2,211 matches
-
Levantul, București, 1990; Visul chimeric, București, 1992; Nostalgia, București, 1993; Travesti, București, 1994; Dragostea, București, 1994; Orbitor, vol. I: Aripa stângă, București, 1996, vol. II: Corpul, București, 2002; Dublu CD, București, 1998; Postmodernismul românesc, București, 1999; Jurnal, București, 2001; Enciclopedia zmeilor, București, 2002; Plurivers, I-II, postfață Paul Cernat, București, 2003; Sonete noi și vechi, București, 2003; Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, București, 2003; Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale (în colaborare cu Tudor Jebeleanu), Timișoara, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
mult decât atât, sunt adeptul ideii ca fiecare personaj să fie principal, să fie important. Nu am personaje secundare, episodice în piesele pe care le-am scris. Un alt spectacol de succes a fost Doi pentru un tango, cu Constanța Zmeu, Liviu Manoliu, Doina Deleanu, Nicolae Roșioru. A fost regizat de Constantin Dinischiotu, regizor care mi-a pus ulterior, uneori simultan, multe spectacole în scenă, mai ales la Botoșani, dar și la Radio și Televiziune. Un spectacol în care s-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
demonstrat că după ce el nu mai este la pupitrul regizoral al teatrului din Bacău, acest lucru se resimte. Acest regizor și actorii Constantin Coșa, Florin Gheuca, regretatul Florin Gheuca, regretatul Puiu Burnea, Nicu Roșioru au asigurat o distribuție, cu Constanța Zmeu, în rolul principal, și cu Ligia Dumitrescu au realizat un spectacol de referință. Ultimul spectacol jucat la Bacău a fost cu piesa Conversație în oglindă, care avea două titluri Victima fericită, de fapt titlul normal, de bază, dar tot așa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
până atunci, la studiul relațiilor dintre texte. Vechile instrumente ale comparatismului nu urmăreau întâlnirea textelor, nici traiectoria "sursei" până la textul de sosire, ci ele erau aplicate textului rezultat, solicitate numai să deceleze ideea străină din pagină (ca și cum am vorbi despre zmeul care simțea miros de om). Imaginea este justificată de "vânătoare de intertexte", pe care comparatismul o practica avant la lettre. Intertextualitatea joacă o dublă funcție: de definire (a literaturii) și de operare (analiza procedeelor literare) se precizează în deschiderea manualului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în sensul ionescian al expresiei. Și vom vedea, în paginile următoare, că această „cultură rinocerizată” a fost luată foarte în serios de câțiva gânditori postmoderniști. Noua cultură de masă este secularizată. Miturile creștinismului au fost modificate. Poveștile cu zâne și zmei s-au modernizat. Desigur, temele s-au păstrat, dar conținutul noilor mituri este dat de high-tech, computere ultraperformante, arme nucleare sofisticate, nave cosmice cu viteze superluminice etc. Copiii nu mai citesc poveștile lui Andersen, Creangă și ale fraților Grimm, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de viață și de gîndire care s-a universalizat, oferindu-se generos tuturor celor care vor să facă din spirit acțiune și din acțiune spirit, să-și acționeze spiritul și să-și spiritualizeze acțiunea.” Prin substanța ei, cartea doamnei Georgia Zmeu ne apare astfel ca un rafinat și pertinent elogiu al filosofiei, al importanței inestimabile a acestei forme culturale în viața omului și a colectivităților, dovedindu-se că numai prin punerea în rol a unei instanțe de ordin spiritual se poate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
A semnat și cu pseudonimele Aura Grui, Mihai Moldovan, Mihail Băișeanu, Dorina Grădinaru, Manuela Opriș, Gabriela Mocanu, Saadi Firuz, Dan A. Șoimu, Dana Șoimu, S. Tih., N. T. Sava. Editorial, G. debutează ca poet, cu basmul în versuri Norocel și Zmeul Zmeilor (1946), urmat de Titilică, spaima zmeilor (1947), după care nu mai publică nici un volum de poezie. Prima lui lucrare de istorie literară este monografia Cezar Petrescu (1963), adânc minată de spiritul simplificator și deformant al sociologismului vulgar, cum fuseseră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
semnat și cu pseudonimele Aura Grui, Mihai Moldovan, Mihail Băișeanu, Dorina Grădinaru, Manuela Opriș, Gabriela Mocanu, Saadi Firuz, Dan A. Șoimu, Dana Șoimu, S. Tih., N. T. Sava. Editorial, G. debutează ca poet, cu basmul în versuri Norocel și Zmeul Zmeilor (1946), urmat de Titilică, spaima zmeilor (1947), după care nu mai publică nici un volum de poezie. Prima lui lucrare de istorie literară este monografia Cezar Petrescu (1963), adânc minată de spiritul simplificator și deformant al sociologismului vulgar, cum fuseseră, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Mihai Moldovan, Mihail Băișeanu, Dorina Grădinaru, Manuela Opriș, Gabriela Mocanu, Saadi Firuz, Dan A. Șoimu, Dana Șoimu, S. Tih., N. T. Sava. Editorial, G. debutează ca poet, cu basmul în versuri Norocel și Zmeul Zmeilor (1946), urmat de Titilică, spaima zmeilor (1947), după care nu mai publică nici un volum de poezie. Prima lui lucrare de istorie literară este monografia Cezar Petrescu (1963), adânc minată de spiritul simplificator și deformant al sociologismului vulgar, cum fuseseră, de altfel, și articolele scrise de el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, I. C. Vissarion, Anton Holban, Claudia Millian, Ion Petrovici, Barbu Solacolu, Sașa Pană, Mircea Ștefănescu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Méliusz József, V. Em. Galan, Marin Preda, Paul Everac. SCRIERI: Norocel și Zmeul Zmeilor, București, 1946; Titilică, spaima zmeilor, București, 1947; Cezar Petrescu, București, 1963; Scriitori români contemporani (în colaborare cu T. Bănulescu), București, 1964; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Fața ascunsă a lunii, București, 1974; Flautul lui Marsias, București, 1977; Studii de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
I. Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, I. C. Vissarion, Anton Holban, Claudia Millian, Ion Petrovici, Barbu Solacolu, Sașa Pană, Mircea Ștefănescu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Méliusz József, V. Em. Galan, Marin Preda, Paul Everac. SCRIERI: Norocel și Zmeul Zmeilor, București, 1946; Titilică, spaima zmeilor, București, 1947; Cezar Petrescu, București, 1963; Scriitori români contemporani (în colaborare cu T. Bănulescu), București, 1964; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Fața ascunsă a lunii, București, 1974; Flautul lui Marsias, București, 1977; Studii de istorie literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Ion Minulescu, Cezar Petrescu, I. C. Vissarion, Anton Holban, Claudia Millian, Ion Petrovici, Barbu Solacolu, Sașa Pană, Mircea Ștefănescu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Méliusz József, V. Em. Galan, Marin Preda, Paul Everac. SCRIERI: Norocel și Zmeul Zmeilor, București, 1946; Titilică, spaima zmeilor, București, 1947; Cezar Petrescu, București, 1963; Scriitori români contemporani (în colaborare cu T. Bănulescu), București, 1964; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Fața ascunsă a lunii, București, 1974; Flautul lui Marsias, București, 1977; Studii de istorie literară, îngr. Gabriel Gafița, pref. Aurelia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
a intra. La etaj o ia în primire o femeie obeză, cu buze groase, cu ochi enormi, congestionați, cu părul vâlvoi, vulgară, agresivă, cu limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri întâlniți de Ana, unul masculin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
are o alimentație precară, vă dați seama ce impresie puternică producea geanta mea. Cârnații mei. Cuvântul-cheie e „al meu“. Simțeam că or să se năpustească toți pe mine să mă deposedeze de cârnați. Toți amușinau. Ca-n povestea aia cu zmeul care strâmbă din nas și-i zice Cosânzenei. Fă, aici miroase a carne de porc! Sau de om. Nu mai știu. Și uite așa mi-am adus aminte de o altă poveste, cu un tip care în decembrie ’89 se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Îmi aduc aminte că am fost scos la tablă pentru a fi ascultat și pur și simplu am redat cuvânt cu cuvânt lecția din manual. Doamna a rămas impresionată și mi-a pus un ,,10”. Îmi mai amintesc de doamna Zmeu, profesoară de matematică, dar la această materie nu prea aveam eu chemare. Chemare aveam pentru fizică. Dar cu profesorii de fizică, în general, am avut probleme, îmi cam purtau pică pentru că îndrăzneam să-i deranjez cu întrebări incomode, întrebări legate
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
înspăimântau numai prin coarnele fioroase; suflarea lor teribilă era de foc, aveau copite de bronz și împroșcau bronz fierbinte pe nările înnegrite de flacări. Ți s-a cerut apoi să semeni pe câmp, cu mână de moarte, acei dinți de zmei care trebuiau să dea viață unei mulțimi de războinici ce te-ar fi asaltat cu armele răsărite din brazdă odată cu ei. Ultima probă e să înșeli cu istețimea ta ochiul neadormit al balaurului păzitor. Aetes, tatăl meu, a terminat ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nici sacrificiile către Hecate cea puternică nu mai au eficacitate. Nu mă mai bucură lumina zilei, iar nopțile sunt pentru mine veghi amare și dulcele somn se ține departe de suferința mea nefericită. Eu, care am știut să adorm un zmeu, nu sunt capabilă să-mi găsesc leac pentru somn mie; știința mea este utilă oricărei alte persoane, în afară de mine. Acel trup drag pe care eu l-am salvat, acum îl îmbrățișează o rivală; ea este cea care se bucură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pricepe cum să le zic, spune-mi dumneata cum a fost și eu te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de posibilitatea relatată de C.Săteanu. Da’ ce-mi fac eu inimă rea, mai bine să-mi dai voie să-ți spun că sămânța de vorbă cu matale am pornit-o din clipa în care moș Luca Moșneagu a oprit „zmeii” lui la poarta casei din Humulești și, vrândnevrând, ai urcat în droaga moșului, împreună cu Zaharia lui Gâtlan, și ați pornit-o spre Iași ... Și cum singur spuneai că trebușoara asta se întâmpla în ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
În așa fel că acestea nici nu băgară de seamă lipsa celei vinovate de cea mai rea vină a femeilor. [...] Cartea a opta Oleacă de sportivitate nu strică O viață de sportiv: campion al alergărilor În sac din Cișmigiu, al zmeului și al arșicelor, velocipedist și automobilist. - Ce Înseamnă „a călători“; sau de la carul cu boi și fără „hier“ la roate al bunicului la Renault-ul, Chevroletul și DKW-ul nepotu lui. - Superstițiile unui intelectual și divagațiile lui În jurul automobilului. - Descartes și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a mâinilor și a ochilor, prin frec ventarea unei adevărate școli de formare a aptitudinilor viitoare bărbătești, prin practicarea adică a sporturilor noastre autoh tone, a acelor jocuri de „adresă“ din copilăria noastră de acum cincizeci de ani, de-a zmeul și de-a arșicele; jocuri uitate sau delăsate astăzi de băieții noștri, care fac sport citind gazeta respectivă și dându-și numai cu părerea, sau ținând, În tribu nele cu jocuri scump plătite, la jocul câtorva profe sioniști dresați și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
arșicele; jocuri uitate sau delăsate astăzi de băieții noștri, care fac sport citind gazeta respectivă și dându-și numai cu părerea, sau ținând, În tribu nele cu jocuri scump plătite, la jocul câtorva profe sioniști dresați și aleși pe sprânceană. „Zmeul“ se chema „turcaleț“ atunci când era improvizat numai din hârtie și Într-un singur tip [de dimensiuni] și mânuit numai de cei mai mărunți dintre noi; iar zmeul adevărat era confecționat, cu mare artă și meșteșug, din hârtie, speteze de trestie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jocuri scump plătite, la jocul câtorva profe sioniști dresați și aleși pe sprânceană. „Zmeul“ se chema „turcaleț“ atunci când era improvizat numai din hârtie și Într-un singur tip [de dimensiuni] și mânuit numai de cei mai mărunți dintre noi; iar zmeul adevărat era confecționat, cu mare artă și meșteșug, din hârtie, speteze de trestie sau de lemn și În trei mărimi: dintr-o coală (cca 30/40 cm), din două (cca 50/70 cm) și din patru coli (80/100 cm
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lemn și În trei mărimi: dintr-o coală (cca 30/40 cm), din două (cca 50/70 cm) și din patru coli (80/100 cm); cu „vâjâitoarea“ din țiplă; cu „rotocoale“ din hârtie colorată, apli cate ca ornament peste hârtia zmeului și, ca o „cazacă“ cu culori distinctive pentru mahalaua noastră, rotocoale albastre pe zmeul alb; cu „coada“ zmeului făcută din tifon pentru bandaje; cu „gura“ zmeului fie „trăgătoare“, fie „Înălțătoare“, după sco purile de luptă sau Întrecere sportivă urmărite; și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]