2,112 matches
-
fin..., făcând parte din ritualul clădirii dragostei. Obsesia zidirii se materializează însă excepțional în sonetul Aș fi putut să te zidesc zidire..., în care pot fi recunoscute, de asemenea, ecouri ale mitului jertfei creatoare: Aș fi putut să te zidesc zidire/ Din propria-mi închipuire. // Aș fi putut, zidindu-te-n cuvinte, / Să îți dezleg și gând și oseminte // Și să te duc pe-o insulă pustie, / Zidindu-te-ntre lumânări de vie, // Și printre crini curați și albi, de ceară
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o vară nebună...): ca să mă iubești!... - vers-refren, în care se îmbină ruga, speranța, reproșul, teama de dezamăgire, punctuația fiind, și ea, elocventă în acest sens. E vorba de un aparent sacrificiu, fiindcă, de fapt, prezența magicei cifre trei în ritualul zidirii iubirii în celălalt, al întrupării, combinând urme de eresuri, de basme, de mit se face la limita dintre sacrificiu și sacrilegiu, din moment ce metamorfoza îndrăgostitului e ambiguă, ca și starea de imponderabilitate pe care i-o induce dragostea: De trei ori
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o vâlvătaie. Nu pot rezista ispitei și îmi pregătesc desaga pentru o drumeție. Așa, pentru încălzire... Cu bastonul - tovarășul meu de drum - în mână, pornesc spre culmea Repedii, cu gând să întâlnesc cât mai repede crăiasa... Am ajuns deja la zidirile Socolei, între care se află și fostul “Seminar de la Socola”, unde în toamna anului 1855 poposea - taman în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, cu harabaua lui moș Luca - cine altul decât Ion Creangă?!... Parcă și aud vorbele acelui flăcăoan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a trecut de-a dreptul la cele ce ne interesa: ― Atunci, să pornim pe calea încâlcită a închinărilor. ― Să facem primul pas, părinte. ― De la început aș vrea să-ți spun că aceste închinări de multe ori se făceau înainte ca zidirea sfântului lăcaș să fie sfârșită sau pe când nici nu era uscată încă tencuiala de pe zidire... Vom întâlni asemenea fapte. ― Ca să ne fie limpede ce înseamnă “închinare”, cu îngăduința sfinției tale am să las să vorbească întâi Dicționarul. Iată ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
încâlcită a închinărilor. ― Să facem primul pas, părinte. ― De la început aș vrea să-ți spun că aceste închinări de multe ori se făceau înainte ca zidirea sfântului lăcaș să fie sfârșită sau pe când nici nu era uscată încă tencuiala de pe zidire... Vom întâlni asemenea fapte. ― Ca să ne fie limpede ce înseamnă “închinare”, cu îngăduința sfinției tale am să las să vorbească întâi Dicționarul. Iată ce spune cartea de căpătâi: “Închinare, închinări, s.f. Acțiunea de a (se) închina; rugăciune. Semn de respect
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de soția “răposatului Golăi logofăt”. ― Cu alte cuvinte, iată-mă-s, sfințite, în fața soției logofătului Golia, cel care a ridicat mănăstirea cu același nume. ― Sigur că este adevărat, dar, dacă tot ai deschis vorba, am să-ți readuc aminte că zidirea care ne întâmpină astăzi nu este vechea mănăstire, ci este cea ridicată pe același loc de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul său Ștefăniță Vodă. ― Și fiindcă tot am pornit pe urmele mănăstirii Golia, să amintim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... și unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele ptriarh al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii Galata s-a produs doar în 34 de ani (1584, anul zidirii de către Petru Șchiopu voievod, și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
noutate pentru mine, părinte. ― Ai dreptate, fiule. Dar spune-mi întâi în ce loc s-a aflat această biserică prefăcută în mănăstire, fiindcă astăzi nu mai este în peisajul Iașilor. Apoi, când a fost ridicată și când a dispărut dintre zidirile sfinte? ― Biserica Dancu a fost ridicată în 1541 și demolată ca urmare a deteriorării în 1903. Se afla cam pe locul unde este astăzi Uzina Teatrului Național din Iași. ― După ce am aflat acestea, hai să vedem ce se mai întâmplă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
încearcă să le înșiri, dragule. ― Întâi, că dealul Păunului era sursa de piatră pentru tot Iașul. Apoi, voievodul Ioan Teodor Calimah a poruncit ca orice cărăuș, la coborâre, să lase o piatră de fiecare coș, care s-a folosit la zidirea bisericii Pogorârea Sfântului Duh de pe actuala stradă Plopii fără soț. O noutate pe care abia acum o aflăm este faptul că acolo, în dealul Păunului, se aflau și varnițe (cuptoare unde se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo... și să-și facă biserică”. ― Cum însuși vodă spune, a satisfăcut dorința “rugătorilor noștri”, iar mănăstirea Sfântul Sava din Iași - cu o înfățișare de zidire turcească - dăinuie și astăzi... ― Cu îngăduința sfinției tale, să mergem mai departe, părinte. Să vedem cine a mai făcut daruri acestei mănăstiri. ― Nu e nevoie de îngăduința mea, ci de cele ce ne spune istoria, fiule. Așa că ai toată libertatea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
trist ca un păcat. Puși doar pe hărtănit bravi patrioți, Cum să le-ascuți o țeapă la toți? De-am masacra toți codrii seculari, N-ai cum ciopli de-odată atâția pari. Sau să îi strângi pe toți sub o zidire, Să îi afumi, unde găsești clădire? El punga o lăsa în drumul mare Și acasă i-o trimitea fi-te care Astăzi îți intră-n casă, te beregățesc Și-n voie se ascund unde poftesc În visterii, în bănci se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
când ajungi la sărut, a doua zi o iei de acolo de unde ai rămas. Numai cu Mihaela se schimbau lucrurile: cu ea trebuia întotdeauna s-o iei de la început. Tot ce clădisem între două săruturi se năruia peste noapte și zidirea trebuia reîncepută de la temelie. Într-adevăr, situația devenise critică. Intransigența ei, împinsă dincolo de orice limite, îmi aminti de eroina din Le Disciple. Ce ar fi dacă aș pune în aplicare faimoasa metodă a lui Robert Greslou? Adică s-o înduioșez
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lucrări și însărcinate cu privegherea lucrătorilor. 17. Împăratul a poruncit să se scoată pietre mari și mărețe, cioplite pentru temeliile casei. 18. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, și Ghibliții, le-au cioplit și au pregătit lemnele și pietrele pentru zidirea casei. $6 1. În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. 2. Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
să nu fie prinse în zidurile casei. 7. Cînd s-a zidit casa, s-au întrebuințat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, așa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fier nu s-au auzit în casă în timpul zidirii. 8. Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a casei, în catul de la mijloc te suiai pe o scară cotită și tot așa de la catul de mijloc la al treilea. 9. După ce a isprăvit de zidit casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi. 14. Hiram trimisese împăratului o sută douăzeci de talanți de aur. 15. Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului și a casei sale Milo și a zidului Ierusalimului, Hațorului, Meghidoului și Ghezerului. 16. Faraon, împăratul Egiptului, venise și cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, și omorîse pe Cananiții care locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
de vodă și va trebui să scrii vorbă cu vorbă tot ce spune sau poruncește el. Ai să-i însoțești pe voievozi peste tot, pentru că nu se știe când au de gând să dea o poruncă, să plănuiască o nouă zidire sau să pedepsească pe cine știe ce boier hain... Nu ți-a fi ușor, dar nu poți să dai înapoi nici când vodă va tuna și fulgera gata să zboare țeasta oricui încearcă să i se împotrivească...Asupra diacului nu va ridica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
poarta Galatei din Deal: „Acest chimval l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7087 (1579), luna lui martie 25” dovedește că acesta a fost dăruit abia după doi ani de la zidirea Galatei din Vale și că aceasta nu era încă primejduită de risipire... Am în mână actul de danie al lui Petru voievod către: „Sfânta noastră mănăstire Galata, prin care vodă dăruiește cu toată mâna satele: „Mihăileștii, cu mori în Bahlui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zidit din pajiște această rugă”. „Dar care-i părerea ta?” Nu întâmplător, locul se chema Cetățuia. Acest nume se întâlnește și în zapisele de cumpărare a viilor de însuși Gheorghe Duca, pe când încă nu era voievod. Sigur a existat o zidire pe acest deal - modestă poate - dar a existat. „Cred că ai dreptate, dar nu te supăra pe Duca vodă, pentru că a fost și el atins măcar o clipă de spiritul faraonic...Și atât.” Îmi place felul bătrânului de a răspunde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu ce ținut, la ce ocol și la ce sat. * Scaunile domnești...numele orașului sau a satului... este în loc șăs, în deal sau în vale...pe coastă de deal, sau în câmp, sau în pădure... sau lângă apa cutare. * Mănăstirile: zidirea, veleatul și numile ctitorului, înnoirea și veleatul...și al ctitorilor, starea locului: în șăs, în deal, în vale, pe coastă, în pădure sau la câmp...lângă apa cutare și ce hram este... * Schiturile, asăminea să să scrie. * Bisericile de piatră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au stătut beserica pecetluită păn-la vinirea cu domnia lui Antonie-vodă (Ruset 1676 n.n). Doamne! Unde era vodă Ștefan biruitorul?” Își dormea somnul de veci la Putna și sigur s-a răsucit în coșciug pentru această pângărire a sfintei sale zidiri, părinte... Așa ajunsese Moldova măritului Ștefan vodă în vremea bicisnicilor urmași... Sfinția ta știe mai bine ca mine cum a fost... „Și totuși, marele voievod l-a sfătuit pe Bogdan, fiul și urmașul său la domnie, să închine țara turcilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am avut grija să te așez! îi spusese Lică cu vocea rece și modestă a unei mustrări cuviincioase. Sia deschisese la el ochii prostiți. Ce, era nebun? Erau 19 ani de când îl auzea vorbind și acum nu-1 mai recunoștea. în zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține, înfipte adine, făcea să se cearnă un moloz ce-i zăpăcea orice 206 207 înțelegere. Ieșise după el pentru ca, în sfârșit, să-1 vadă, căci -icolo în birou nu-1 văzuse, să-1 audă, căci nu-1 auzise, și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în surdina unui sunet unic, combinat în delicateța lui istovită din atâtea sunete suprapuse și acoperite încă de acompaniamentul ca de un zăbranic moale . Apoi porniră încet, de departe, clopote de glas ce se apropiau. Crescură până răsunară peste toată zidirea, făcând să tremure zimții candelabrelor. Puterea sunetelor era acum uniformă și cu intensitatea crescendului, mereu ni fiată, dar părea totuși a trece printr-un nor ce-i netezea orice stridențe. Lui Mini i se păru că vede parcă intrând de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
făcătură a autorului, plină mai mult de precepte și fantasme purtate pe umeri de umbre omenești, uneori de eroi deveniți cenușă, în finalul cărții se pune la cale o evadare din suburbii a unei părți din populația care participase la zidirea lor. „Sculați-vă, trebuie să plecăm. E vremea să ne îndreptăm spre locurile celeste, acolo la Tatăl ceresc. Sculați-vă, e vremea sorocită și timpul menit în tablele sacre fi-va să fie proorocit!... auziră calfele, ucenicii, meșterii cei mari
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care sunt tăiate gemulețe. În încăperile bucșite de ploșniți veșnic se aud certuri și gălăgie de copii. O mulțime amestecată, ovrei și mahalagii, umplea ulița care, strânsă între vechi zidiri, ocrotea viermătul omenesc. Negustori galițieni ridicaseră de-a lungul ei urâte clădiri galbene, cu scări către foișoarele de sus și curți ascunse, zemuind de petece și de lături acide. Spoielile nu puteau acoperi arhaica coșcoveală. Podurile de case, prin care
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
coboare din cer de la Dumnezeul Meu și Numele Meu cel nou. 13. Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul." 14. Îngerului Bisericii din Laodicea scrie-i: "Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios și adevărat, începutul zidirii lui Dumnezeu: 15. "Știu faptele tale: că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! 16. Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]