1,149 matches
-
cu vectorii de forță din fizică, ea reprezentînd vectorul rezultant al puterii de negociere respective, bazată pe avantajele negocierii, abilitate și voință, precum și pe percepția celorlalți asupra acestor factori. Forța explicativă a modelului politicii guvernamentale provine din faptul că el pune în lumină interacțiunea strategică: canalul de acțiune, pozițiile, actorii, preferințele lor, negocierea. Altfel spus, modelul cuprinde interacțiunea și conflictul dintre diverși lideri. Relația modelului III cu modelul II (procesul organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în sistemul european și apoi la scară globală, hegemoniile succesive, politice și economice, au înlocuit modelul imperiilor succesive, ca principiu fundamental de ordine al relațiilor internaționale" (1981: 144). Dacă neorealismul a fost criticat pentru faptul că nu este capabil să pună în lumină trecerea de la sistemul medieval la cel modern (Ruggie 1986 [1983]), abordarea istorică, mai dinamică, a lui Gilpin nu poate fi atacată din acest punct de vedere. Un realist neomercantilist descoperă principalul principiu ordonator al relațiilor internaționale în guvernarea hegemonică a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice principale, matrice ce se poate regăsi atît în științele sociale în general (Sparti 1992, Hollis 1994), cît și în relațiile inter-naționale (Onuf 1989, Hollis și Smith 1990). Am încercat să ilustrez această matrice cu cîteva exemple teoretice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
literatura universală. Deasupra tuturor se află Istoria literaturilor romanice în dezvoltarea și legăturile lor (I-III, 1920-1925). Concepând istoria literară ca parte a istoriei culturii, iar în aceasta din urmă văzând expresia spiritului unei epoci, a civilizației unui popor, I. pune în lumină, fără a subestima specificul obiectului de cercetare al istoricului literaturii, mai cu seamă ceea ce încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
riguroasa argumentație filologică. El descoperă și valorifică, în 1974, un manuscris inedit al lui Gh. Asachi, La Leucaide d’Alviro Corintio-Dacico, cuprinzând sonete petrarchizante. Traducerea acestor texte constituie și un exercițiu pe care S. îl parcurge cu aplicație, reușind să pună în lumină valențe poetice ignorate, până în acel moment, ale autorului sonetelor pentru Bianca Milesi. Eseurile care au urmat monografiei despre Asachi sunt marcate, ca orientare tematică, de vocația lirică a lui S.: Structuri erotice în poezia română (1745-1870) (1982) și Neliniștea esențelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
în favoarea regiunilor. Acest fapt constituie o veste bună pentru o instituție care a fost abuzată de autoritățile locale încă de la înființarea ei, care se ridică încet și cu dificultate și care câștigă legitimitate politică și eficacitate. Concluzii Acest capitol a pus în lumină importanța laturii locale în sistemul politic francez, dar și măsura în care aceasta se împletește cu politica națională. Exemplele cele mai izbitoare referitoare la această îmbinare sunt componența Senatului și sistemul cumulului de funcții. Acest lucru funcționează în două sensuri
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
celor deja existente. Această natură contradictorie și stratificată a instituțiilor administrative franceze are consecințe atât pentru funcționarii civili cât și pentru "utilizatorii" sistemului. Un raport din 200372, întocmit de Jean Courtial de la Consiliul de Stat, pentru ministrul administrației publice, a pus în lumină problema reconcilierii noțiunii de serviciu civil unit, prin acordarea de condiții comune locurilor de muncă de pe întreg teritoriul, cu principiul administrației libere a autorităților locale. Același raport a mai evidențiat faptul că sistemul complex al administrației teritoriale a creat obstacole
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
baza etimologică și de detaliile lingvistice ale cuvântului „corupție”, există o semnificație destul de lămuritoare și densă care ne vine din elaborările antropologiei și ale dezvoltărilor recente. Astfel, în urma descoperirii rolului central al darului în viața oamenilor, el este capabil să pună în lumină dimensiunea simbolică, relațională, morală și argumentativă. Cercetarea lui Marcel Mauss a fost cea care a descoperit rolul central al darului în viața oamenilor. Punctul central al lui Mauss, care iese la iveală în concluzia eseului fundamental Saggio sul dono, constă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
internă a stării corupției”, cu scopul de a nu o readuce la categorii cunoscute sau mai rău învechite. Ei bine, din paginile care ne-au însoțit până aici, există cel puțin șase aspecte pe care le putem circumscrie pentru a pune în lumină o astfel de structură internă a corupției. În mod decis unele sunt rodul mutărilor care ne interesează astăzi, altele provin dintr-o reflecție istorică și genealogică. 1. Înainte de toate prima axă a acestei structuri interne trebuie individualizată în faptul că
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
întrebăm dacă există o responsabilitate a noastră, de orice natură ar fi, în fața formării oamenilor corupți. 1. Autosuficiența Pe acest prim aspect sistemic (pe care el îl numește status, adică o condiție ce tinde să se stabilizeze), Papa Francisc îl pune în lumină și îl aprofundează, când afirmă că imanența traduce, în sens antropologic, caracterul stabilității corupției, întrucât „în cel corupt există o autosuficiență de bază”, un fel de a fi autosuficient ce îl conduce la auto-absolutizare. Cel corupt tinde să devină sistem
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
îndrumării un limpede și particular înțeles românesc, fiindcă, în mod continuu, interesul său se circumscrie universului nostru specific. Marea filosofie a timpului, de la Nietzsche la Heidegger, Jaspers sau Ortega y Gasset, este filtrată astfel în raport cu gândirea și conștiința românească. Sunt puse în lumină și valențele particulare ale gândirii existențiale la Gabriel Marcel, Maurice Blondel, Jacques Maritain, dar permanent sunt avute în vedere repere precum cele oferite de opera filosofică a lui Lucian Blaga sau de eseistica lui Emil Cioran și Constantin Noica, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Anul 1910 înregistrează reeditarea edițiilor Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage atenția asupra vocației poetului pentru publicistica politică, A.C. Cuza își propune editarea unui volum de Opere complete, care să pună în lumină genialitatea de "cugetător, în atâtea domenii" a lui Eminescu. Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este însoțită de o prefață succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poetului o serie de mijloace care contribuie la "închiderea discursului", răsucindu-l spre sine și situându-i centrul de greutate în interiorul propriilor limite"191. Lectura poeziei prin prisma publicisticii și a articolelor prin prisma creației artistice are darul de a pune în lumină articulațiile întregului scris eminescian și a relațiilor dintre elementele structurale. Abstras din mediul care îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fidel propriilor concepții politice, chiar și atunci când ele intră în contradicție cu cele ale partidului care susține financiar publicația la care scrie, Eminescu va atrage oprobiul grupării conservatoare, care îl va înlătura de la conducerea Timpului, în decembrie 1883. Pentru a pune în lumină potențialul metodologic al modelului hexadic, am întreprins o analiză a ipostazelor jurnalistului în publicistica eminesciană și a impactului acestora la nivelul ansamblului semnificant. În acest sens, studiul de caz a vizat descrierea paradigmatică a rolurilor asumate de jurnalistul Eminescu în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mod diferit, cu o variantă mai mult sau mai puțin semnificativă. Precizarea identității lor în termeni preciși este dificilă. Acest lucru reiese dintr-o analiză profundă a operei sale, Expositio super Regulam, compusă în anii 1321-1322, cu scopul de a pune în lumină «vera intentio» pe care Francisc a avut-o atunci când a scris Regula. Studiul avea menirea de a dovedi nevoia întoarcerii la originara «fraternitas» în ceea ce privește respectarea integrală și spirituală a Regulii. Clareno demonstrează o mare cunoaștere a izvoarelor patristice și franciscane
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
abrogat deciziile predecesorului, «luate sub presiunea obligațiilor și în grabă» (BF, Ep., 261: FF 2741). Această antologie, așadar, chiar dacă este fragmentară, ne oferă posibilitatea de a surprinde, dintr-o perspectivă specială și privilegiată, evoluția noii familii minoritice și de a pune în lumină viața acesteia: uneori prosperă și învingătoare, alteori obscură și dificilă, însă întotdeauna de o extraordinară importanță atât pentru Biserică, cât și pentru societatea medievală. Notele au fost introduse de Feliciano Olgiati și Felice Accrocca. Pr. prof. dr. Felice Accrocca 1
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
motiv politic; dintre aceștia îi cităm din nou pe Cocchia, C. Nardi, V. Capruzzi. Aceștia ajung la o asemenea concluzie pe baza unor afirmații ovidiene care ar dezvălui "natura sa deloc înclinată spre intrigi politice". Veridicitatea afirmațiilor ovidiene va fi pusă în lumină în cele ce urmează. Că aceste formulări nu sunt absolute, ne-o demonstrează chiar existența soluțiilor politice propuse de diverși cercetători. J. Huber 30 se numără printre primii care au atribuit cauze politice exilului lui Ovidiu. Acesta a presuspus că
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
își pot găsi corespondențe și termeni de comparație, oriunde în spațiul literaturii universale, inclusiv orientale, exotice etc. De abia în această ipoteză, virtualitățile și valențele universale ale oricărei creații individuale naționale, din orice literatură a lumii, pot fi într-adevăr puse în lumină și valorificate din plin. Ipoteză aparent îndrăzneață, dar pe care tendința globalizării dusă până la capăt o poate face posibilă. Textul-cheie este Literatura europeană și universală; o nouă perspectivă comparatistă. Este chiar atât de aventuros păstrând toate proporțiile să presupunem că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând - din punctul nostru de vedere - primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluție a localității. Studiul privind evoluția demografiei băcăuane în intervalul 1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
2, 9-10; 37-38). Chemarea misionară a Bisericii creștine ține de natura ei apostolică. Misiunea este un act de fidelitate a Bisericii față de „cele douăsprezece pietre de temelie și cei doisprezece apostoli ai Mielului” (Apocalipsa 21, 14). De aceea, acest fapt pune în lumină valoarea universală sau ecumenică a mesajului Evangheliei (Fapte 14, 27; I Timotei 3, 16). Tocmai de aceea, Biserica lui Hristos este deschisă pentru toate neamurile și culturile (Fapte 1, 8; I Timotei 3, 16), așa cum arată „prezența atâtor neamuri” la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la preocupări computiste în scopul determinării datei praznicului Învierii și a celorlalte sărbători în legătură cu el. Așezând Nașterea lui Iisus Hristos la începutul cronologiei creștine, învățatul monah a refuzat să mai perpetueze amintirea unui împărat prigonitor al ucenicilor Lui, punând în lumină în schimb întruparea Domnului și nădejdea mântuirii oamenilor. Perspectiva răsplătea cu posibilitatea armonizării aspirațiilor și evenimentelor lumii în al cărui centru se situa de acum înainte creștinismul. Cuviosul străromân a intuit astfel că noul ev devenise o putere spirituală, socială
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și de excesul rațiunii în care a căzut raționalismul dogmatic (iluminismul, n.m.)". Romanticii sunt atrași de "complexitatea sinelui" și se distanțează de frivolitatea sentimentalistă apelând la "interioritatea omului ca un întreg univers în care se află forțe tainice care trebuie puse în lumină" (Râmbu: 2001, 40). Și, de ce nu, orientate înspre "construirea socialismului". La fel ca în cazul marxismului sau al leninismului, romantismul acordă o pondere determinantă forțelor istorice în raport cu omul, însă o percep în sens spiritual-mistic, nu legic și pozitivist, așa cum se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau, mai bine, nu așteaptă să primească răspunsuri definitive, ci doar aproximări pe marginea lucrurilor și a întâmplărilor la care teatrul ne face martori. De altfel, pentru Alexa Visarion, tăcerile, pauzele, absențele, acalmia etc. pot să acopere semnificații greu de pus în lumină prin cuvinte, așa cum se poateobserva în piesele lui Cehov. Așadar, afirmă autorul, secretul teatrului cehovian ar sta în "tăcerea vorbitoare": În Cehov există substanță pură, mai multă substanță decât cuvinte. O calitate necunoscută, fără limite, se întinde pe sub text. [...] Un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
resurse mereu regeneratoare. O caracteristică a lui Alexa, care dispare în spațiul public, înăbușită de vacarmul asurzitor al "opiniilor la zi", este disponibilitatea pentru dialog provenită din convingerea forței sale de a rafina gândirea. Desigur că o exegeză expertă ar pune în lumină mai multe aspecte ale omului și operei sale decât cele consemnate aici, pe ale căror valori se întemeiază prestigiul și autoritatea lor în viața noastră culturală. Mai trebuie adăugat, dar fără pretenția de a cuprinde toate aspectele creației sale în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în piesă. Faptul ca zgomotul tobelor acoperea atunci în parte conținutul unei replici crea tocmai senzația de lipsă de sens a schimbării. De fapt, structura insăși a întregii drame se întemeiază pe această viziune; prin accentele din spectacol care au pus în lumină numeroasele analogii conținute în text, Visarion ne-a determinat să ne dăm seama de acest lucru. De pildă, cu toate că soarta lui Richard constituie fără îndoială acțiunea centrală a piesei, ea, această acțiune, este încadrată și indisolubil legată de alte două
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]