1,923 matches
-
deseneze. Când a ajuns în clasa a patra de gimnaziu, reușise să deseneze o cană, cu umbre și proporții, mai bine decât învățătoarea sa. Îi plăcea foarte mult desenul. Familia dorea pentru el o carieră serioasă și nu una de zugrav, așa cum se spunea la țară picturii. La maturitate, Corneliu Ionescu a menționat despre începuturile sale în ale picturii că: Deprinderile sale cu arta plastică, precum și celebritatea, s-au evidențiat în vremea liceului. Corneliu Ionescu participa la editarea revistei școlii intitulată
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
datare, la începutul secolului 19. Iconostasul bisericii a fost pictat întâi în anii 1818-1819 și repictat după înlocuirea lui cu un perete de zid în anul 1859. Câteva icoane împărătești poartă anii 1858 și 1863, și au fost lucrate de zugravul Dimitrie. Acestea indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului în a doua parte a secolului 19. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de reparații. Peste intrare, pe perete, este fixat un panou-pomelnic cu ctitorii care
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de cunoscutul pictor din Românași Ioan Pop, ajutat fiind de Precup Pop, lucru nemaiîntâlnit la alte biserici pictate de renumitul zugrav de biserici. Din păcate pictura mai dăinuie numai în naos, dar și acolo este foarte deteriorată. Pe clopotul cel vechi apare anul 1799. Video
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
Iconostas și de pe Ușile Împărătești și Diaconești, indică o lucrare a lui David zugravu din Curtea de Argeș, extrem de activ în Bihor între anii 1746 și 1786. Pictura de pe bolta este mult mai târzie. Câteva indicii permit să fie atribuită unui alt zugrav bihorean, Ioan Lopoșan, activ în prima jumătate a secolului XIX. Din păcate, lucrarea sa cea mai semnificativă, „Judecata de apoi", aflată pe un perete lateral al pronaosului a fost distrusă odată cu acesta. Se mai păstrează doar un fragment din capul
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la cealaltă biserică de lemn care a fost în sat. Clopotnița a fost construită în 13 martie 1903 de către "Ioan Man a l(ui) Filimon și de ... Coste a Pascului" așa cum este
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
vechi (catapeteasma, stranele ș.a.) cu unul nou din lemn de stejar și s-au adus icoane noi. În casa parohială s-a amenajat un micro-muzeu unde se află 137 de obiecte de patrimoniu (printre care și icoanele vechi pictate de zugravul rus Klladev), precum și 568 de documente în original. De asemenea, s-a construit în curtea bisericii o casă de prăznuire. Parohul Adrian Pârlac, care slujește aici din 1986, a continuat activitatea predecesorului său. Astfel, în anii 1989-1992, la inițiativa unor
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a păstrat în bune condiții. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influențe din goticul internațional și chiar din arta Renașterii. Cei mai mulți specialiști consideră că pictura de la Moldovița este realizată de zugravii coordonați de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș. Mănăstirea Moldovița este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare .
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
ani mai târziu. În ceea ce privește numărul credincioșilor, șematismul pe anul 1840 arată că la Oradea trăiau în acel an 402 ruteni greco-catolici. Biserica era folosită și de românii greco-catolici din Oradea. La 20 octombrie 1788 a fost încheiat un contract între zugravul Ioan Buda și reprezentanții comunității rutenilor din Oradea, contract în baza căruia a fost efectuată pictarea iconostasului bisericii. În anul 1948 lăcașul a trecut în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În timpul regimului comunist edificiul a fost mascat prin construirea unui bloc
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Sânculești, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
Biserica a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. În mai 1790 a fost restaurată („s-au preînnoit”) de „ ... Radu Petre, meșterul de lemn din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop Alexandru Zugravul...” din Hășmașu Ciceului. Iconostasul a foct pictat în 1793 de același zugrav. Tot el este și autorul icoanelor împărătești, zugrăvite în 1786. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
1790 a fost restaurată („s-au preînnoit”) de „ ... Radu Petre, meșterul de lemn din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop Alexandru Zugravul...” din Hășmașu Ciceului. Iconostasul a foct pictat în 1793 de același zugrav. Tot el este și autorul icoanelor împărătești, zugrăvite în 1786. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate 1786: Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae. Cărți: la sfârșitul secolului al XVIII-lea biserica folosea o
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
în obiecte. Astfel, dintr-o însemnare personală a egumenului Narcis Crețulescu, intitulată „Spre știința mea”, aflăm că în anul 1877, în plin război, la hram, săracii din zonă primiseră de la acesta câte "14 lei drept ajutor, între ei fiind și zugravul Glichi, ce au zugrăvit biserica „Sf. Sava”, pe la 1832, și pe alți săraci ce meritau”. Narcis Crețulescu, episcop, profesor la diferite școli, numit superior al Mănăstirii „Sf. Sava” la 21 aprilie 1877, a întocmit prima Monografie a acestei biserici, în
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
de lemn, care au alterat aspectul inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
singurul lăcaș de cult din Huși, alături de biserica schitului Vovidenia, în care s-a putut oficia liturghia din acea duminică. Lucrări de reparații au fost efectuate și în perioadele 1941-1942, 1965-1966, 1977, 1990 și 1990-1994. Biserica a fost pictată de către zugravul bisericesc Ion Ionescu. Pe partea de sud a bisericii se află un turn clopotniță cu două etaje, construit între anii 1850-1857. La rândul său, și turnul a suferit lucrări de reparații în perioadele 1941-1942, 1965-1966 și 1977. În prezent, biserica
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele și i-au torturat pe călugări. Fiul domnitorului, Ștefăniță Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul arhimandritului Grigore de la mănăstirea athonită Sfântul Pantelimon, prin care cerea țarului „"să poruncească pictorilor săi aleși să ajute pe cuviosul arhimandrit să îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane"”. Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu (casetă cu text) dispus alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în România, este icoana de hram, gravată în aur, a Sfântului Mare Mucenic Mercurie. Icoana este categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
să se bucure de un oarecare renume în ceea ce privește construirea de biserici, tot din Cozla provenind și meșterul Grigore care în anii 1902-1903 construiește biserica de lemn din Ceaca, Sălaj. Din Vima Mică, satul celui de-al treilea meșter provenea și zugravul Petre Bode care picta în 1826 biserica de lemn din Măgura, Sălaj. Tot în Vima Mică, o biserică de lemn se păstrează până în zilele noastre. Astfel, fie prin intermediul bisericii din localitatea de origine fie prin intermediul altor biserici aflate pe valea
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și chenarul în frânghie; ea prezintâ analogii cu icoana, din 1719, de la Nadășa.
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
exterior, indicând o demontare și reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice evidențiază o importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească.”" Momentul execuției picturii lipsește dar poate fi aproximat la începutul secolului 19. O pictare de asemenea amploare presupune și importante lucrări de reparații. Din timp în timp acoperișul a necesitat
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]