43,150 matches
-
spre acea fisură a reprezentației prin care își face loc îndoiala? O îndoială legată de adevărul a ceea ce vedem, o îndoială generatoare de profunde neliniști și de întrebări fundamentale: ce este acest teritoriu nedefinit în care prezența se împletește cu absența? Și ce sunt aceste apariții a căror natură e aproape imposibil de precizat? S-ar putea însă ca tocmai această deschidere spre un spațiu al neliniștii să ne ofere posibilitatea de a înțelege esența experienței teatrale și a teatrului însuși
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de adăugat decât că, în fața unei pietre, „omul credinței” este singurul în stare să reia „marele vis visat cu ochii deschiși”, să reelaboreze „marea construcție fantasmatică”, operă a memoriei ce face ca morții să se întoarcă printre noi și în absența căreia teatrul n-ar putea exista. Omul ce „reînvie” întotdeauna după ce trece printr-o experiență asemănătoare cu moartea: aceasta este definiția actorului și pentru un scriitor ca Valère Novarina. Actorul intră, într-adevăr, în scenă printr-un fel de poartă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și totuși aflată la mii de leghe distanță, un înviat din morți, un spectru în mișcare, venit să făptuiască acum tot ceea ce n-a putut să făptuiască altădată. Nu, nu e de-al nostru. Prezent pe scenă, actorul impresionează prin absența lui. Căci și-a lăsat trupul de carne și oase împrăștiat prin mii de gropi... Să-i ceri corpului actorului să-și facă uitat aspectul carnal, mult prea vizibil, să înscrii în acest corp „dematerializat” prezența unui alt corp, „spiritualizat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și profund dureros. Căci suntem lăsați să-i așteptăm și să-i întâmpinăm ca pe niște oameni vii, ca pe niște prezențe, iar felul în care ei ni se arată și ne vorbesc nu face decât să trădeze iremediabila lor absență. Nimic nu apare decât pentru a dispărea de îndată. Vis sau realitate? Teatrul are libertatea de a nu decide, de a nu da acestei întrebări un răspuns categoric și definitiv. Are însă și certitudinea că forța convocării fantomelor, oricât de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament. Revizuirea Constituției Revizuirea unei Constituții constă în modificarea acesteia prin reformularea, abrogarea anumitor articole sau prin adăugarea unui text nou. Posibilitatea și procedura de revizuire sunt expres prevăzute chiar în textul legii fundamentale. Absența din textul Constituției a unor proceduri referitoare la revizuirea acesteia poate genera grave tensiuni între forțele politice existente în societate (partidele politice) care, fiind interesate să inițieze sau să propună anumite modificări în legea fundamentală, nu ar putea să facă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
parlamentului se întrunesc de drept. Actul de convocare a parlamentului în sesiune ordinară este un act procedural, formal. Neexercitarea dreptului, dar și a obligațiilor legale de convocare, nu poate să atragă după sine prorogarea de facto a vacanței parlamentare. În absența președintelui Camerei, sau în cazul indisponibilității sale, oricare dintre vicepreședinți are dreptul regulamentar să convoace Camera. În cadrul fiecărei sesiuni ordinare, activitatea Camerelor legislative se desfășoară potrivit unei ordini de zi și a unui program de lucru stabilite săptămânal. La Camera
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament. Revizuirea Constituției Revizuirea unei Constituții constă în modificarea acesteia prin reformularea, abrogarea anumitor articole sau prin adăugarea unui text nou. Posibilitatea și procedura de revizuire sunt expres prevăzute chiar în textul legii fundamentale. Absența din textul Constituției a unor proceduri referitoare la revizuirea acesteia poate genera grave tensiuni între forțele politice existente în societate (partidele politice) care, fiind interesate să inițieze sau să propună anumite modificări în legea fundamentală, nu ar putea să facă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
parlamentului se întrunesc de drept. Actul de convocare a parlamentului în sesiune ordinară este un act procedural, formal. Neexercitarea dreptului, dar și a obligațiilor legale de convocare, nu poate să atragă după sine prorogarea de facto a vacanței parlamentare. În absența președintelui Camerei, sau în cazul indisponibilității sale, oricare dintre vicepreședinți are dreptul regulamentar să convoace Camera. În cadrul fiecărei sesiuni ordinare, activitatea Camerelor legislative se desfășoară potrivit unei ordini de zi și a unui program de lucru stabilite săptămânal. La Camera
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ceilalți). (3) Pierdere sau creștere în greutate semnificativă în lipsa unui regim (de exemplu modificarea greutății corporale într-o lună cu peste 5%), sau diminuare sau creștere a apetitului aproape în fiecare zi. N.B.: La copil, a se lua în considerare absența creșterii în greutate așteptată. (4) Insomnie sau somnolență aproape în fiecare zi. (5) Agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (constatată de ceilalți, fără a fi limitată la un sentiment subiectiv de febrilitate sau de diminuare a energiei interioare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reale în restul timpului. Aceste pusee tranzitorii ale inhibiției motrice sunt cu totul specifice și caracteristice semiologiei depresive în adolescență. Această ostilitate sau indiferență aparentă, chiar folosirea unor cuvinte provocatoare asociate unei mimici care nu exprimă „un aer abătut” și absența unei expresii care să exprime tristețea, momentele de activitate intermitente, toate acestea pot induce în eroare terapeutul care n-are experiența lucrului cu adolescenții. În cel mai rău caz el poate interpreta ostilitatea sau indiferența ca pe un semn clar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
major: adică tulburarea timică nu este explicată mai bine printr-o tulburare depresivă majoră cronică sau printr-o tulburare depresivă majoră în remisie parțială. N.B.: În caz de episod depresiv major anterior, acesta trebuie să fi fost în remisie completă (absența elementelor de identificare sau a simptoamelor semnificative timp de două luni) înaintea dezvoltării unei tulburări distimice. Pe de altă parte, după primii doi ani (primul an pentru copii și adolescenți) de tulburare distimică, se pot manifesta și episoade de tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
observate la adultul deprimat și confirmă existența unei hiperactivități a acestei axe endocrine, contrar celor constatate în studiile prezentate mai sus. Totuși criticile aduse acestui test sunt din ce în ce mai numeroase datorită lipsei sale de sensibilitate și, mai ales, lipsei de specificitate (absența reducerii se regăsește în numeroase alte patologii mentale), atât la adolescent cât și la adult. Aplicarea clinică a acestui test cu scop diagnostic sau prognostic pare încă prematură. Testul TRH măsoară creșterea nivelului TSH (Thyroïde Stimuling Hormone) și a T3
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
masiv pare să fie singura modalitate defensivă în fața emergenței fantasmatice. Singurele elemente personalizate se regăsesc în exprimarea afectelor primitive fără elaborare și nici posibilitate de justificare; aceasta este în mod esențial tristețea. De notat extrema sensibilitate a lui Pascal față de absență, de vidul pe care îl subliniază cu fiecare desen. La probele psihologice „pata neagră” și la TAT, materialul mai concret îl ajută pe Pascal. Realitatea este perfect percepută, la fel și sensul relațiilor puse în joc. Două direcții apar în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția unei tulburări unipolare; este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pre-puber simte că o deține explică sentimentul frecvent de omnipotență infantilă. Transformarea pubertară duce la pierderea de către copil a acestui sentiment de omnipotență și a acestei bisexualități potențiale. De acum înainte corpul său va fi purtătorul unei fragilități, a unei absențe, care nu-și poate găsi complementul nici în propria persoană, nici printre cei din familie, mama în particular, așa cum era posibil în copilărie. Adolescentul este fie bărbat, fie femeie: nu poate fi cei doi în același timp. Exemplul clinic al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este dominată de imaginea bebelușului sătul și adormit după ce a supt biberonul. Este vorba aici despre obiectul primar al atașamentului sau despre obiectul originar (după formulările teoretice), obiect pe care bebelușul nu-l percepe ca obiect extern. Pierderea sa sau absența sa prelungită dezorganizează eul bebelușului (depresie anaclitică) și are efecte patogene atât somatice cât și psihice. Obiectul dorinței se înscrie într-o relație triangulară în care copilul poate nu numai să-și perceapă mama și relația pe care o are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
investițiile obiectuale sunt adesea percepute în această perioadă ca o amenințare pentru echilibrul narcisiac datorită acestei fragilități potențiale. Adolescentul oscilează fără întrerupere între o dorință devorantă de obiecte și o nevoie protectoare de a-și afirma totala sa autonomie și absența trebuinței. Imaginile anorexiei mentale sau ale bulimiei nervoase reprezintă caricaturi ale acestor tendințe. Blos vorbea despre „foamea de obiecte” din perioada adolescenței: adolescentul are într-adevăr nevoie să absoarbă obiecte, adică să găsească identificări, să stabilească relații de dorință, să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
calitativă a separării în adolescență, devenită necesară datorită unor exigențe pulsionare interne ale individului va depinde de calitatea experiențelor de separare trăite în copilărie. Din acest punct de vedere, separările prea numeroase, prea lungi, prea diverse, la fel ca și absența totală a separării nu pot, nici într-un caz nici în altul să pregătească individul pentru această inevitabilă experiență de viață: noi trebuie cu toții, într-o zi sau alta, să trăim experiența unei separări. Astfel, dacă copilăria mică a fost
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o conduită, utilizându-le uneori chiar pe amândouă (vezi paragraful: relația dintre consum de substanțe și depresie/tentativă de suicid). Obiectul excitant este investit ca fiind acel obiect care apare imediat în timp și spațiu pentru a se substitui percepției absenței sau a suferinței, prin stimulările sau senzațiile pe care le procură. Fără a o dezvolta mai mult, această problematică deschide calea adicțiilor, patologiilor ce prezintă o frecventă comorbiditate cu depresia după cum arată studiile epidemiologice. „Soluția depresivă” poate fi enunțată astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce vreau... și cu problema mea sunt cool...”. Astfel, atașarea de obiectul excitant menține iluzia omnipotenței infantile, continuității narcisiaco-obiectale și răspunde trebuinței de a fi liniștit chiar înainte ca absența să fie trăită. În cadrul patologiilor numite adictive, ni se pare că există două direcții, una toxicomaniacă („cu asta sunt cool...”), cealaltă ascetică („sunt mai puternic decât corpul meu, pulsiunile mele, trebuințele mele”...dar cu inevitabila escaladare în privința nevoii de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mănușă. Toate calitățile sunt atribuite celuilalt, el trăiește ca o persoană insignifiantă, prea mic pentru a merita această dragoste. Totuși, alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar recunoscută totdeauna. Atunci când „obiectul intern bun” n-a devenit destul de solid încât să-i permită adolescentului să aibă o încredere neclintită în acesta, orice pierdere riscă atunci să-l dirijeze, în cel mai bun caz, spre o neglijență, o absență niciodată satisfăcută sau, mai rău, spre un „obiect intern rău” persecutor, făcut responsabil de starea de rău. Într-un anumit număr de cazuri lucrurile se întâmplă ca și cum adolescentul ar spune: „n-am nevoie de nimic, nu sufăr de nimic, nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oricând să sară asupra pacientului la cea mai mică dovadă de „slăbiciune”), de idealizare (un obiect foarte puternic, omniscient, protector), de devalorizare (un obiect decăzut, devalorizat, nefast), de negare etc., aceștia se apără cu dârzenie împotriva percepției interne a unei absențe, a unei suferințe, a unei amenințări cu separarea. Este evident că, subiacent acestei direcții conflictuale situată în zona relației obiectuale, acesta se găsește imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale și nu cauza” (Ladame, 1988). Adolescentul trăiește un „vid intern
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acest subiect putem propune următoarea sinteză în favoarea existenței unei posibile afecțiuni bipolare în cadrul manifestării în premieră a unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]