4,648 matches
-
cotidian, plătind tribut în stihuri sublime ce cântă povestea trasă la indigo a unui popor înrobit. Atât de aproape de cer, lira durerii străbate galaxii și trezește Zeul adormit al Muntelui Sacru, peste care Timpul a cernut cenușa uitării și a zidit rușinea trădărilor. Magia naturii renăscute într-o altă primăvară, țese pe pânza sufletelor creștine credința aproape stinsă a unui neam ciopârțit și dezbinat, pictându-i legendele în culori vii, înălțând către imensul albastru mândria colbuită și speranțele mânjite de sânge
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
Pe partitura sentimentelor Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de rugă, de dor, de har și de grații. În firul de țărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de soare, un munte de Dor, un codru unde concertul păsărelelor se resfiră peste
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
atins gura și mi-a zis « Iată am pus cuvintele Mele în gura ta! 10. Iată te-am pus în ziua aceasta peste popoare și peste regate, ca să smulgi și să arunci la pământ, să pierzi și să dărâmi, să zidești și să sădești! După acest mesaj... am rămas mult timp ca tâmpă, cu Biblia în mână, plângând și întrebându-mă de zeci de ori: „oare cum de Dumnezeu mi-a dat o așa însărcinare, cum de are așa încredere în
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
Trăiesc minunile Și le scriu pe pleoapa ce veghează... Mă podidesc chemările Ca și mângâierile precum cânturile Ori râurile versurilor Ce curg din înaltul simțirilor... Ce călător sunt... De mi-am uitat sinele Și străjuiesc destinele Și lupt pentru cetatea Zidită de dragoste? Cluj Napoca 6 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Dragostea e pace / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DRAGOSTEA E PACE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369069_a_370398]
-
mai cu seamă cînd se sting sclipirile galbene ale forsiției în pustietatea melancolică a grădinilor prin care te plimbi fără să te întîlnești cu nimeni, împreună-sălășluire cu îngerii lung prilej pentru cuvinte insolite, nebănuite, surprinzătoare. De aceea alegem ceea ce ne zidește pînă în cele mai mici amănunte, pentru simplul motiv că ceea ce ne tulbură, dorul care e același pentru toți, dar intensitatea lui mereu alta pentru fiecare, crește în noi ca o euharistie de taină. Referință Bibliografică: După măsura inimii / Luminița
DUPĂ MĂSURA INIMII de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/369085_a_370414]
-
se unească cu mine, Ca și rodia care își varsă Ultima boabă pentru a se preface Într-un strop de nectar, în cupa plină, Cu elixirul dragostei. Mă unesc cu tine, în numele iubirii, Mă prefac în lumină, în numele nemuririi, Mă zidesc și stau la Masa Tăcerii, Când stelele cad și îmi despletesc pletele Pentru a te aștepta cu pâinea dorului meu, Acum, când în pântec rodește darul tău. TACI, INIMĂ, TACI... Nu mai vreau să port poveri de fier Și de
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
veșnica mântuire: Ei, care au fost Tineretul frumos, bun și adevărat al Națiunii noastre creștine n-au avut tinerețe, soare, lumină ori bucurii. Ele, care au îngemănat dorul cu cântecul au fost încarceratele groazei sub toate dictaturile. Ei, care au zidit și sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare și sânge. Ei, care au urzit Familia creștină au avut familiile destrămate. Ele, care
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
pentru cine știe ce scopuri, acum fiind pline cu verdeață. Existau multe tuneluri care străbăteau cetatea cu bolți înalte unele închise la capete cu porți fiind securizate cu lacăte. După ce coborai primul nivel, în fața turistului aflat în vizită, apărea o mare clădire zidită din piatră, semănând mai mult a închisoare după formă și modul de acces de sus în jos în clădire, pe niște podine din lemn ce duceau la ușile din partea superioară. De fapt pe acolo acum se făcea aprovizionarea cu cine știe ce
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
flori de tei Pecetluiau visele noastre, Buimaci de-a teilor savoare, Zburam spre zări nemărginite, Sub flori de tei amețitoare, Construiam lumi nedefinite. Prindeam în palme flori de tei, Ne promiteam pe veci iubire, Juram eternitate dragostei, Visam să o zidim în nemurire. Pe banca noastră de sub tei Astăzi s-a așternut uitare, Dar mai păstrează-n taina ei Eterne clipe trecătoare... Probabil că...din amintire, Cândva ne va trimite un ecou, Și sub un tei...în nemurire Noi ne vom
PLOI CU FLORI DE TEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370837_a_372166]
-
vol. 2 - poezie) Într-o lume dominată de ipocrizie, în numele adevărului, binecuvântată de lumina cuvintelor, poeta Ana Bucătaru ni se spovedește și se împărtășește în scris. Face asta într-un mod autentic, dăruindu-ne nouă, cititorilor, un minunat jurnal poetic. Zidită de vie în templul singurătății, sacrificată pe altarul iubirii, Ana își acceptă destinul și scrie. Uneori mă întreb, când mai doarme?! O foame nebună de cuvinte o stăpânește și dezlănțuită, fiecare suspin devine poezie. Captivă unei iubiri zbuciumate, poeta iubește
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească. Deosebit de interesante sunt documentele
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
locuri de pelerinaj din Grecia de astăzi, Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, se află în apropierea localității Nea Makri de pe Colina Neprihăniților din regiunea Atica, la numai 30 de kilometri nord de Atena. Așadar, Mănăstirea de la Nea Makri a fost zidită în perioada bizantină, înainte ca peninsula grecească Atica să ajungă sub ocupație otomană. Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul Buna Vestire, dar este cunoscută mai degrabă ca Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, deoarece în biserica mănăstirii se
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
degrabă ca Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, deoarece în biserica mănăstirii se află sfinte moaște ale Sfântului Martir Efrem cel Nou, considerat ocrotitorul celor dependenți de droguri, al celor cuprinși de depresie și al celor deznădăjduiți. Mănăstirea este zidită din piatră, în stil grecesc. În centru se găsește katholikonul închinat Praznicului Bunei Vestiri. În partea dreaptă a bisericii se află racla cu moaștele întregi ale Sfântului Efrem, iar în partea stângă se află un paraclis unde o candelă stă
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
această insulă a scris : Scrisorile, Apocalipsa Și Evanghelia a patra, de la Cer prin mâna sa. Când fu ucis Domițian, veni Nerva Împărat Și lui Ioan Evanghelistul, surghiunul i-a anulat ! Se reântoarce la Efes, unde pe DOMNUL L-a Slujit "Zidind" Comunități Creștine, Preoți, Episcopi, a Sfințit ! Și Diaconi de ajutor, creștinilor de folos Ca-n Adevăr să ÎL cunoască pe DOMNUL IISUS CHRISTOS ! Pe la 98 de ani, cum Sfântul Ieronim a spus, În Adunările Creștine, cerea ca să fie dus Ca să
SF.AP.ȘI EVG.IOAN TEOLOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369819_a_371148]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sunt unii care-s răi de la mama natură și-n loc de sânge-n vene le curge doar venin... Ei te lovesc în spate zâmbind în colț de gură și mintea-ți torturează privindu-te senin. Zidită în celulă le este dușmănia. Mila-i un sentiment ce nu l-au cunoscut purtând doar de fațadă, o mască -omenia- Ei sufletul la diavol de mult și l-au vândut. Nu poți lupta cu falșii ce-n față îți
OAMENI? HM! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369826_a_371155]
-
rătăcitori printre oameni” pentru că „ei sunt trimiși/ Cu sacra misiune/ Pe pământ/ Să deschidă porțile, ferestrele/ Cerului/ Ferestrele și porțile credinței... spre posibile/ Inaccesibile lumi”. În poezia „Nu plânge!” ne spune tuturor: „Ai încredere! (în Dumnezeu )/ Doar Domnul ne-a zidit/ Nu vezi câtă matematică (El) știe!” (ne mai vorbind de fizică și chimie)... El te înnoiește! Iar în „Purtând urma zăbalei” autoarea e cuprinsă de o patimă nemăsurată - demiurgică adorare - mărturisind, cu pioasă evlavie: „Am știut dintotdeauna clar/ Că numai
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
pe care calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită/ Pe piatră/ Nestrămutata/”. Poeta ne amintește că-n noi stă puterea de înălțare spirituală și de trezire a neamului față de care avem o datorie morală. Dacă fiecare am zidi o cărămidă la catedrala Ființei naționale române am fi salvați: „Aici, la Sarmisegetuza/ este semnul tămăduirii noastre/ Lângă steagul dacic (cu trei culori din curcubeu),/ ca legământ cu Dumnezeu”. Poezia „Epistolă din veacul trecut” - e o încununare a românismului poetei
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
oameni, cu chip de smoală ascuns după un zâmbet, ce-n alb era vopsit. M-au răstignit prejudecăți absurde pentru-îndrăzneala de a-mi fi, și-am învățat din gânduri crude că sensul vieții, este de-a iubi. Și mi-am zidit iubirea-n veșnicie să nu îmi fie niciodată întinată, de răutatea neagră și pustie prin care-am fost aici, înconjurată. Referință Bibliografică: Pedeapsa de-a trăi / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016
PEDEAPSA DE-A TRĂI de ANA SOARE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369975_a_371304]
-
Am privit într-o străfulgerare chipurile consilierilor și mi-am amintit că un an înainte, tot aici, tot sub președenția Preasfințitului R., părintele Maftei Constantin fusese crunt bătut de către fostul vicar A., pentru nemaipomenita „crimă” de a fi vrut să zidească o biserică în cartierul nou construit Titan, bătaie cu blagoslovenia episcopului și sub privirile satisfăcute de spectacol ale consilierilor. (ibid., p. 201). Acum, la părintele Calciu tratamentul a fost mai blând. A scăpat de bătaie, fiindcă posturile de radio străine
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
printre frunze, rânduri , rânduri Plouă cu dureri și iarăși toamna-mi face jurăminte... Nu găsesc nimic din vara care mi te zămislește Te-am ascuns în palma florii de salcâm, fără speranță; Vine toamna, mă-ngenunche și în umbre mă zidește Și-i atâta toamnă-n mine și-i atâta dezolanță! Parcă s-a chircit și cerul și-i atâta de departe Și albastrul ce-l adună de prin ochii-mi s-a mai stins; Nu mai ești aici și toamna
AI DESCHIS INFERNU-N MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370416_a_371745]
-
de gând... Ce liniște-n cală, se-aude doar marea Și-o pală de vânt ce adie pe punte. Cu mine aș dori să ucid depărtarea, Cu doruri născute la poale de munte. Te rog, scrijelind pe-o tăblie-nvechită Zidește-ne, Doamne, ne fii mângâiere Tu pace așterne-n durerea mocnită Mă rog pentru toată suflarea-n tăcere. Acasă e toamnă, se scutură norii Ploaia biciuie munții cu codrii-arămii Zăvoaiele-s triste, plecat-au cocorii Și mustul se scurge-n
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor să le doinească valurile focul viu pân-la mare să-ți cânte numele în zbor pe cer acvilele din Carpați în
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZIDIȚI ÎN IUBIRE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ca-ntr-o pădure-n care ne-am fi iubit romantic, Pe stradă dorm copacii cu crengile în sus, Și “Te iubesc” nu
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
nașterea de-a doua care ni s-a mai dat. Avem atîtea parcuri, atîția munți și ape De-acum în fața noastră, că ne putem iubi Fără de grija zilei de mîine, ce încape Într-un proiect anarhic, în care ne-om zidi. Eu te-ncălzesc cu clipa, tu-mi dăruiești secundă, Prin sufletele noastre corăbii-n larg se pierd, Ca într-o catedrală pe care o inundă Imense, foste lacrimi, ce astăzi ne dezmierd. Noi sprijinim pe umeri, acum, planeta-ntreagă, Istoria
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]