11,526 matches
-
86 de ani media de vârstă la naștere indiferent de rangul copilului 289. Această diferență de vârstă se reduce însă, dacă luăm în considerare diferența reală de vârstă dintre părinții biologici și copiii lor, respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie generală a diferenței de 34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
59 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35 ani. Diferența generală de vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie de 36,8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și copilul adoptat. Majoritatea familiilor au însă între 2 și 4 camere și sunt formate dintr-un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta minimă la care un copil a fost adoptat este de 5 luni, vârsta maximă înregistrată fiind de 192 luni (16 ani). Trebuie reținut însă faptul că, majoritatea copiilor adoptați sunt de vârstă mică: 62,3% se încadrează în categoria de vârstă 0-36 luni (vezi tabelul 4.6). Tabelul 4.6. Vârsta copiilor in momentul adopției Categoria de vârstă Frecvențe relative Frecvente cumulate 0-12 luni 18,0 18,0 13-24
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
000). Astfel este mult mai probabil ca, acei copii care au o vârstă mai mică de un an să fie adoptați în Sibiu și Brașov. De altfel în regiunea Sibiu/Brașov înregistrăm media cea mai mică de vârstă a copiilor adoptați și anume 30,9 luni. La Bihor este mult mai probabil să fie adoptați copii cu vârste cuprinse între 12 și 36 luni, în Argeș copii cu vârste cuprinse între 12 luni și 60 luni, iar copiii cu vârstă de peste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
luni, în Argeș copii cu vârste cuprinse între 12 luni și 60 luni, iar copiii cu vârstă de peste 60 luni mult mai probabil să fie adoptați în Covasna și Harghita. În aceste din urmă județe media de vârstă a copiilor adoptați este cea mai ridicată, fiind de 57,6 luni. Tabelul 4.7. Categorii de copii adoptați în funcție de vârstă, în regiuni culturale diferite 293 Sub 12 luni Între 12 si 36 luni Între 36 si 60 luni Peste 60 luni Regiune
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Brașov (2,3) Argeș (-2,4) Bihor (1,98) Argeș (1,96) Argeș (1,96) Harghita/ Covasna (2,7) Sibiu/Brașov (-1,98) Așa cum era de altfel de așteptat, raportându-ne la vârsta copiilor, constatăm că, 34,5% dintre copiii adoptați urmau în momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
momentul adopției o formă de învățământ, evident majoritatea copiilor fiind încadrați în grădinițe. În ceea ce privește sexul copiilor, observăm un procent ușor mai ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au fost declarați români, 23% au fost declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pulmonare. Un procent mic dintre copii aveau semnalate în dosarele personale deficiențe psihomotorii, deficiențe intelectuale, deficiențe senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți 32,0% 68,0% Frați/surori după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
49,2% 50,8% Plasament la o familie / persoană 46,7% 53,3% la asistent maternal profesionist 37,7% 60,3% în centru de plasament / centre de tip familial 25,4% 74,6% Constatăm de asemenea că, 32% dintre copiii adoptați au alți frați/surori, rude după ambii părinți, iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel de informații. În ceea ce privește istoricul social al fraților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazului studiat, iar în 3,1% dintre cazuri frații au fost adoptați de către familii diferite fie în țară, fie în străinătate în perioada în care această formă de adopție a fost posibilă. Tabel 4.9. Istoricul social al fraților copiilor adoptați Măsuri de protecție Frați după ambii părinți Frați după mamă Total Menținuți în familie 43,6% 56% 48,4% Plasament la o persoană sau familie, inclusiv familie extinsă 7,7% 20% 12,5% Plasament la asistent maternal profesionist 0% 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procreare, pierderea unei ființe proiectată/imaginată sau chiar pierderea unei ființe reale (în cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]