10,906 matches
-
grup. Dezordine, artificialitate a codurilor și rezistențe Totul se petrece ca și cum, În orice societate, dezordinea ar fi mult mai puternică decât ordinea, care nu s-ar putea produce decât intermitent și ar fi, În mod necesar, precară. Această constatare este alimentată de observațiile efectuate asupra comportamentelor obișnuite, atât spontane, cât și ritualizate. Căutarea ordinii este comandată de nevoia ontologică de securitate (Giddens, 1991), care, cu puține excepții, nu reușește totuși să ne comande acțiunile decât pe termen scurt. Din dezordinea rezultată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe termen scurt. Din dezordinea rezultată În urma acțiunilor individuale societatea Încearcă să fabrice ordinea (Balandier, 1988) și să o Înscrie În același timp În coduri și În mituri. Societatea „modernă avansată” oferă o bună ilustrare a acestei mișcări de constituire, alimentată În mod constant de cuplul „ordine-dezordine”. La orice nivel ne-am plasa, societățile și agenții lor ajung permanent În situația de a-și bricola (improviza) structurile și existențele Încadrate de acestea. Termenul de „bricolaj” se referea la Început, ca În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a creației” (Dumas, 1989, pp. 26-28). Regăsim, la Dumas, Încântarea celor ce descoperă lumi noi. Unii autori pot fi considerați veritabili predecesori ai etnologilor sau antropologilor moderni (care au descoperit În scrierile celor dintâi prețioase surse istorice apte să le alimenteze studiile). Astfel, prin intermediul textelor transmise, apar ă cu elanul și prospețimea descoperirii ă noi orizonturi: ă diversitatea mediilor, a peisajelor și a activităților umane; ă alteritatea ce se distinge sub masca diferitelor embleme care determină identități teritoriale sau socioprofesionale cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de deschidere sunt compensate de crearea unei proceduri permanente de pierdere a calității de francez. Această lege era menită să remedieze efectele demografice ale primului război mondial. Or, ea Începe să producă efecte Într-o perioadă de dificultăți economice care alimentează anumite reacții xenofobe. Existența unor „francezi doar pe hârtie” este aspru criticată. Această orientare a opiniei publice va determina autoritățile publice, În 1934 și 1938, să adopte dispoziții restrictive pentru cei recent naturalizați În privința accesului la anumite profesiuni, a dreptului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la cetățenie. O dată cu sfârșitul celor treizeci de ani de creștere economică și cu amplificarea șomajului, locul străinilor redevine o temă centrală a dezbaterii publice. Ideea că anumite categorii etnice nu ar fi asimilabile, existentă deja În anii ’30, reapare și alimentează discursurile care cer Întoarcerea la jus sanguinis și limitarea posibilității de a acorda cetățenia franceză membrilor anumitor grupuri etnice. Se pare, de asemenea, că acumulările legislative au făcut ca situația persoanelor născute În Franța din părinți născuți În străinătate să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
transgresiune din partea drogaților Înșiși: «adevărata» viață, pentru ei, nu mai este În cadrul societății, ci la marginea sau În exteriorul ei. Marginea constituie refugiul, «contracultura, contra-societatea necesară», secretată de descompunerea ucigătoare a societăților existente” (Juilliard, 1996, pp. 682-683). Curentele muzicale contestatare, alimentate de mișcări sociale pe care, la rândul lor, le alimentează, constituie elemente importante ale contraculturii. Este cazul cântecelor licențioase, al cântecelor și imnurilor revoluționare, precum și al curentelor jazz, hardcore, hip-hop, house, folk, punk, reggae, ska, techno sau world music. Grupurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este În cadrul societății, ci la marginea sau În exteriorul ei. Marginea constituie refugiul, «contracultura, contra-societatea necesară», secretată de descompunerea ucigătoare a societăților existente” (Juilliard, 1996, pp. 682-683). Curentele muzicale contestatare, alimentate de mișcări sociale pe care, la rândul lor, le alimentează, constituie elemente importante ale contraculturii. Este cazul cântecelor licențioase, al cântecelor și imnurilor revoluționare, precum și al curentelor jazz, hardcore, hip-hop, house, folk, punk, reggae, ska, techno sau world music. Grupurile de rock metal/hardcore se Înscriu În aceeași perspectivă, În măsura În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încearcă Împiedicarea unor asemenea contacte, cum s-a Întâmplat În Japonia Înaintea erei Meiji (1867), când negustorii europeni erau ținuți la distanță. Teama de amestec (mixofobia) este legată de obsesia creată de tema degenerescenței, fundamentală În gândirea „decadențială”, care este „alimentată de anxietatea În fața alterării grupului, a rasei, a colectivității naționale, prin Înmulțirea indivizilor decretați a fi inferiori. Cei precum Gobineau și Vacher de Lapouge au dat glas acestor fobii ale secolului al XIX-lea În fața Încrucișărilor Între rase, iar de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indienii Karankawa varsă un puhoi de lacrimi când salută un prieten. Tot ca ilustrare, să ne gândim la ceremonialul mesei. Nimic mai „natural” decât să mâncăm, nu-i așa? Orice om și, de fapt, orice organism viu trebuie să se alimenteze la intervale regulate. Și totuși, „codurile” culinare nu sunt identice, ci se admit mai multe „declinări”: folosim furculița, bețișoare sau alte „instrumente”? Anumite feluri de mâncare sunt interzise? Consumarea hranei se petrece doar În familie? În jurul mesei sau așezați direct
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este omniprezentă și proliferantă, datorită schimburilor și schimbării neîncetate ce caracterizează toate mediile sociale. Umanitatea este una și diversă. O entitate singulară, deschisă și dinamică Orice loc este singular, deschis fiind În același timp către mediul său. Singularitatea sa este alimentată tocmai de diversitatea care Îl Înconjoară. Imbricările Îi interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mœurs, Paris, Gallimard. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. Φ Călătorie, Normă, Sociabilitate, Valori Multiculturalismtc "Multiculturalism" Până unde poate merge o societate democratică cu recunoașterea diferențelor culturale? În ce măsură această recunoaștere constituie un element ce ține de demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se poate lipsi. Aceasta este problematica multiculturalismului. ν Ne propunem, Într-o primă fază, să definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
demnitatea indivizilor? Aceste Întrebări alimentează o importantă dezbatere privind natura legăturii sociale de care modernitatea nu se poate lipsi. Aceasta este problematica multiculturalismului. ν Ne propunem, Într-o primă fază, să definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui să descriem formele instituționale și politice care se reclamă de la multiculturalism. Vom Încerca apoi să distingem specificitatea acestui tip de răspuns confruntându-l cu alte modele concurente, plasându-ne astfel pe terenul filosofiei politice. În sfârșit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realități altfel imaginare”. „Dimensiunea critică” a elementelor de identificare pune și ea probleme: sfintele icoane pot fi prea mari și pot depăși frontierele viitoarei entități naționale sau, dimpotrivă, pot fi prea restrânse și limitate la o singură regiune. Ele nu alimentează În mod direct naționalismul. Clasele populare sunt profund atașate de aceste construcții identitare. Lăsate singure, ele n-ar putea totuși să le transforme În simboluri naționale. Aceste clase prezintă astfel un caracter „pre-politic” și „nu au găsit Încă o dialectică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o dialectică”. În „războiul dezvoltării”, „naționalismul poate fi privit ca o «antiteză» opusă «tezei» dominației metropolitane. Însă efectele sale se transmit Întregului proces” (Nairn, 1977, p. 338). În teoria lui Nairn, ca și În cea a lui Wallerstein, mobilizările naționaliste alimentează o dinamică foarte complexă. Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât să fie de-ajuns să le dispunem conform unei scheme mai mult sau mai puțin ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedere, recurg la violență. Ei se bazează pe o primă formă de naționalism. Apărarea „localismului” devine și mai Înverșunată drept răspuns: ea dă naștere unei a doua forme de naționalism. Se creează astfel un cerc vicios. Cele două naționalisme se alimentează reciproc la nesfârșit (Gellner, 1964 și 1990). În modelul lui Gellner, confruntarea mișcărilor naționaliste face parte dintr-un proces complex și nu rezultă dintr-o punere În contact directă și spontană. Însă relațiile interculturale aduc Întotdeauna la lumină atribute identitare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întrucât acestea Îi sunt mai curând indiferente decât opuse. Pentru moment, universalismul, cel puțin În teorie, este contrar fragmentării naționale care Însoțește particularismul comunitar. Însă acest universalism generează o atitudine opusă națiunilor ca puteri și statelor-națiune ca spații Închise, ceea ce alimentează, În schimb, rezistențele naționaliste. În plus, holistismul ecologic și etno-individualismul Înseamnă a gândi globalul-local Împotriva universalului teoretic. Acestea nu sunt cu mult mai favorabile națiunilor și principiului național, Însă tind să recunoască, ceea ce este cu totul altceva, aspectul fragmentar al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modele au fost construite cu referire la anumite particularități ale societății nord-americane și nu pot fi transpuse În mod direct pentru a descrie sau explica alte tipuri de societăți, În procesele și acțiunile lor de excludere sau discriminatorii. Însă pot alimenta și inspira o reflecție teoretică exigentă pornind de la problemele specifice Întâlnite, În Franța și În alte țări europene, În special cu privire la discriminările cărora le cad victime persoanele percepute În același timp ca „imigrante” (chiar dacă sunt naturalizate sau urmașe ale unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru grupurile umane implicate. Poate deveni și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca pretext al dezlănțuirilor regionaliste și naționaliste. Uneori, aceste pasiuni se dovedesc devastatoare, când alimentează izolarea, dar și creatoare, când sădesc, cu dragoste și venerație pentru diverse moșteniri ale trecutului, dar și Întru celebrarea teritoriului, capacitatea de a trăi Împreună și de a Împărtăși o comunitate de destine, dorințe și proiecte, capacitate pe care militanții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pe de altă parte, ne putem pune Întrebări În legătură cu inerția și recurența anumitor conținuturi, care se traduc prin zvonuri sau apar În anumite forme de memorie socială ori de influențe socio-istorice (Halbwachs, 1925; Jodelet și Haas, 1999) și care pot alimenta procesul de diferențiere a formelor gândirii colective atât În ceea ce privește primirea străinilor, cât și Într-o serie de „reflexe ideologice” și antropologice generale legate de comunicare, de regulile de viață sau de ideea de bun public. Oricum, ancorarea și obiectivarea formează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariția unei noi probleme: ce drepturi trebuie acordate străinilor? Modelele juridice ale fiecărei națiuni sunt chemate să-și clarifice raportul cu sorgintea și cu filiația: dreptul solului, dreptul sângelui, modalitățile de integrare. În sfârșit, pericolul recurent al xenofobiei și rasismului alimentează o serie de mișcări și partide care pun În pericol democrația. Pentru a explica mai bine tratamentul rezervat străinului În aria europeană, trebuie să Începem prin explorarea moștenirii istorice a Greciei, Romei și Bibliei, iar apoi să reamintim problematica filosofică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără permis de ședere sau de muncă, pe de altă parte. Astfel, naționalitatea alunecă pe nesimțite În Întregime În zona lui „a avea”: drepturi, protecție și bunuri materiale. În jurul economicului (locuri de muncă, venituri, avantaje) se concentrează astăzi tensiunile care alimentează discursurile xenofobe. Prin urmare, această dimensiune va avea tendința să treacă Înaintea proiectului politic comun și integrator al națiunii văzute ca o comunitate de cetățeni. Definiția străinului este așadar tributară definiției pe care o adoptă o comunitate pentru a acorda
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înainte de ultimul război mondial, vom vedea că a califica drept totalitarism două regimuri și mișcări diferite, cum au fost nazismul și comunismul, nu este ceva de la sine Înțeles: putem să ne permitem să facem paralele Între ele, când antifascismul se alimentează din inițiativele stângii comuniste? Dacă, dimpotrivă, le comparăm, nu riscăm să pierdem din vedere specificul amândurora? Multă vreme, autorii care au Încălcat interdicția de a gândi sau au Încercat să se țină departe de instrumentalizări au reprezentat voci izolate. Astăzi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supraviețuit căderii acestor imperii. Ele ne-au lăsat totuși, dincolo de arhive, o serie de Întrebări pe care le putem formula astăzi, dacă este adevărat că ne putem dezbăra de anateme și de idei preconcepute, de pasiunile și de polemicile care alimentează conflictul interpretărilor. Interpretările În perioada interbelică, literatura a fost locul primelor proteste și al primei confruntări: Victor Serge, Arthur Koestler, Zamiatin și, chiar mai mult decât ei, George Orwell. Voci de cele mai multe ori izolate, care au depus mărturie, pornind de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
educație, precum și de la confruntările religioase și condițiile sociale actuale (Gurr, 1970), Îi vom răspunde că cei mai frustrați nu sunt neapărat și cei mai agresivi, că volumul de violență nu variază proporțional cu intensitatea privațiunilor și că și filmele pot alimenta agresivitatea. A considera violența ultimul recurs după eșecul dialogului Înseamnă a exclude multe căi de compromis. A o numi disfuncție irațională Înseamnă a uita că distrugerea mașinilor și răzmerițele de la Începutul secolului al XIX-lea (cf. mișcarea luddită 1) făceau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]