1,189 matches
-
1944. Reușește să se întoarcă în țară pe jos, fără acte și fără resurse materiale, ajutat de omenia unor militari din armata română aflată în retragere. Ajuns la București, trăiește în clandestinitate până în august 1944. Din septembrie lucrează la ziarul „Zori noi” din Deva, în 1945-1949 se află la Cluj, unde are diferite funcții în conducerea județeană de partid, ulterior la prefectura județului. În 1949 devine cursant la Institutul de Relații Internaționale din București, iar din toamna aceluiași an până în 1955
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
Cotidianul” (1946), „Scânteia” (1946-1965), recurgând într-o primă perioadă la pseudonimul V. Langa. Debutul editorial îl reprezintă volumul de proză Cărămidarii (1948), G. semnând în continuare numeroase scrieri pe linia propagandei de partid, ceea ce îi aduce recunoașterea oficială; cu romanul Zorii robilor (1950) câștigă Premiul de Stat, la fel și cu primul volum din Bărăgan (1954), una dintre cărțile simptomatice pentru imperativele partinice ale realismului socialist din deceniul șase. Odată cu relativa liberalizare din deceniul șapte, scriitorul începe să intre în conul
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
cărturarilor Costachi și Nicolae Gane. Mama era fiică de preot. G. urmează școala primară în orașul natal. Termină în 1921 secția modernă a liceului din Râmnicu Sărat. Elev, colabora cu versuri și traduceri din lirica franceză la o revistă locală, „Zori de zi” (1920), și la „Ora” din București (1921). Student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (licențiat, magna cum laude, în 1927), scotea „Analele Râmnicului” (1923), scria în „Tribuna”, „Machina” și „Râmnicul Sărat”, era animatorul cercului
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
Suceava; devine din 1971 muzeograf și documentarist la Muzeul din Fălticeni, unde ctitorește „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineștilor, muzeograf la Muzeul Județean Suceava, din 1978 conducând și organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
al revistei „Ateneu” (serie nouă), iar între 1972 și 1976 este secretar al Uniunii Scriitorilor, apoi devine șef al secției culturale a revistei „Contemporanul” (până în 1990). În 1990 înființează la București Editura Orion. A debutat ca poet în ziarul sucevean „Zori noi” (1950), iar editorial, cu placheta Noi și soarele (1963, cu o prezentare de Marcel Breslașu). A colaborat cu versuri, articole, cronici și eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară” ș.a.
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
său, Telemah, trebuie să lupte contra abuzivilor pețitori: Astfel grăi Telemah și-i dădu Zeus Atotvăzătorul/ Sus, de prin munți, din înalt, vulturi doi înspre ei să coboare:/ Iară aceștia, atât cât zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos, peste sfatul în mijloc de vorbă,/ Roată dădură și aprig bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n gheare și-obraze, la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un câștig frumușel și fără să fi suferit nici o silnicie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Întregi, În afară de câteva zeci cu oase sau membre zdrobite, care nu au putut fi aruncați În mormanele de răniți sau pe „zidurile morții”, și peste care mulțimea călca acum În Întuneric. Primii Încolonați au fost Înlăturați repede de la intrare, fiind zoriți cu lovituri de bastoane de către polițiști. Convoiul creștea mereu și era Împins Înainte, pentru a permite adăugarea de rânduri În spate, fără a Începe marșul spre gară. Când s-a pus În mișcare convoiul era enorm. Majoritatea evreilor au Înțeles
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lângă vagon includea Înfigerea de baionete și bătăi pentru a-i grăbi pe evrei să urce, chiar omorârea celor slabi, și, În sfârșit, zvârlirea răniților În vagoane concomitent cu Înfigerea de baionete În cei care urcaseră deja, pentru a-i zori să-i tragă pe răniți Înăuntru. Un evreu care era culcat cu fața la pământ a descris astfel momentul „numărării”: „Deodată am auzit strigând pe cineva În românește «pe cine am să-l lovesc cu bățul acela se va ridica» și așa
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a luat parte la aceste Îmbarcări, care au fost exclusiv conduse și efectuate de germani”. Și a mai adăugat că nu poate preciza „câți oameni au fost Îmbarcați În fiecare vagon”70. El doar a auzit că germanii i-au zorit pe evrei. Apoi și-a amintit că deși a alocat 50 de vagoane la primul tren, 14 au rămas goale, și ele au fost folosite la pregătirea celui de-al doilea tren, care urma să cuprindă 30 de vagoane. Dar
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
putrefacție, loc de execuție a zeci de evrei, centru de jaf de haine și bani. Descărcarea cadavrelor a trebuit să fie făcută chiar de către evrei, dar treaba Înainta cu Încetineală. Delegatul Marelui Stat-Major, locotenent-colonelul Mavrichi XE "Mavrichi, Eugen (locotenent-colonel)" , Îi zorea de la Iași pe șeful gării și pe Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" să elibereze linia, așa Încât nu a fost suficient timp pentru a deschide toate vagoanele, deși treaba a continuat, după spusele sale, până la ora 18.30. Cadavrele au fost aruncate
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
gara Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" ” (proces-verbal din 1 iulie 1941). Documentul este fals131, originalul fiind probabil distrus. Numărul morților a fost aproape dublu. Jandarmii care au supravegheat acțiunea erau nervoși și i-au bătut pe evrei pentru a-i zori la descărcarea cadavrelor. „Subofițerul de jandarmi care se afla sub ordinele lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" ne-a bătut cu un baston”, a notat un evreu. Dar acțiunea s-a desfășurat În dezordine și pentru că jandarmii s-au ocupat și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
posibilitatea jefuirii cadavrelor este ceea ce i-a atras pe țigani la „muncă”. Dar, nereușind să Încarce toate cadavrele, acțiunea a continuat și după plecarea trenului. Și pretorul a acționat, după afirmațiile sale, În condiții grele și sub presiune permanentă: „Eram zoriți de la Iași de către prefectul sau militarii de acolo să terminăm cât mai repede scoaterea morților”. Și el a suferit din cauza mirosului din gară, „din cauza atmosferei foarte grele” de la cimitir (adică mirosul insuportabil al cadavrelor În descompunere) - și, În plus, se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
deschise la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" - și au fost evrei care nici n-au știut că au staționat la Târgul Frumos, deoarece vagoanele lor nu au fost deschise. Răspunderea revine trimisului Marelui Stat-Major În gara Iași, care i-a zorit pe șeful gării și pe Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" să elibereze linia și să plece mai departe. Ordinele date jandarmilor (prezentate anterior - să le interzică evreilor apa, hrana și aerul, au fost ale lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , iar până ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aproape. Botez, Îmbrăcat În mod pedant, purtând o sabie mare În dreapta și un pistol la curea, dirija camioanele spre punctul de colectare - unul câte unul drept spre câmpul de măcel, mașinile trecând la nevoie peste cadavre și sfârtecându-le175. Țiganii erau zoriți cu țipete și Înjurături, la nevoie cu lovituri. De remarcat că entuziasmul lor a dispărut o dată cu cu Înmulțirea cadavrelor, dimensiunile morții depășind cu mult capacitatea lor de a suferi de dragul unor de lucruri de furat. Una era să dezbraci de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Pe un evreu pe care Îl cunoștea personal, pentru că serviseră În aceeași unitate militară l-a silit „să-i predea ceasul lui de aur”41. Jandarmii care i-au schimbat pe cei din escortă au Învățat repede cum să-i zorească pe evrei să arunce cadavrele afară. Într-un vagon, un jandarm a Început să-i bată pe evrei: „De frică am Închis șpe dinăuntruț ușa vagonului... totuși mai târziu am deschis ușa vagonului la stăruința sergentului de jandarmi și am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
55. Munca la germani a fost mai grea și, În același timp, mai Înjositoare și mai periculoasă. Aproximativ o sută de evrei au muncit În ritm la descărcarea de saci cu ciment, fiecare În greutate de zeci de kilograme. Erau zoriți de soldații germani cu lovituri și Înjurături, din când În când, câte un evreu cădea În Dunăre cu sacul În spinare, deoarece nu făcea față povarei sau nu reușea să-și mențină echilibrul pe podețul Îngust de scânduri așezat Între
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
așa Încât și aici, ca și la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , au fost chemați țigani și țărani români aflați Întâmplător În localitate În ziua de târg, ca să ajute autorităților. Costinescu XE "Costinescu" și-a amintit că șeful gării i-a zorit pe polițiștii care au Însoțit „trenul morții” din Iași să descarce cadavrele din tren, „deoarece Împiedica circulația trenurilor militare pentru front”. În această situație, Alexandrescu XE "Alexandrescu" a ordonat jandarmilor din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" să se deplaseze la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Traci, Nu șterg a voastre nume Cu biciul nici Atilla Cum nu v-au nici învins Cu hoardele de sciți De v-ați păstrat lumina Nu pot frânge neamul Așa cum e înscris. Nepieritoarei ginți. Într-un năvalnic tropot năvala lor zorește. Iar slavii vă-nconjoară Ca marea într-un clește". Despre limba strămoșilor noștri, cu excepția „Codex Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
de mult râvnitPe Misii și pe Traci,Nu șterg a voastre numeCu biciul nici AtillaCum nu v-au nici învinsCu hoardele de scițiDe v-ați păstrat luminaNu pot frânge neamulAșa cum e înscris.Nepieritoarei ginți.Într-un năvalnic tropotnăvala lor zorește.Iar slavii vă-nconjoarăCa marea într-un clește".Despre limba strămoșilor noștri, cu excepția „Codex Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
139. Valea Rîmnicului 66. Lipia │140. Valea Salciei 67. Livadă │141. Vernesti 68. Lopătari │142. Vintilă Vodă 69. Luciu │143. Vintileanca 70. Lunca │144. Vîlcelele 71. Maxenu │145. Zărnești 72. Macrina │146. Ziduri 73. Măgura │147. Zoita 74. Mărăcineni │148. Zorești JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN cu reședința în municipiul REȘIȚA A. ORAȘE: ───────── I. REȘIȚA (municipiu) ÎI. ANINA III. BĂILE HERCULANE IV. BOCȘA V. CARANSEBEȘ VI. MOLDOVA NOUĂ VII. ORAVIȚA VIII. OȚELUL ROȘU B. COMUNE: ────────── 1. Armenis │ 55. Marga 2. Bănia │ 56. Măgura 3
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
3.1. Dealu Mare, însoțită sau nu de una dintre următoarele denumiri: 3.1.1. Boldești; 3.1.2. Valea Călugăreasca; 3.1.3. Urlați; 3.1.4. Ceptura; 3.1.5. Tohani; 3.1.6. Merei; 3.1.7. Zorești; 3.2. Pietroasa; 3.3. Ștefănești; 3.4. Samburesti; 3.5. Drăgășani; 3.6. Dealurile Olteniei, însoțită sau nu de una dintre următoarele denumiri: 3.6.1. Banu Mărăcine; 3.6.2. Segarcea; 3.6.3. Vanju Mare; 3.6
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
Clasi- Domiciliul Cod numeric crt. și prenumele ficator personal carcase pentru specia ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 254. Butuza Arghil-Zoltan bovine Piața Libertății nr. 31, orașul Baia Sprie, 1620106240048 județul Maramureș ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 255. Mateiaș Călin-Sorin bovine Satul Gurbediu nr. 625, comuna Tinca, județul Bihor 1720406057089 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 256. Zoriți Marin bovine Str. Grigore Alexandrescu 1440101020124 Silvestru-Leonard nr. 1, ap. 6, municipiul Arad, județul Arad 257. Aporcăriți Doinita bovine Str. Panseluței nr. 13, bl. 6, sc. A, ap. 10, 2610114081967 municipiul Codlea, județul Brașov ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 258. Borșe Gheorghe bovine Aleea Begoniei
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162827_a_164156]
-
-Vinuri albe 16.3. Bolotesti│-Vinuri albe Feteasca regală Feteasca regală -Vinuri aromate -Vinuri aromate -Vinuri aromate -Vinuri aromate -Vinuri aromate -Vinuri spumante 19.5. Cricov │-Vinuri albe Feteasca neagră 19.7 Pietroasa │-Vinuri aromate 19.8. Merei 19.9. Zorești 0.11. Costești 0.12. Bucșani 0.13. Valea -Vinuri aromate Tamina 20.3. Valea- Feteasca regală Feteasca regală 22.3. Măciuca 23.1 Banu │-Vinuri roșii 23.3. Brabova Feteasca neagră Feteasca regală -Vinuri aromate 25.2.Vanju Mare
ORDIN nr. 594 din 17 august 2004 privind aprobarea Zonării soiurilor de viţă de vie roditoare recomandate şi autorizate pentru cultură în arealele viticole din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160796_a_162125]
-
de producere a vinurilor DOC) ┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐ │ DENUMIREA │ CATEGORII ȘI TIPURI DE VIN 5. LECHINTA DOC-CT 6. COTNARI (d) DOC-CT │Busuioaca de Bohotin (d) (s), Sortiment alb (s, ds) DOC-CT │Busuioaca de Bohotin (d) (s), Sortiment alb (s, ds) (s), Merlot (s), - Zorești DOC-CT │Tămâioasa rom. (dd, d) (s), Merlot (s), (s), Pinot noir (s, Sortiment roșu (s, ds) Sortiment alb (s, ds) - DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlată - Cules la înnobilarea boabelor; - DOC-CT - vin cu denumire de origine controlată - Cules târziu
ORDIN nr. 1.011 din 8 decembrie 2003 privind aprobarea deciziilor de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154410_a_155739]