânt de dragoste-îți ridic în sufletul ce MULȚUMESC îți spune, dorind ca și-n al vieții
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362218_a_363547]
-
mă-necam în tine și-n apele nebune.” Își regăsește puterea care o călăuzește spre idealurile sale într-un zbor tainic, dar teama îi mângâie din nou aripile, declanșând taine nepătrunse. Măcinată de gânduri care cutreieră stinghere, caută răspunsuri la zbuciumul său. Iubirea care răsare din șoapte îngerești îi pune sufletul pe jar lăsând-o în farmecul tainelor aprinse. “Aveam pe brațe vulturi și câteva zăvoare / Găsite pe sub stânca din cubul cu povești, / Să tremur sub aripă, să pun oare prinsoare
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
mai exact ca fiind vocea poeziei mele “Fluturele de cristal”. Am fost copleșită la primirea videoclipului cu o recitare divină pe care a reușit să o impregneze poemului pentru că, închizând o clipă ochii și ascultându-l, mi-am auzit tot zbuciumul interior revărsat la momentul când am scris poezia. L-am numit de atunci “vocea sufletului meu” și a urmat un șir de surprize plăcute.Am descoperit un suflet mare de artist, un împătimit promotor al artei care, iată, și el
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]