1,122 matches
-
ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul. Un fel de voință de simplificare se impune în prezentarea acestei realități zbuciumate, căreia Arghezi i-a modelat prezența din propria memorie și din sondarea conștiinței conaționalilor. Eugen Jebeleanu a evocat revoluția de la 1848 prin figura lui N. Bălcescu: "Bălcescu pare/ că e chiar răscoala neîndurătoare". În "Fluxul memoriei", ciclul intitulat "Ștefan și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
femeii se datora mai multor factori. În primul rând, în societatea românească tradițională situația standard era familia nucleară: cuplurile proaspăt căsătorite își stabileau, de regulă, propria lor gospodărie, autoritatea părinților asupra noii familii fiind limitată. În al doilea rând, istoria zbuciumată, încărcată de războaie și caracterizată de frecventa migrație a bărbatului în căutarea unui loc de muncă, făcea ca adesea femeia să devină capul familiei, dispunând pe deplin de proprietățile familiei și fiind în mod absolut responsabilă de soarta gospodăriei. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sub apăsarea evenimentelor, a avut și momente de oboseală, cînd pur și simplu pierdea „nota Călin ideală” în care s-a străduit mereu să trăiască: „Lăsați-mă, sunt obosită.../ Destul parfum de flori uscate,/Destulă viață risipită,/în ceasuri pururi zbuciumate.// Simt cum o pulbere fatală/Coboară peste biata minte/ De stinge nota ideală/ Din gama tristelor cuvinte.// Sub vălul negru ce ne-apasă/ Se stinge vis, se stinge dor.../ Lăsați-mă, puțin îmi pasă/ Că florile se sting și mor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
patosul recuceririi sensului înalt și pur al vieții”; numai sub zbaterile chinuitoare ale „conștiinței” asaltate de „remușcare”, patimile cele mai încordate slăbesc, omul se umanizează, trăind ideea reconstrucției morale a propriei personalități. Că este așa o demonstrează nu numai existențele zbuciumate ale lui Mitea Karamazov, sau Raskolnikov, dar și strigătul de durere al lui Richard al III-lea în noaptea bătăliei de la Bosworth, când el are impresia că spiritele celor uciși și nedreptățiți de el îl asaltează și-l acuză. Țipătul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de sălășitoare roz, amestecate cu cîteva ferigi, cu cîțiva lăstari tineri de stejar, cu frunze minunat colorate și lucioase. Toate înaintează plecat smerit, asemenea sălciilor plîngătoare, sfioase și imploratoare ca niște rugăciuni. Și vezi deasupra lor, fibrișoarele subțiri, înflorite, veșnic zbuciumate, ale parasinului purpuriu care își revarsă în valuri antenele aproape galbene, piramide albe de nourică de cîmp și de apă, coama verde a secărelei, penajul destrămat al păiușului numit spicul-vîntului, nădejdile viorii cu care se încunună primele vise și care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin trup ca un fluviu de lapte. Atunci, departe de tot, dincolo de pădure, auzi pe celelalte coline un țipăt nedeslușit și prelung, o voce tărăgănată, și Emma o asculta, tăcută, îmbinîndu-se, ca o muzică, cu ultimele tresăriri ale nervilor ei zbuciumați. Cu țigara de foi între dinți, Rodolphe dregea cu briceagul unul dintre cele două frîuri, care se rupsese. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 85 1. A se vedea studiul lui B. Didier, 1982. 2. Variantele acestui poem semnalează generalizarea toposului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii neamului, București, 1913; Puterea destinului, București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București, 1914; Unchiul Christea, București, [1914]; Pentru patrie, București, 1915; Glasul apelor, București, 1915; Rătăciții, București, 1915; Ciormăreanu & Faerman, București, 1916; Veniți, copile scumpe, Piatra Neamț, 1918; Logodnicul durerii, București, 1919; Intrigă amoroasă, București, 1920; Romanul unei iubiri, București, 1920; Seducătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
en pédagogie, apud GUY AVANZINI, op. cit. 17. Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 1. Să se vadă O. GHIBU, Ziar de lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție cu privire la problema "legii" în pedagogie", în vol
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ideile transformîndu-se în contrarul lor. Îi vedeau pe eliberatori transformîndu-se în asupritori. Speranța și deznădejdea, nemărginite și una și cealaltă, aduse de Revoluția franceză se contopesc într-un vîrtej, adesea în aceleași conștiințe. Hegel este gînditorul cheie al acestui moment zbuciumat. În el se reunesc antagonismul raționalismului și cel al romantismului. El înfruntă contradicția, și-o asumă, încearcă să o depășească, o regăsește mereu, o așează în centrul gîndirii sale. Aceasta este complexitatea însăși, căci prin acceptarea contradicției și menținerea raționalității
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel mai puțin creative sînt cele care adoră acești termeni). Avem nevoie să ne înțelegem cultura în complexitatea sa, cu bogățiile și lipsurile ei. 7 Identitatea culturală europeană Cultura europeană este și rămîne, mai ales începînd cu Renașterea, un șantier zbuciumat și dezordonat care nu se supune unui plan sau program premeditat. Chiar și astăzi, știința însăși nu se dezvoltă conform unei ordini programate, ci potrivit unei dezordini inventive ce comportă multiple programe de cercetare concurente sau antagonice, combinate cu inițiative
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a trăit nemijlocit în cadrul naturii. Contactul permanent cu natura, cu fenomenele ei ciclice, au statornicit în conștiința oamenilor un sentiment de înrudire trainică cu meleagurile acestei țări. În cazul poporului român, sentimentul naturii nu poate fi disociat de istoria sa zbuciumată, care vorbește despre numeroasele retrageri ale oamenilor în păduri, în munți în fața invaziilor repetate ale celor care râvneau la colțul acesta de lume; asemenea momente creează și cimentează legături nu numai între oameni, dar și între ei și cadrul natural
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Societatea Scriitorilor Români. H. a scris nuvele și schițe, dar mai ales basme și teatru școlar, a făcut numeroase traduceri și localizări. Proza scurtă va forma substanța volumelor Schițe (1909), Un vis (1911), Fără noroc și alte nuvele (1914), Suflete zbuciumate (1921) și Scene banale (1927), iar A fost odată ca niciodată...(1922) și Împărăția de zăpadă (1924) vor include povești. Tot povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
și cuprinde nume ca Alphonse Daudet, Maxim Gorki, Arkadi Avercenko, Edgar Wallace, Z. Grey, H.H. Evers, Charles de Richter, Henry Warren, Karl May ș.a. SCRIERI: Schițe, București, 1909; Un vis, București, 1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
ceea ce și eu, subsemnatul, le doresc din plin. DATE ISTORICE 1. SCURT PERIPLU ÎN MEMORIA VASLUIULUI Orașul Vaslui, topos de legendă și istorie, se înscrie în triunghiul de cultură și civilizație (Vaslui, Huși, Bârlad), cu un rol deosebit în istoria zbuciumată a Moldovei. Mai vechi decât descălecatul lui Bogdan Vodă, timp de doi ani capitală a Moldovei, este interesant rolul pe care-l joacă Vasluiul în epoca cea mai veche din istoria Moldovei, scria Vasile Pîrvan. Sunt foarte multe documente date
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
tradiționale, tridentul este atribuit divinităților din diferite panteoane (Poseidon, Shiva), dar și diavolului și armatei sale de demoni. De fapt, tridentul domină elementele și le supune legii sale. Este arma pedepsei și a purificării. În vis, indică adesea o conștiință zbuciumată, sentimentul de vinovăție ce îl torturează pe subiect și nu-i mai dă liniște. A smulge Această acțiune are o semnificație: - pozitivă, când cel ce visează smulge buruieni, de exemplu, adică se debarasează și se eliberează de ceea ce îl încurcă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și care a mai trăit cam 15 după martirajul acestuia nu lasă nici un fel de informație despre existența istorică a per-sonajului iudeu care a venit să salveze lumea și să o conducă în sînul lui Iahwe. Tot legat de existența zbuciumată și ocultată a lui Ili mai adaug faptul că în anul 525 Papa Ioan l i-a cerut călugărului scit, adică născut în Dobrogea sau nordul Dunării, pe nume Dionise Exigus să stabilească data exactă a nașterii lui Iisus. Acesta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cimitire sovietice în România, bine întreținute, pentru a ne aminti tot timpul de “eliberatorii” noștri ... - 88 Români la Cotul Donului - 89 CONCLUZII Prin lucrarea de față, “România pe frontul de est: 1941-1943”, ne-am propus punctarea câtorva momente din istoria zbuciumată a neamului românesc. Anii sus-menționați reprezintă, cu siguranță, una din cele mai controversate perioade din istoria românilor. Participarea României, la cel de-al doilea război mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
oferi onorurile cuvenite. Avem însă numeroase cimitire sovietice în România, bine întreținute, pentru a ne aminti tot timpul de “eliberatorii” noștri ... CONCLUZII Prin lucrarea de față, “România pe frontul de est: 1941-1943”, ne-am propus punctarea câtorva momente din istoria zbuciumată a neamului românesc. Anii sus-menționați reprezintă, cu siguranță, una din cele mai controversate perioade din istoria românilor. Participarea României, la cel de-al doilea război mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nimic. Singura lui referire la religie este o întrebare ironică, pusă printre dinți popii Stoica, mai mult soldat decât popă, în timpul ritualului de încoronare la Alba Iulia : „Mai știi să ții o slujbă, sfinția-ta ?”. În nici un moment greu al zbuciumatei sale vieți, Mihai Titus nu îl invocă pe Dumnezeu, nu se roagă, nu vorbește cu o față bisericească. E un ateu singuratic, ale cărui intenții nu le cunosc nici cei mai apropiați. Așa cum înlăturase cu mână rece întregul și cel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deturnări, gesturi din partea unora care de-a lungul timpului, vremelnic sau nu, și-au găsit adăpost pe aceste plaiuri binecuvântate de Dumnezeu și populate de un popor pașnic, primitor, dar veșnic aplecat cu fruntea în pământ din cauza vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate. Este destinul culturilor mici, angoasă pe care Emil Cioran o resimțea dureros și o deplângea cu dezamăgirea disperării, ceea ce nu l-a împiedicat să devină celebru prin nihilismul său. Cu toate acestea nu există domeniu al culturii și științei în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
eludarea faptului că demonstrația lui Paulescu însemna descoperirea de facto a hormonului antidiabetic (pancreina, denumită insulină mai târziu) sunt modalitățile prin care se încearcă minimalizarea contribuției paulesciene. Pentru că descoperirea hormonului antidiabetic marca de fapt a doua etapă importantă în istoria zbuciumată a diabetului zaharat (după fundamentarea etiopatogenică și anatomopatologică realizată de Lancereaux în 1877), autorii nu au nici o reținere în folosirea oricăror mijloace cu scopul de a anula contribuția decisivă a lui Paulescu în realizarea acestei etape, cruciale în odiseea descoperirii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tendințelor dominatoare ale altor popoare sau imperii, rezultatul alterării instinctului de dominație este subjugarea totală, deznaționalizarea, interzicerea limbii materne, subminarea credințelor tradiționale și a drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic ocupate. Ajunși în structurile de conducere ale unui stat asemenea înrobiți ai instinctului de dominație au tendința nestăvilită de a acapara puterea. În interior se înconjoară de o castă privilegiată, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unui om care a condus Institutul Cultural Român, pe lângă faptul că pare un paradox, este o adevărată blasfemie aruncată asupra istoriei și spiritualității neamului românesc și se înscrie pe traiectoria numeroaselor tendințe de anihilare a acestui popor de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Și atunci întrebarea; Cine? Și în numele cui vorbește acest individ dimpreună cu acoliții săi? devine oportună, ca și întrebarea, cărui spațiu cultural aparțin acești indivizi?. Scopul devine evident încă din 1810 când iconomul Daniil scrie în prefața unui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le-a transformat în instrumente ale plăcerii. La scară socială, prin alterarea îndeosebi a instinctelor sociale de proprietate și dominație (care operează atât de perfect în lumea animală, dar transformate de om în vicii) aveau să conducă umanitatea pe drumul zbuciumatei sale istorii. Nici biserica, atât de admirabil concepută de Hristos, nu a fost ocolită de urmările acestor patimi care s-au manifestat din plin chiar în sânul ei, conducând în final la fărâmițarea ei. Este un adevăr pe care Paulescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]